Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)
1920-10-19 / nr. 225
„ Secţiile „Astrei“ — Din raportul secretarului literar către şedinţa plenară a secţiilor ştiinţifice literare — Suntem în faţa adunării generale, care trebuie să fie precedată, conform statutelor şi regulamentului, de şedinţa plenarii a secţiilor ştiinţfice literare. Din vara 1914, cât a iebucnit răsboiul mondial, care a schimbat harta lumii şi a adus şi neamul nostru românesc, până atunci atât de risipit, sub o singură stăpânire, nu s’au ma convocat şi întrunit aceste secţii. Pentru aceea s’au convocat acum. De atunc, s’au întâmplat multe şi mari schimbări, de care e bine să ţinem seama acum, când vrem să organizăm secţiile, ca ele într-adevăr să fie de folos societăţi noastre culturale înainte de a discuta principiile ce trebuie să prezideze la organizarea secţiilor, am datoria, ca notar al acestora, să înregistrez perierile oste am avut de la ultima şediţă plenară Încoace. Astfel, ea se încap cu secţia cea dintâi, secţia literară a îndurat pierderi foarte mari. A murit însuşi preşedintele ei, neuitatul director al liceului din Braşov, Virgil Oniţiu. A murit ceva mit înainte şi raportorul secţiei, profesorul distins al aceluiaş liceu, dr Alexandru Bogdan. Tot cu o victimă a răsboiului s’a sins şi harnicul profesor dela Blsj, dr Ioan Raţiu, membru activ în aceiaş secţie. Secţia istorică-etnografcă însă a fost dureros atinsă prin moartea valoroşilor săi membrii suplenji (corespondenţi) , dr Ioon Bţiu, "fost fisc comităter" la Sighetul-Maremureşul", de la care a rămas, precum sunt informat, un preţios volum inedit de diplome maramureşene, afară de cele tipărite deja şi de Silvestru Moldova, autorul .Ţârii noastre, şi unul din cei mai distinşi publicişti ce i-am avut noi Românii Transilvăneni. Secţia de ştiinţe sociale a perdut sufletul românesc al B horului în perioana membrului său suplent dr Ion Ciordaş, avocat în Beiuş, ucis mişeleşte de bandiţi gardei roşii ungureşti înainte de intrarea trupelor române, înainte de răsboi şi în decursul lui au murit distinşii advocaţi din Cluj, dr V. Poruţiu şi dr Iuliu Pordea, acesta din urmă cunoscut pentru apărarea călduroasă. în care a luat pe Românii din Moftinul-mic, judeţul Sătmar, în procesul intentat de unguri la Sătmar pentru insulta adusă vicarului de Haide dorrg Jaczkovich. Secţia de ştiinţe naturale a perdut pe profesorul de la Braşov Tit Liviu Blaga, autor de cărţi şcolare şi bun popularizator ştiinţific. Secţia de meoticită a perdut pe membrul său activ, dr Ion Popp, medic colonel în retragere, Siiu, iar în timpul din urmă pe dr Nicolae Calefariu, medic şi fost mută vreme director al despărţământului Sălişte al „Asociaţiunii*. Cale mai multe pierderi le-a avut însă secţia şcolară, care avea înainte de răsboi membri cei mai numeroşi (toţi profesorii de la şcoalelele secundare române din Dacia superioară şi un mare număr de învăţători). Ea a perdut la începutul răsboiului mondial, în toamna anului 1914 pe profesorul şcoalei normale din Gherte, Horaţiu O. Deac. In toamna anului 1918 pe profesorul de lceul din Beuş, Nicolae Fabian, fost multă vreme director al acestui despărţământ; mai rou, înainte cu câteva luni, pe direcţ ifilolgică, istorică şi de ştiinţe nata „ Asociaţiunea„, fiind întemeiată cu 5 (cinci) ani (1861) înainte de Academia Română (1866), voia să fie o societate academică“ cu trei secţiuni: forul liceului din Tg Mureş; dr Petru Hstcov, fost profesor al liceului din Beiuş; Vasile Micula, profesor la liceul din Braşov; dr Avram Sădeanu, fost profesor la şcoala normală din Arad şi harnic cercetător istoric; apoi profesorii de la Braşov, Ioan Socaciu şi Gheorghe Vătăşan, cel dintâi mort în zilele de urgie ce s’au năpustit asupra noastră