Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)

1920-10-19 / nr. 225

„ Secţiile „Astrei“ — Din raportul secretarului literar către şedinţa plenară a secţiilor ştiinţifice­ literare — Suntem în faţa adunării generale, care trebuie să fie precedată, conform statutelor şi regulamentului, de şe­dinţa plenarii a secţiilor ştiinţ­fice li­terare. Din vara 1914, c­â­t a iebucnit răs­­boiul mon­dial, care a schimbat harta lumii şi a adus şi neamul nostru ro­­mân­esc, până atunci atât de risipit, sub o singură stăpânire, nu s’au ma convocat şi întrunit aceste secţii. Pen­tru aceea s’au convocat acum. De atunc, s’au întâmplat multe şi mari schimbări, de care e bine să ţinem seama acum, când vrem să or­ganizăm secţiile, ca ele într-adevăr să fie de folos societăţi noastre culturale înainte de a discuta principiile ce trebuie să prezideze la organizarea secţiilor, am datoria, ca notar al aces­tora, să înregistrez perierile oste am avut de la ultima şed­iţă plenară În­coace. Astfel, ea se încap cu secţia cea dintâi, secţia literară a îndurat pier­deri foarte mari. A murit însuşi pre­şedintele ei, neuitatul director al li­ceului din Braşov, Virgil Oniţiu. A murit ceva m­it înainte şi raportorul secţiei, profesorul distins al aceluiaş liceu, dr Alexandru Bogdan. Tot cu o victimă a răsboiului s’a sins şi har­nicul profesor dela Blsj, dr Ioan Ra­­ţiu, membru activ în aceiaş secţie. Secţia istorică-etnografcă însă a fost dureros atinsă prin moartea va­loroşilor săi membrii suplenji (cores­pondenţi) , dr Ioon B­­ţiu, "fost fisc comităter" la Sighetul-Maremureşu­­l", de la care a rămas, precum sunt informat, un preţios volum inedit de diplome maramureşene, afară de cele tipărite deja şi de Silvestru Moldov­a, autorul .Ţârii noastre, şi unul din cei mai distin­şi publicişti ce i-am avut noi Românii Transilvăneni. Secţia de ştiinţe sociale a perdut sufletul românesc al B horului în per­ioan­a membrului său suplent dr Ion Ciordaş, avocat în Beiuş, ucis mişe­leşte de bandiţi gardei roşii ungu­reşti înainte de intrarea trupelor ro­mâne, înainte de răsboi şi în decursul lui au murit distinşii advocaţi din Cluj, dr V. Poruţiu şi dr Iuliu Por­dea, acesta din urmă cunoscut pentru apărarea călduroasă. în care a luat pe Românii din Moftinul-mic, judeţul Sătmar, în procesul intentat de un­guri la Sătmar pentru insulta adusă vicarului de Haide dorrg Jaczkovich. Secţia de ştiinţe naturale a perdut pe profesorul de la Braşov Tit Liviu Blaga, autor de cărţi şcolare şi bun popularizator ştiinţific. Secţia de meoticită a perdut pe membrul său activ, dr Ion Popp, me­dic colonel în retragere, S­­iiu, iar în timpul din urmă pe dr Nicolae Cale­­fariu, medic şi fost mu­tă vreme di­rector al despărţământului Sălişte al „Asociaţiunii*. Cale mai multe pierderi le-a avut însă secţia şcolară, care avea înainte de răsboi membri cei mai numeroşi (toţi profesorii de la şcoalelele secun­dare române din Dacia superioară şi un mare număr de învăţători). Ea a perdut la începutul răsboiului mon­dial, în toamna anului 1914 pe pro­fesorul şcoalei normale din G­her­te, Horaţiu O. Deac. In toamna anului 1918 pe profesorul de l­ceul din Beuş, Nicolae Fabian, fost multă vreme di­rector al acestui despărţământ; mai­­ rou, înainte cu câteva luni, pe