Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)

1920-10-27 / nr. 229

Miercuri 27 Octomvrie 1920 DIRECTOR: ION AGIARBICEANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA CLIJJ, Btr. REGINA MARIA 11 ANUNŢURI DUPĂ TARIF PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLI­­CITATE x 50 beni 8B4117 AL PARTIDULUI NAŢIONAL rOMll* * IAnul II. Numărul 229 w/mmmmM mmmmm&t­­ ABONAMENTUL: PE UN AN . . .120 LEI PE V, AN............... 60 LEI PE V, AN .... 30 LEI pijt PPHNT I 13—31 I L.ULJ | K­POORAFIA 13—33 Regenerarea morală De o vreme incoape, deşi de puţină intensitate şi acoperite repede de in­diferentismul publicului, sunt tot mai dese şi la noi încercările de­ a da o orientare sănătoasă de vieaţă cetăţe­nilor României­ mari, şi mai cu seamă tineretlu­i noştre. Activitatea Socie­tăţii ortodoxe a femeilor române, con­gresul din vară al studenţimei cre­ştine, trecut aproape nesigur în seamă, coeferenţele pe cari au început să le ţină studenţimei mai ales, profesorii universitari cari îşi cunosc chemarea lor de educatori,­­ au fost tot atâtea încercări pentru a pune temeiul unei sănătoase îndrumări morale în sânul societăţii noastre. încă înainte de înfăptuirea unităţii noastre politice cea mai simţită lipsă în vieaţa românească, mai ales a so­cietăţii, a clasei numite culte, pe în­treg teritorul locuit de români, era lipsa unei bine definite concepţii de vieaţă, care să fie busola orientării şi a activităţii societăţii noastre în toate ramurile de activitate. Până când poporul, ţărănimea noastră, avea o destul de puternică orientare în vieaţă, în credinţa şi bi­serica strămoşească, societatea noastră cultă, în cea mai mare parte, n’a avut un program de vieaţă, superior şi complet, ci numai frânturi dintr’un astfel de program. Ca o societate în formaţiune, cu o cultură superficială, — afară de fericite escepţii — până la un punct re şi poate explica această lipsă de program, din care însă, nime nu va tăgădui, că a urmat pentru vieaţa noastră socială, publică şi de stat, cele mai mari rele şi cele mai grave perturbaţiuni. Nes­tabilitatea, uşurinţa, lipsa de răspundere morală, necunoaşterea sancţiunilor, în preocupările societăţii noastre, au ornat toate din lipsa unei sănătoase şi bine definite concepţii de vieaţă, fundamentul oricărei regene­rări morale. Haosul de ori ce-l Întâmpinăm în vieaţa de toate zilele, în moravuri, în politiei, se datoreşte nu numai de­zastrului sufletesc rămas pe urma răs­­boiului, ci mai ales faptului că foarte mulţi din pătura noastră numită culta, nu aveau nici înainte de răsboi o orien­tare în vieaţa bine fixată. Azi problema regenerării morale se pune în toată imensa ei greutate, şi in multe privinţe, nu numai privitor la pătura cultă, ci la însuşi poporul de la ţară. Şi când afirmăm că pentru lumea satelor noastre va fi de-ajuns şi pe viitor munca desinteresată a unei preoţimi şi a unui corp didactic luminat, ajutat de opera culturală a cărţii româneşti, a conferinţelor popu­lare , pentru pătura noastră cultă trebuie să mărturisim că etămeu mult mai rău. Nu prea ştim cine ar putea vorbi cu destulă autoritate acestei lumi în haos şi în fierbere, care însetează totuşi după o hrană sufletească, cum a dovedit şi afluenţa numeroasă de la conferinţa mitropolitului Nicolae. Fără ndoială tinerii prelaţi vor face un real servi­­u regenerării morale a so­cietăţii noastre, dacă se vor coborî cât mai des în mijlocul ei. Biserica, doc­trina creştină, trebuie să ajungă de la colibe la palate, de la sate la oraşe, şi în mijlocul popo­ului românesc. Mai ,este "adevărat că îndeosebi în ce priveşte tinerimea, cuvântul pro­fesorilor săi poa fe far­a era msjjfru­moasă impresiune. Dar cee ce ne-ar trebui nouă în lupta pentru regenerarea morală ar fi mai ales o personalitate superioară, un suflet de foc, adânc idealist, un fliozof cu suflet de tact, un Carlogie de pildă, care să ne vestească cuvintele vieţii. In haosul materialist de azi am avea nevoie de o sabie de foc, de­ un mare răscolitor de sufl­te. In lipsa lui nu ne rămâne decât un lucru de făcut: fiecare om care-şi dă seama de importanţa regent.".irii mo­rale, de covârşitoarea influenţă pe care o are o bine definită concepţie de vieaţă in activitatea fiecăruia, să nu se mărginească, în orice joc ar fi pus, la simpla împlinire a datoriei, ci prin pilda vieţii sale şi prin cuvântul său să influenţeze deşteptarea sufletului, de care societatea noastră are o atât de arzătoare nevoie. Vieţii de adevărată educaţie ne pot da nu numai bărbaţii însărcinaţi cu’ educaţia, ci fiecare om care are feri­cirea să se călăuzească în lume da o bine definită concepţie