după retragerea armatei române 1917 şi al doilea în refugiul din Moldova; D. Nistor, profesor la Braşov şi ing V. Mandea). Propun ca şedinţa plenară a secţiilor să-şi exprime regretele pentru membrii morţi prin ridicare şi prin redactarea unui Nr. dinTransilvania“, închinat amintirei lor, precum şi amintirea altor mari morţi ai neamului din timpul din urmă. Dară a rămas vreun membru mort neamintit, rog onorata şedinţă plenară să binevoească a-mi aduce la cunoştinţă pentru a putea lua act. Ce priveşte reorganizarea secţiilorştiinţifice, daţi mi voe, înainte de-a-mi expune părerile în chestiune, că amintesc în câteva cuvinte istoricul lor, rale, proiectată încă în 1862 cu gândul de-a concentra cât mai mulţi cărturari români în jurul ei. Gândul acesta atuci era foarte fiieal. Secţiunile proiectate în 1862 s’au organizat abea în 1877, ca după doi ani să se constate că nu pot funcţiona. Ideia secţiilor a rămas moartă până la 1900, când s’au reorganizat, înmulţindu-şi numărul cu două: secţiunea şocieră şi economică. In expunerea de motive cetim că ele sunt nun organ auxiliar de specialitate în chestiuni ştiinţifice literare“. Nefiind programa clar — nu se spune care este organul principal“ în aceste chestiuni — nici activitatea n’a putut fi bine determinată. De aceea vedem după zece ani (1910), discutându se din nou reorganizarea lor, propunându-se lărgirea lor şi împărţirea lor după profesiuni. Era vorba atunci de: 1 secţiunea preoţilor; 2 a învăţătorilor; 3 a advocat lor; 4 a profesorilor; 5 a medicilor; 6 a funcţionarilor de bancă. Reorganizarea plănuită s’a înfăptuit numai In parte prin sporirea numărului membrilor corespondenţi, îndeosebi secţia sao a cercat să grupeze In jurul s toţi profesorii şi învăţătorii noştri Dacia superioară. Când ar fi fost lucreze mai bine, a izbucnit răsl mondial, care a zădărnicit orice ţiune culturală până bine de aur. Tot atunci sau înfiinţat sec nouă, de medicină, de ştiinţa sec şi tehnică industrială, aşa brut mărul lor crescuse la 8. Acum ar fi de dorit să se des secţia etnografică din cea istoric şi se înfiinţeze şi o steţie de fistrie şi comerţ, ca să nu fim li de luminile şi ajutoarele pe ci le oferi aceste însemnate clase şoc precum şi o secţie de propage compusă din ziarişti. Cu totul avea, deci, 12 secţii: Literară ; rică; etnografică; de ştiinţe soci de ştiinţe naturale; de medic şcolară (cu menire mai mult regala activitatea extraşcolarâ); nomică; tehnică ; de industrie-con de propagandă artistică. Marţi 19 Octomb DIRECTOR ion agarb;* IJU REDACŢIA ŞI A ,IRAŢIA CLUJ, Str. REJ MARIA 11 ANUNŢURI DUPĂ TARIF PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLICITATE 320 50 bani îRIĂi' ORGAN AL PARTIDULUI NAŢIONAL ROMAN ABONAMENTUL: PE UN AN PE V. AN PE V* AN 120 LEI 60 LEI 30 LEI TPI FROM /Redacţia is—31 lTIPOGRAFIA 13-33 Dictatură militar De la o vreme încoace circulă şi ce colportează zvonuri alarmante în cercurile politice, ba chiar şi în marele public, cară ne cuprind de îngrijorări temeinice. Agenţi plătiţi din cină ştie ce pungă, trimişi da cine ştia unde, cu cine ştie ce corpuri meschine, răsar ici-colo pentru a informa bietul rostru public, uşor crezător. Să nu trai tănu’m Înţelesul acestor informaţii tendenţioase. Este vorba de Introducerea dieteturei militare ! La început am trecut cu un zimbet uşor peste aceste încercări puerile, pe urmă ne-am silit a da în mod direct şi confidenţial lor cea mai categorică desminţire. Dar iată, că stafiile apar din nou. Călătorii, cari eo stea din Bucureşti, ne repetă aceeaşi veste cu o teamă naivă şi cu un surâs amar. întâlnind o personalitate distinsă, care trecea prin oraşul nostru venind din Bucureşti, am Încercat să aflăm motivele detailate de acestori operaţiuni de propagandă. Iată ce