direcţ ifilol­gică, istorică şi de ştiinţe nata „ Asociaţiun­ea„, fiind întemeiată cu 5 (cinci) ani (1861) înainte de Aca­demia Română (1866), voia să fie o societate academică“ cu trei secţiuni: forul liceului din Tg Mureş; dr Petru Hstcov, fost profesor al liceului din Beiuş; Vasile Micula, profesor la li­ceul din Braşov; dr Avram Sădeanu, fost profesor la şcoala normală din Arad şi harnic cercetător istoric; apoi profesorii de la Braşov, Ioan Socaciu şi Gheorghe Vătăşan, cel dintâi mort în zilele de urgie ce s’au năpustit a­­supra noastră după retragerea arma­tei române 1917 şi al doilea în refu­giul din Moldova; D. Nistor, profesor la Braşov şi ing V. Mandea). Propun ca şedinţa plenară a sec­ţiilor să-şi exprime regretele pentru membrii morţi prin ridicare şi prin redactarea unui Nr. din­­Transilva­nia“, închinat amintirei lor, precum şi amintirea altor mari morţi ai nea­mului din timpul din urmă.­­ Dară a rămas vre­un membru mort neamintit, rog onorata şedinţă plenară să binevoească a-mi aduce la cunoştinţă pentru a putea lua act. Ce priveşte reorganizarea secţiilor­­ştiinţifice, daţi mi voe, înainte de-a-mi expune părerile în chestiune, că a­­mintesc în câteva cuvinte istoricul lor, rale, proiectată încă în 1862 cu gân­dul de-a concentra cât mai mulţi cărturari români în jurul ei. Gândul acesta atuci era foarte fiieal. Sec­ţiunile proiectate în 1862 s’au orga­nizat abea în 1877, ca după doi ani să se constate că nu pot funcţiona. Ideia secţiilor a rămas moartă până la 1900, când s’au reorganizat, în­­mulţindu-şi numărul cu două: sec­ţiunea şocieră şi economică. In expune­rea de motive cetim că ele sunt nun organ au­xiliar de specialitate în che­stiuni ştiinţifice literare“. Nefiind pro­grama clar — nu se spune care este organul principal“ în aceste che­stiuni — nici activitatea n’a putut fi bine determinată. De aceea vedem după zece ani (1910), discutându se din nou reorganizarea lor, propunân­­du-se lărgirea lor şi împărţirea lor după profesiuni. Era vorba atunci de: 1 secţiunea preoţilor; 2 a învă­ţătorilor; 3 a advocat lor; 4 a profe­sorilor; 5 a medicilor; 6 a funcţio­narilor de bancă. Reorganizarea plă­nuită s’a înfăptuit numai In parte prin sporirea numărului membrilor corespondenţi, îndeosebi secţia sao a cercat să grupeze In jurul s toţi profesorii şi învăţătorii noştri Dacia superioară. Când ar fi fost lucreze mai bine, a izbucnit răsl mondial, care a zădărnicit orice ţiune culturală până bine de aur. Tot atunci sau înfiinţat sec nouă, de medicină, de ştiinţa sec şi tehnică­ industrială, aşa brut mărul lor crescuse la 8. Acum ar fi de dorit să se des secţia etnografică din cea istoric şi se înfiinţeze şi o steţie de fi­strie şi comerţ, ca să nu fim li de luminile şi ajutoarele pe ci le oferi aceste însemnate clase şoc precum şi o secţie de propage compusă din ziarişti. Cu totul avea, deci, 12 secţii: Literară ; rică; etnografică; de ştiinţe soci de ştiinţe naturale; de medic şcolară (cu menire m­ai mult regala activitatea extraşcolarâ); nomică; tehnică ; de industrie-con de propagandă­ artistică. Marţi 19 Octom­b DIRECTOR ion agarb;­* IJU REDACŢIA ŞI A­ ,IRAŢIA CLUJ, Str. REJ MARIA 11 ANUNŢURI DUPĂ TARIF PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLI­­CITATE 320 50 bani