răspuns am primit: Intr-adevăr, criza politică a devenit acută, guvernul va cădea în cel mai scurt timp, cu mult mai înainte de cum se credea. De vreme ce se tratează de pe acuma deslegarea crizei, la pus în discuţie în mod serios introducerea dictatură militare şi iată pentru ce: Dacă guvernul Avereseu va demisiona, ar trebui în mod firesc şi conform obiceiurilor parlamentare, să se încredinţeze deslegarea crizei, singurei grupări posibile azi, adecă opoziţiei naţionale unite. Liberalii, cari singuri nu pot veni, se opun d'n râs puteri. Ei au sulsvat daci Idela dictatura! militare, se înţelege, în frunte un v s urât vestea de cu dl Brătianu sau alt şef liberal, porsternaţi ezi, eventual un om neutru cu mână tare. Idela n’a aflat nicâlrî răsunet, ba putem spune, la locuri foarte competente sa a fost înlăturată categoric. Viitorul cel mai apropiat va arăta, întru cât se vor accepta vederile și planurile liberalilor. Aci am ajuns. In loc să ne uzutăm a crea stări normale a stârpi abuzurile, a înfrânge scumpetea, a micșora mizeriile, a munci din răsputeri pentru comalidarea f-rii, noi insistăm pentru dictatura militarâ Par’că curentele mari ale timpurilor de szi în loc să- şi găsaeccă teren larg de des- teamă şi respect — ţinuta lui silia, voltare pot fi prestuuate şi mai taretul sem^ţ părea că zice: uitaţi Vi Ia şi pot fi în hi89 în caverne şi mai,sun‘ **» puternici de â? K^er.i. . * J c,, . „ 0 { Politutul restru ir jlocul drumului adâncite? Şi pentru C8? Ce interese trist şi mod'st în uniforma-i verzuie, cu mari ce îndeamnă a ricorge la ul-|chipiul negru de P'stav pe cap Un autohodma armă, la ultima modalitate de bir vine în goană. Păzitorul cap orâmei îi face ocioare? De ce ni se scutură lanţurile unei noue iobăgiii Pentru că liberalii vreau să vină la putere şi altfel rupol ! Desfiinţaţi în vechiul Regat, groşi din Basarabia şi din Bucovina, bătuţi în Ardeal, liberalii totuşi pregă-______________ te»cterenul prentru venirea lor la 'să facî ordine, el te priveşte ca şi cum n’ai putere. Ei nu pot izbuti pr'n luptă cate'ecra pe zid. Iti întoarce satele si se drenp'ă corstituţîonaîă şi vreau să se apropie de noi puliţi după coiful mândru al viteazului derobat.ţ _ _ . ..... de nu e In stare sa facă ordine? Ara ? Noi iubim soldaţii noştri ş; Cinstim‘ţi el ca neamţul uniformă, *oară sabl armata noastră. Nu aflăm Îndeajuns de frumoase şi de potrivit ei B£?t8 r®?G? _ pentru a preamări serviciile f cute dearmată şi hărmeia ei. Suntem a aduce cele mai mari jertfe pent ea. Cu atât mai vârtos că adevăr armată o formăm noi, sutele de de ţărani, murcitori, profesori, dascăli, negustori şi mici funcţona. Dar tot nui pentru că iubim arma pentru ă vrem să o vedem întotdeuna mari, puternici şi la chemare ei, pentrucă vrem să oferim de care sa revarsă ari asupra organe, administrative, şi să nu o amestecă în mocirla politică ,de mahate, tot mai în Interesul bineprieput al armatei Noi protestăm din toata puteriie noastre, din adâncul suflului nostru, în contra unei dieturi militare. O dictetură miliară este o tbsuditate. Ar însemna să expunem ţi din nou la experimentări primejdioasa a da prilej la abuzuri peste abuzu volnicii peste volnicii. Timpurile de azi cer o administraţie model şi o vieeţă fericită pentru toţi oamenii deopotrivă. Nu se poate pune jugul pe care l-am lăpădat de veacuri, din nâu, în grumazul poporului el borât. Rusa şi Ungaria, şi cea de azi şi cea de ieri, sunt pilde vii, grăitoare, pentru noi. Ne arată incendiul îngrozitor care ar izbucni în urma dictaturii militare. Dar nu ! Nu credem serios în aceste vorbe rostite cu stomacul plin, dar capul gol. Atotputernicul este prea bun decât să ne expună la noui încercări. Așteptăm ziua de mâine pentru a cors’ata, că a fost numai care Euafem țărănească a letonilor. Generalul Ren-nerkamf fu trimis de guvern să po-'lg Letonia. Chiar în prezent, la Riga tolească recolta Şi Peste zece mult *119 observă o mare mişcare a engtepamei fură împuşcaţi la zid. De aici zilor care au ajuns ca acasă la ei pe Înainte poporul tetea se deşteptă din ţ ma lul Dîvnei şi de multe ori oraşul somnolenţa lui seculară şi începu să se gândească la independenţă. Când regimul bolşevic înlocui regimul ţarist după marele răsboi în câteva zile ce constitui un stat independent între Memel şi Amaschi, cu armată, guvern şi alte semne dinsinctive ca hârtia monedă şi mărcile poştale. Ca număr, noul stat se compune Bariera dintre Rusia şi afară de hotarele ţârii. Germania Ierovici, ministru afacerilor streine al Letoniei, a declarat unui redactor al ziarului Le Matin următoarele : „Sarcina noastră este foarte grea. Noi suntem în calea lui Drang nach Osten al Germaniei şi a lui Drang nach Westen al Rusiei. Suntem convinşi că noi nu putem singuri îndeplini acest rol. Trebuie ca să ne înţelegem la Nord cu celelalte State baltice, spijinindu-ne pe acel mare pivot central care este Polonia, susţinută la Sud de tinerele State ale Micei Antante: Cehoslovacia, România şi Iugoslavia Aspectu! populaţiei’ Gea celor două legaţii, care se face — --------!—•£—■—icu atâta greutate, noi vrem să ştim Când descinzi în Riga, capitalal ce măsuri a luat însăşi guvernul, ţării, plină mai mult de grădini decâtfaţă cu atrocităţile comise în Ungăde străzi, ai impresia, spun corespon-l rla contra Românilor, derţii ziarelor cari au vizitat o, că nu. Dar până când vom avea un coeste o ţară omogenă, ci un corgloj/nu/ifcai oficial, aducem aminte presei merat de naţiuni disperate, fiecare cu ? că tot el îi revine datoria şi rolul de caracterul ei specific și contrazicător, a nu lăsa în tăcere, cele ce se petrec Oamenii vorbesc limba rusă şi ger-tiu Ungaria. I Presa încă nu a fost bine Informată ui - -msnă. ___________..................______ Corespondentul ziarului „Le Matin“ și din cauza aceasta a neglijat dls-.^re8^scrie: Eşti îndreptăţit a te întreba cutarea atrocităţilor; acum însă, cândl Apelul dat ca informaţie în unele,multe părţi ele au distrus corn« dacă, Letonia, în dauna înfericaiilor ‘,faptele se confirmă, are datoria de ajz’are, este dovadă, că comisiile amin- joeţiile, împreună cu pădurile ard da pa străzi, scrise în limba letonă şi cere să se intervină ca autoritate la tite sunt în legătură şi au public la n 1meroase sate şi mii de oameni neînţeles, nu este un mare bluff, căci Budapesta, stea, în care circumsenindu-şi intenţia rămas fără adăpost. EFEMERIDE Pâzitorul ordinei II văd Ia încrmişarea drumurilor stâr.d neţintit îi m.jlocul circulaţiei vioaie de oară şi automobile şi îmi revocă Ia minte un tip similar văzut cândva Intr’un oraş german. Era mai prezertabil neamţul — ce-i drept — cu uniformă mai aleasă, cu chipiul de metal şi nasturii mai sclipitori pe piept. Poliţistul german sta mândru şi grav, conţtiu de chemarea şi datoria sa. Cu un gest mic oprea automobilul din plină viteză; pe-aproape-i drumeţii sa strecurau par’că au z.mbexaine, semn să stea. Şoferul râde, aruncă o privire peste cum a r şi trece ca săgeata psJârgă el.