îRIĂi' ORGAN AL PARTIDULUI NAŢIONAL ROMAN ABONAMENTUL: PE UN AN PE V. AN PE V* AN 120 LEI 60 LEI 30 LEI TPI FROM /Redacţia is—31 l­­TIPOGRAFIA 13-33 Dictatură militar De la o vreme încoace circulă şi ce colportează zvonuri alarmante în cer­curile politice, ba chiar şi în marele public, cară ne cuprind de îngrijorări temeinice. Agenţi plătiţi din cină ştie ce pungă, trimişi da cine ştia unde, cu cine ştie ce corpuri meschine, ră­sar ici-colo pentru a informa bietul rostru public, uşor crezător. Să nu trai tă­nu’m Înţelesul acestor infor­maţii tendenţioase. Este vorba de In­troducerea diete­turei militare ! La început am trecut cu un zim­­bet uşor peste aceste încercări puerile, pe urmă ne-am silit a da în mod direct şi con­fidenţial lor cea mai ca­tegorică desminţire. Dar iată, că sta­fiile apar din nou. Călătorii, cari eo st­ea din Bucureşti, ne repetă aceeaşi veste cu o teamă naivă şi cu un su­râs amar. întâlnind o personalitate distinsă, care trecea prin oraşul nostru venind din Bucureşti, am Încercat să aflăm motivele detailate d­­e acestori operaţiuni de propagandă. Iată ce răspuns am primit: Intr-adevăr, criza politică a devenit acută, guvernul va cădea în cel mai scurt timp, cu mult mai înainte de cum se credea. De vreme ce se tra­tează de pe acuma deslegarea crizei, la pus în discuţie în mod serios in­troducerea dictatură militare şi iată pentru ce: Dacă guvernul Avereseu va demisiona, ar trebui în mod firesc şi conform obiceiurilor parlamentare, să se încredinţeze deslegarea crizei, sin­gurei grupări posibile azi, adecă opo­ziţiei naţionale unite. Liberalii, cari singuri nu pot veni, se opun d'n râs puteri. Ei au sulsvat daci Idela dictatu­ra! militare, se înţelege, în frunte un v s urât vestea de cu dl Brătianu sau alt şef liberal, porsternaţi ezi, eventual un om neutru cu mână tare. Idela n’a aflat nicâlrî răsunet, ba putem spune, la locuri foarte com­petente sa a fost înlăturată cate­goric. Viitorul cel mai apropiat va arăta, întru cât se vor accepta vederile și planurile liberalilor. Aci am ajuns. In loc să ne uzutăm a crea stări normale a stârpi abuzu­rile, a înfrânge scumpetea, a micșora mizeriile, a munci din răsputeri pen­tru com­alidarea f-rii, noi insistăm pentru dictatura militarâ Par’că cu­rentele mari ale timpurilor de szi în lo­c să- şi găsaeccă teren larg de des-­ teamă şi respect — ţinuta lui silia, voltare pot fi prestuuate şi mai tare­tu­l sem^ţ părea că zice: uitaţi Vi Ia şi pot fi în hi89 în caverne şi mai,sun‘ **» puternic­­i de â? K^er.i. . * J c,, . „ 0 { Politutul restru ir jlocul drumului adâncite? Şi pentru C8? Ce interese trist şi mod'st în uniforma-i verzuie, cu mari ce îndeamnă a ricorge la ul-|chipiul negru de P'stav pe cap Un autoh­o­­d­ma armă, la ultima modalitate de bir vine în goană. Păzitorul cap orâm­ei îi face ocioare? De ce ni se scutură lanţu­rile unei noue iobăgii­i Pentru că liberalii vreau să vină la putere şi altfel ru­pol ! Desfiinţaţi în vechiul Regat, groşi din Basarabia şi din Bucovina, bă­tuţi în Ardeal, liberalii totuşi pregă-______________ te»c­­terenul p­rentru venirea lor la 'să facî ordine, el te priveşte ca şi cum n’ai putere. Ei nu pot izbuti pr'n luptă cate'ecra pe zid. Iti întoarce s­atele si se drenp'ă corstituţîonaîă şi vreau să se apropie de noi p­­uliţi după coiful mândru al viteazului derobat.