—Te duci într’un restaurant sau prăvălie şi eşti exploatat fără ruşine. Te provoci atunci la autoritatea poliţiei, dar neguţătorul sau pe e e’, Iţi răspunde cu un zimbet de dispreţ. — S» întâmplă un scandal pe piaţă: vârzitorii plate nu respectă preţurile iar publicul protestează etc. — Poliţistul stă pasiv de o parte nemişcat ca o sta’uie 11 ; homi să intervină şi «Sfaci ordine, el te priveşte os şi cum n’ar înţe’ege pe zid, îţi întoarce satele şi se depărtează. Sau de se’ntâmplă să intervină tot ud — lucru foarte rar de văzut — se dovedeşte că-i incapabil. Ei bine, ce-i lipseşte poliţistului nostru, doar e 1» Cuvinte ! brâu, emblema ţării pe chipiu ce i lip ARISTARC & COMP. Ţările nouă Cetonia baziera Intre Rususţînut de Anglia totul împrejurul său este un amestic frăţesc de atmosferă din Berlin şi din Petrograd. Dar văzând că birjarul care te duce, bărbierul care te bărbiereşte, chelnerul care te serveşte, nu sunt nici germani şi nici ruşi, ci letoni, îţi vine să te întrebi: oare viitorul n’o să fie al oamenilor acestora ? Interesul Angliei pentru Letonia Cu toată nesiguranţa pe care o înfăţişează noul Stat, cu toate că nu pare a nu avea mare durată, este totuşi un popor care i-le asigură cu prisosinţă: este Anglia. Anglia are tot interesul ca micul stătuleţ să existe, pentru a separa Germania de Rusia. De-aceea Marea Britanie se interesează în de-aproape fete populat de un mare număr de marinari englezi. Aici îşi pune toate speranţa, Letonia Atrocităţile maghiare De vr’o câteva zile circulă în presă şi în cercurile politice zvonuri alarmante asupra unor atrocităţi barbare ce le-ar fi comis ungurii în Budadin un milion şi 500 da mii de Io- pesta faţă de organe oficioase ale cuitei Ca întindere, abea are o su -guvernului român şi faţă de perprafaţă de 400 kilometri pătraţi. Isoane particulare, români rămaşi nn-— Am aşteptat ca guvernat şi desmintă zvonurile cari circulă cu înzistenţă şi produc pretutindenea o legitimă indignare. Acum după ce gu-Importanţa noului ştiri însă stă în faptul că el este o adevărată barieră „ „ între Rusia şi Germania. Leton a îşi evernul şi oficioasele guvernului tac, dă perfect de bine seama că rşităi credem că ne înplinim o datorie sodiu osti litatea trecătoare dintre Ger-măn, guvernul să ne răspundă: mani şi Puşi, ar putea foarte uşor să ! Este adevărat că ar fi fost insultat fie desfiiinţată, în cazul când cele colonelul Popescu ataşat la misiunea două nat’.uni s’ar apropia amical. Ma-i interaliată din Budapesta ? Este adevărat că un curier al guvernului român a fost schinguit în mod neomenesc de detaşementele lui Horthy ? Este adevărat că studentul în medicină Teofil Morariu şi soţii au fost maltrataţi şi asasinaţi pe urmă ? Are de gând guvernul să intervină cerând dela guvernul lui Horthy, cea mai deplină satisfacţie??! Se zice că noi am fi reluat raporturile politice cu Ungaria. S’a dat ca sigură chiar sosirea legaţiei române la Budapesta şi numirea consuluri ungur la Bucureşti Până la Insta- Anul II. Numărul 225 Propaganda pentru emigrare Comisii secrete pentru propagandă de emigrări — Emigranţilor li se dă câte 1000—2000 de doloari onorar — Apelul agenţilor lui Horthy In ultimul timp s’a sporit enorm numărul acelora, cari vreau să emigreze sub pretextul, că nu pot exista aici. Aceştia sunt în cea mai mare parte funcţionari şi lucrători specializaţi, de cari are cea mai mare nevoie ţara, pentru că să se poată consolida. Faptul, că atâţia vreau să emigreze, 36 explică prin marea propagandă, ce o fac nişte indivizi însărcinaţi să ne slăbească forţele, ca să nu ne putem consolida. In mai multe oraşe sunt încredinţaţi cu propaganda pentru emigrări. De pildă în Aiud este un individ cu numela Papp, care le promite emigranţilor câte 1000— 2000 de dolari onorar, ca să aibă de drum. Afară de această sumă le mai promit lunar câte, aproape 1000 dolari, ca leafă. Ţinând seamă de marele curs al dolarului, publicul naiv se anunţă în foarte mare număr pentru emigrare. „In Cluj de pildă, până acuma sunt improspe 1000 de funcţionari şi lucrători specializaţi, cari au intenţia să plece, după cum se afirmă, în America. In alte centre asemenea este tot cam un astfel de număr de oameni, cari sunt decişi să plece din ţară, în urma promisiunilor agenţilor cu anumit scop. In schimb din Ungaria ne repetrează foarte mulţi indivizi, cari nu ne sunt de nici un folos. In legătură cu emigrările, unele ziare maghiare publică nişte informaţii, cari sunt adevărate apeluri către public, în vederea emigrărilor. Unele Astăzi la ora 51/« îşi va deschid cursul său de Medicină experimentată şi bacteorlogie, savantul profesor di dau cu părere de bine o informaţie, j jj8va(j « txl amfiteatrul Institutului că o societate „americană sar n*„ , . adresat direcţiunei C. F. R., ca aceasta, ^°oi°g'e. eă fa^ă apel la ceferişti, că se pre j Dl dr. Levaditi a binevoit, ca zinte pentru a emigra în Brazilia larug?nintea şi Invitaţiile Universiti lucrările de linii ferate. După cumj din Cluj, să părăsească capitala Frar ştim însă, nu s a adresat nimenea di-uej unde conducea C3 subdirector Iirecţiunei C. F. R. cu astfel de »pe-}*... . . D , „ . „ . . . . luri şi informaţia dată de unele ziare 9tlintu* J «ateur şi să vină în ţa. maghiare nu-i decât o mistificaţie, a mări prelugim ştiinţei pentru a putea seduce publicul ntriv să emigreze. Prin astfel de mistificaţii, interesaţii mâneşti. Didi Levaditi, care a reprezen Universitatea din Cluj la inaugurări nizitesc să ne slăbească forţele, ca să U . .... . a. . . ne împiedice consolidarea, după cum Universităţii din Srasburg, este un om amintit, dintre cei mai mari învăţaţi ai noi] Autorităţile au datoria să procedeze omului nostru şi venirea sa în tp energic faţâ de agenţii, cari propagă este o înaltă lecţie de patriotism, astfel de motificaţii, chiar şi în publicitate, ce nu era permis nici In timpul regimului maghiar. Dela Cluj, învăţatul român, va dica pretigiul ştiinţei româneşti Avându-88 !n vedere, condoUiml!f‘^,te!“‘,âei- va ."f; poi,oilii acelora, cri sunt decişi să plice, coeloruitone, eppenentatea rasei ne creşte de zi în zi în foarte mari proporţii şi fiindcă legile maghiare, pa cari le mai menţinem, prevăd pedeapsă pentru acei cari fac astfel de propagandă pentru a capacita pe unele elemente naive să plece, trebuiesc cele mai radicale dispoziţii aplicate faţă de propagandşti. Trebuie sa cercetări secrete In Timişoara, Satu- Mare şi în special în oraşele de pe lângă frontiere, unde, după unele informaţii, sunt comisii speciale pentru propaganda de emigrare. Aceste comisii lucrează în secret, fără ca să ştie şi va fi pentru noi Românii, demnul la încrederea în noi înşişi Roma. — După ştirile din Cristina incendiile pădurilor din Rusia devenit o calamitate. Sa semnale* Incendii îa guvernamintele TwCostroma, Jaroslav, Wladimir, fie împiedecate în munca lor, prini8007g| Riaîsan, Arhangel, Woloj care nizuiesc să ne submineze statul la, Viatca. In guvernământul Wolo .Incendiile ameninţă căile ferate şi mascată, tind să dea informaţii pentru a seduce publicul şi pentru a-şi câştiga aderenţi iniţiativei. Prin mistificaţiile smintite au reuşit să convingă un numeros public, ca să emigreze. La propaganda de emigrare, aceşti agenţi s’au folosit de mizeria, în care se află unii funcţionari şi muncitori. Toţi sperăm că în câţiva ani se vor reîntoarce foarte bogaţi acasă şi nici nu presupun că promisiunile, pe cari le-au primit, nu sunt, decât nişte simple mistificaţii, prin care agenţii, au căutat să i se ducă. Ceea ce este de regretat este faptul că şi dintre români s’au anunţat foarte mulţi, ca să emigreze. Aceasta emigraţie însă se poate opri şi prin faptul, că autoritare vor limita eliberarea paşapoartelor pentru streinătate, pentru că cei mai mulţi îşi fac paşapoartele pentru ţările vecine, din cari agenţii- după unele informaţi cu paşapoarte de la consulatul maghiar din Viena şi din Budapesta, unde sunt birouri speciale pentru astfel de lucruri, îi transportă aiurea Savantul dr. Levadit la Cui Incendii extraordnare în Rusia