ţ _ _ . ..... de nu e In stare sa facă ordine? Ara ? Noi iubim soldaţii noştri ş; Cinstim‘ţi el ca neamţul uniformă, *­oar­ă sabl armata noastră. Nu aflăm Îndeajuns de frumoase şi de potrivit ei B£?t8 r®?G? _ pentru a preamări serviciile f cute de­armată şi hărmeia ei. Suntem a aduce cele mai mari jertfe pent ea. Cu atât mai vârtos că adevăr armată o formăm noi, sutele de de ţărani, murcitori, profesori, das­căli, negustori şi mici funcţona. Dar tot nui pentru că iubim arma­ pentru ă vrem să o vedem întotde­una mari, puternici şi la chemare ei, pentrucă vrem să o­ferim de care sa revarsă ari asupra organe­, administrative, şi să nu o amestecă în mocirla politică ,de mahate, tot mai în Interesul bineprieput al ar­matei Noi protestăm din toata put­­eriie noastre, din adâncul sufl­­ului nostru, în contra unei diet­­uri militare. O dictetură miliară este o tbsu­ditate. Ar însemna să expunem ţi din nou la experimentări primejdioasa a da prilej la abuzuri peste abuzu volnicii peste volnicii.­­ Timpurile de azi cer o administraţie model şi o vieeţă fericită pentru toţi oamenii deopotrivă. Nu se poate pune jugul pe care l-am lăpădat de veacuri, din nâu, în grumazul poporului el borât. Ru­sa şi Ungaria, şi cea de azi şi cea de ieri, sunt pilde vii, grăitoare, pentru noi. Ne arată incendiul îngro­zitor care ar izbucni în urma dicta­turii militare. Dar nu ! Nu credem serios în a­­ceste vorbe rostite cu stomacul plin, dar capul gol. Atotputernicul este prea bun decât să ne expună la noui încercări. Așteptăm ziua de mâine pentru a cors’ata, că a fost numai care Euafem țărănească a letonilor. Generalul Ren-nerkamf fu trimis de guvern să po-'lg Letonia. Chiar în prezent, la Riga tolească recolta Şi Peste zece mu­lt *119 observă o mare mişcare a engte­­pam­ei fură împuşcaţi la zid. De aici zilor care au ajun­s ca acasă la ei pe Înainte poporul tetea se deşteptă din ţ ma lul Dîvnei şi de multe ori oraşul somnolenţa lui seculară şi începu să se gândească la independenţă. Când regimul bolşevic înlocui re­gimul ţarist după marele răsboi în câteva zile ce constitui un stat in­de­pendent între Memel şi Am­aschi, cu armată, guvern şi alte semne dinsinc­­tive ca hârtia monedă şi mărcile po­ştale. Ca număr, noul stat se compune Bariera dintre Rusia şi­ afară de hotarele ţârii. Germania Ierovici, ministru afacerilor streine al Letoniei, a declarat unui redactor al ziarului Le Matin următoarele : „Sarcina noastră este foarte grea. Noi suntem în calea lui Drang nach Osten al Germaniei şi a lui Drang nach Westen al Rusiei. Suntem con­vinşi că noi nu putem singuri înde­plini acest rol. Trebuie ca să ne în­ţelegem la Nord cu celelalte State baltice, spijinindu-ne pe acel mare pivot central care este Polo­nia, sus­­ţinută la Sud de tinerele State ale Micei Antante: Cehoslovacia, Româ­nia şi Iugoslavia Aspectu! populaţiei’ Gea celor două legaţii, care se face — --------!—•£—■—icu atâta greutate, noi vrem să ştim Când descinzi în Riga, capitalal ce măsuri a luat însăşi guvernul, ţării, plină mai mult de grădini decât­­faţă cu atrocităţile comise în Ungă­­de străzi, ai impresia, spun corespon-l rla contra Românilor, der­ţii ziarelor cari au vizitat o, că nu. Dar până când vom avea un co­­este o ţară omogenă, ci un corglo­j/nu/ifcai oficial, aducem aminte presei merat de naţiuni disperate, fiecare cu ? că tot el îi revine datoria şi rolul de caracterul ei specific și contrazicător,­­ a nu lăsa în tăcere, cele ce se petrec Oamenii vorbesc limba rusă şi ger-tiu Ungaria. I Presa încă nu a fost bine Informată ui - -msnă. ___________..................______ Corespondentul ziarului „Le Matin“­ și din cauza aceasta a neglijat dls-.^re8^­­scrie: Eşti îndreptăţit a te întreba­ cutarea atrocităţilor; acum însă, cândl Apelul dat ca informaţie în unele,multe părţi ele au distrus corn« dacă, Letonia, în dauna înferic­aiilor ‘,faptele se confirmă, are datoria de ajz’are, este dovadă, că comisiile amin- joeţiile, împreună cu pădurile ard da pa străzi, scrise în limba letonă şi­ cere să se intervină ca autoritate la tite sunt în legătură şi au public la n 1meroase sate şi mii de oameni neînţeles, nu este un mare bluff, căci Budapesta, stea, în care circumsenindu-şi intenţia rămas fără adăpost. EFEMERIDE Pâzitorul ordinei II văd Ia încrmişarea drumurilor stâr.d ne­ţintit îi m.jlocul circulaţiei vioaie de oară şi automobile şi îmi revo­că Ia minte un tip similar vă­zut cândva Intr’un oraş german. Era mai prezertabil neamţul — ce-i drept — cu uniformă ma­i aleasă, cu chipiul de metal şi nasturii mai sclipitori pe piept. Poliţistul german sta mândru şi grav, conţtiu de chemarea şi datoria sa. Cu un gest mic oprea automobilul din plină viteză; pe-aproape-i drumeţii sa strecurau par’că au z.mbe­­xaine, semn să stea. Şoferul râde,­­ aruncă o privi­re peste cum a r şi trece ca săgeata psJârgă el.—Te duci într’un restaurant sau prăvălie şi eşti exploatat fără ruşine. Te provoci atunci la autoritatea poliţiei, dar neguţătorul sau pe e e’, Iţi răspunde cu un zimbet de dispreţ. — S­» întâmplă un scandal pe piaţă: vârzitorii plate nu respectă preţurile iar publicul pro­­­testează etc. — Poliţistul stă pasiv de o parte nemişcat ca o sta’uie 11 ; homi să intervină şi «Sfaci ordine, el te priveşte os şi cum n’ar înţe’ege pe zid, îţi întoarce s­atele şi se depărtează. Sau de se’ntâmplă să intervină tot ud — lucru foarte rar de văzut — se do­vedeşte că-i incapabil. Ei bine, ce-i lipseşte poliţistului nostru, doar e 1» Cuvinte ! brâu, emblema ţării pe chipiu ce i lip ARISTARC & COMP. Ţările nouă Cetonia baziera Intre Ru­­susţînut de Anglia totul împrejurul său este un amestic frăţesc de atmosferă din Berlin şi din Petrograd. Dar văzând că birjarul care te duce, bărbierul care te băr­biereşte, chelnerul care te serveşte, nu sunt nici germani şi nici ruşi, ci letoni, îţi vine să te întrebi: oare vii­torul n’o să fie al oamenilor acestora ?­ ­Interesul Angliei pentru Letonia Cu toată nesiguranţa pe care o în­făţişează noul Stat, cu toate că nu pare a nu avea mare durată, este to­tuşi un popor care i-le asigură cu prisosinţă: este Anglia. Anglia are tot interesul ca micul stătuleţ să existe, pentru a separa Ger­mania de Rusia. De-aceea Marea­ Britanie se interesează în de-aproape fete populat de un mare număr de marinari englezi. Aici îşi pune toate­ speranţa, Letonia Atrocităţile maghiare De vr’o câteva zile circulă în presă şi în cercurile politice zvonuri alar­mante asupra unor atrocităţi barbare ce le-ar fi comis ungurii în Buda­din un milion şi 500 da mii de Io-­ pesta faţă de organe oficioase ale cuite­i Ca întindere, ab­ea are o su -­guvernului român şi faţă de per­­prafaţă de 400 kilometri pătraţi. I­soane particulare, români rămaşi nn-— Am aşteptat ca guvernat şi des­­mintă zvonurile cari circulă cu în­zistenţă şi produc pretutindenea o­­ legitimă indignare. Acum după ce gu-Importanţa noului ştiri însă stă în faptul că el este o adevărată ba­rieră „­­ „ între Rusia şi Germania. Leton a îşi evernul şi oficioasele guvernului tac, dă perfect de bine seama că rşităi credem că ne înplinim­ o datorie so­diu osti litatea trecătoare dintre Ger-­măn, guvernul să ne răspundă: mani şi Puşi, ar putea foarte uşor să ! Este adevărat că ar fi fost insultat fie desfiiinţată, în cazul cân­d cele­­ colonelul Popescu ataşat la misiunea două nat’.uni s’ar apropia amical. Ma-i interaliată din Budapesta ? Este adevărat că un curier al gu­vernului român a fost schinguit în mod neomenesc de detaşementele lui Horthy ? Este adevărat că studentul în me­dicină Teofil Morariu şi soţii au fost maltrataţi şi asasinaţi pe urmă ? Are de gând guvernul să intervină cerând dela guvernul lui Horthy, cea mai deplină satisfacţie??! Se zice că noi am fi reluat rapor­turile politice cu Ungaria. S’a dat ca sigură chiar sosirea legaţiei române la Budapesta şi numirea consuluri ungur la Bucureşti Până la Insta- Anul II. Numărul 225 Propaganda pentru emigrare Comisii secrete pentru propagandă de emigrări — Emigran­ţilor li­ se dă câte 1000—2000 de doloari onorar — Apelul agenţilor lui Horthy In ultimul timp s’a sporit enorm numărul acelora, cari vreau să emi­greze sub pretextul, că nu pot exista aici. Aceştia sunt în cea mai mare parte funcţionari şi lucrători speciali­zaţi, de cari are cea mai mare nevoie ţara, pentru că să se poată consolida. Faptul, că atâţia vreau să emigreze, 36 explică prin marea propagandă, ce o fac nişte indivizi însărcinaţi să ne slăbească forţele, ca să nu ne putem consolida. In mai multe oraşe sunt încredin­ţaţi cu propaganda pentru emigrări. De pildă în Aiud este un individ cu numela Papp, care le promite emi­granţilor câte 1000— 2000 de dolari onorar, ca să aibă de drum. Afară de această sumă le mai promit lunar câte, aproape 1000 dolari, ca leafă. Ţinând seamă de marele curs al dolarului, publicul naiv se anunţă în foarte mare număr pentru emigrare. „In Cluj de pildă, până acuma sunt improspe 1000 de funcţionari şi lucră­­tori specializaţi, cari au intenţia să plece, după cum se afirmă, în America. In alte centre asemenea este tot cam un astfel de număr de oameni, cari sunt decişi să plece din ţară, în urma promisiunilor agenţilor cu anumit scop. In schimb din Ungaria ne re­­petrează foarte mulţi indivizi, cari nu ne sunt de nici un folos. In legătură cu emigrările, unele ziare maghiare publică nişte informa­ţii, cari sunt adevărate apeluri către public, în vederea emigrărilor. Unele Astăzi la ora 51/« îşi va deschid cursul său de Medicină experimentat­ă şi bacteorlogie, savantul profesor di dau cu părere de bine o informaţie, j jj8va(j « txl amfiteatrul Institutului că o societate „americană sar n*„ , . adresat direcţiunei C. F. R., ca aceasta, ^°oi°g'e. eă fa^ă apel la ceferişti, că se pre­ j Dl dr. Levaditi a binevoit, ca zinte pentru a emigra în Brazilia la­­rug?nintea şi Invitaţiile Universiti lucrările de linii ferate. După cumj din Cluj, să părăsească capitala Frar ştim însă, nu s a adresat nimenea di-uej unde conducea C3 subdirector Ii­­recţiunei C. F. R. cu astfel de »pe-}*... . . D , „ . „ . . . . luri şi informaţia dată de unele ziare 9tlintu* J «ateur şi să vină în ţa. maghiare nu-i decât o mistificaţie, a mări prelu­gim ştiinţei pentru a putea seduce publicul ntriv să emigreze. Prin astfel de mistifica­ţii, interesaţii mâneşti. Di­di Levaditi, care a reprezen Universitatea din Cluj la inaugurări nizitesc să ne slăbească forţele, ca să U­ . .... . a. . . ne împiedice consolidarea, după cum Universităţii din S­rasburg, este un om amintit,­­ dintre cei mai mari învăţaţi ai noi] Autorităţile au datoria să procedeze o­mului nostru şi venirea sa în tp energic faţâ de agenţii, cari propagă este o înaltă lecţie de patriotism, astfel de m­otificaţii, chiar şi în pu­blicitate, ce nu era permis nici In timpul regimului maghiar. Dela Cluj, învăţatul român, va dica pre­tigiul ştiinţei româneşti Avându-88 !n vedere, co­nd­oUiml!f‘^,te!“‘,â­ei- va ."f; poi,oilii acelora, c­ri sunt decişi să plice, coeloruitone, eppenentatea rasei ne creşte d­e zi în zi în foarte mari pro­porţii şi fiindcă legile maghiare, pa cari le mai menţinem, prevăd pe­deapsă pentru acei cari fac astfel de prop­agandă pentru a capacita pe u­­nele elemente naive să plece, trebu­iesc cele mai radicale dispoziţii apli­cate faţă de propagand­şti. Trebuie sa cercetări secrete In Timişoara, Satu- Mare şi în special în oraşele de pe lângă frontiere, unde, după unele in­formaţii, sunt comisii speciale pentru propaganda de emigrare. Aceste co­misii lucrează în secret, fără ca să ştie şi va fi pentru noi Românii,­­ demnul la încrederea în noi înşişi Roma. — După ştirile din Crist­ina incendiile pădurilor din Rusia devenit o calamitate. Sa semnale* Incendii îa guvernamintele Tw­­Costroma, Jaroslav, Wladimir, fie împiedecate în munca lor, prini8007g| Riaîsan, Arhangel, Woloj care nizuiesc să ne submineze statul l­a, Viatca. In guvernământul Wolo­ .Incendiile ameninţă căile ferate şi mascată, tind să dea informaţii pen­tru a seduce publicul şi pentru a-şi câştiga aderenţi iniţiativei. Prin mistificaţiile smintite au reu­şit să convingă un numeros public, ca să emigreze. La propaganda de emigrare, a­­ceşti agenţi s’au folosit de mizeria, în care se află unii funcţionari şi muncitori. Toţi sperăm că în câţiva ani se vor reîntoarce foarte bogaţi acasă şi nici nu presupun că promisiunile, pe cari le-au primit, nu sunt, decât nişte simple mistificaţii, prin care agenţii, au căutat să i se ducă. Ceea ce este de regretat este faptul că şi dintre români s’au anunţat foarte mulţi, ca să emigreze. Aceasta emigraţie însă se poate opri şi prin faptul, că autoritare vor limita eli­berarea paşapoartelor pentru streină­­tate, pentru că cei mai mulţi îşi fac paşapoartele pentru ţările vecine, din cari agenţii- după unele informaţ­i cu paşapoarte de la consulatul ma­ghiar din Viena şi din Budapesta, unde sunt birouri speciale pentru ast­fel de lucruri, îi transpo­rtă aiurea Savantul dr. Levadit la Cui Incendii extraord­nare în Rusia

Next