de vieaţă. In aşteptarea marelui regenerator, cei mici trebuie să-şi facă datoria, pre­­gâtindu-i drumul, încercările ce s’au făcut până acum, deşi sporadica şi repede acoperite de indiferentismul publicului mare, cre­dem că sunt, totuşi, semnele unor vremi mai bune cari vor veni. In Statul nostru naţional, sub influenţa culturii naţionale, este cu neputinţă ca pentr­u ep­­etatea românească să nu răsară luceferii preocupărilor su­perioare, adevărat omeneşti, care nu numai îndreaptă vieaţa şi o intăresc, ci o fac cu adevărat frumoasă. Valurile materialismului de azi se vor izbi de o sravila pe care nu vor mai putea-o trece, se vor sfârm­a de instinctul conservării naţionale, care ne porunceşte orientarea idealistă în vieaţă. Greva minerilor din Anglia Lyon. — Impresiunea care-şi face loc din ce In ce mai mult este că criza engleză va fi­­cu­­rând rezolvata. Ameninţarea cu greva generală este înlăturată pentru un moment. Dl Lloyd George este optimist. Totdeodată s au prevăzut măsuri excepţionale pentru cazul când ele vor deveni necesare. Câteva relatiuni $1 consideraţiuni Graniţa noastră de Nord-Vest de ALEX. LAP­ED­ATU cu privire la Nădăjduit, «ft prin acţiunea de laghiarizare a fostului Stat ungar, ătrunderea elementului maghiar, prijinit de toate mijloacele organi­ate In acest scop ale puterii da t Itat, in maura românească, redusă­­ slabele-i mijloace de rezistenţă reprie, a foci aşa de însemnatft, os, metal cu m­eetul, s’a creat în aceste flrţi periferice ale luptei naţionale Intre cele două popoare — lupta de esagregare şi dominaţiune de-o parte, o apărare şi conservare de altă —­ualităţi etnice mult deosebite de cele­xistente aici nu mai departe decât a 50— 60 de ani în urmă. Prin cunoscutele procedee de falsi­­zare ale Serviciilor ungare de sta­istică, a­ceste realităţi etni­e, în con­inui prefacere, au fost apoi aşa fel ifăţăşate în lumina cifrelor, ei, chiar ţi­n lumea streină, nemaghiară, ra­­©rtnrile etnice dela periferia ieri to­iului locuit de Maghiari fură muit *­ Fwgswnt dia eoDÎeriat» ou aee’a* titlu iută de autor îa Oradea, la 18­­. o. ou arfa aduaSriî generale anuale a ,Asocia­­mii“. Conferinţa între» gi »e va tipări tn taUMOvsnl**, exagfrato în folosul lor şi în defavo­­rul aşa numitelor „naţionaliteţi* — pentru cucul în speţă: Români — prin hărţi şi publicaţiuni etnografice de caracter ştienţific ori cel puţin prezentate ca atare. Dacă însă falsificarea statistică se putea denunţa şi constata, facându-te, în anumite margin**, cont­a operaţiuni de rectificare, — nouile realităţi et­nice rezultate din politica de ma­ghiarizare nu se puteau, dn neferi­cire, decât explica. Şi lucrul s’a făcut, pentru cei«a nu-l conoaşteau sau îl cunoaşteau numai în parte, cu apara­tul evident şi concludent al paralele­lor Bratistice, îa cari datele scoasa din tot felul de catagrafii vechi fură puse faţă în faţă, spre confrontare, cu datele demografice ale fostului Stat ungar. S’a aratat bunăoară că: 1. După Lexiconul comunelor din Ungar­a, îau remit oficial, la 1778, de Cancelaria regală ungară din Viena (Lexicon locorum Regui Hungariae ance 1778 officioase ceafec­um), — lexicon în care se înseamnă şi limba vorbită, predominantă, a comunelor, elementul maghiar din comitatele li­mitrofe ale Transilvaniei, el constată a fi fost atunci într’o vădită inferio­ritate faţă de cel român. Astfel: a) în corn. Maramureş erau faţă de 50 com. rom., numai 0 maghiare, b) la com. B­hor faţă de 338 corn. rom, numai 143 maghiare, c) în corn Arad faţă de 168 corn. rom., numai 11 maghare, d) în corn Crnad­­aţi de 6 com. române, num­ai 4 maghiare. 2. După Schematismul diecezei ru­tene gr. cath. de Mu­nca oi din 1822 (S­hematicitus ven­erabru­s clem­ grae­­ch­itus catholicorum diocosis Mnoca­­ciensis pro anno Domini 1822), ele­­mentul român era absolut predomi­nant în Sfttmar, unde, din 288 co­munităţi relig­iase, 132 aparţineau exclusiv Românilor, iar 82 Rutenilor, restul de 74 fi­nd: 10 ale Romfiailor şi Rutenilor, 31 ale Românilor şi Ma­­ghiarilor şi 33 ale Românilor, Ruteni­­or şi Maghiarilor. In întreg acest comitat nu exista aşadar, la 1822, o singură comuni­tate religioasă exclusiv maghară. Puţinii Unguri re se găseau atunci în cuprinsul Bâtmarului locuiau fie îm­preună cu Românii, fie cu areştia şi Rutenii laolaltă, — ceiace arată nevi­deios originia română şi ruteană în mare parte a populaț’unii actuale ma­ghiare din aceste regiuni. Ce priveşte numărul locuitorilor, acesta era, la acea dată, de 80.000, din sari 53.000 (64% dtoi) numai în comunele exclusiv româneşti. Adăo­­gând la acest număr pe Românii din comunele mixte româno ruténe şi ro­mâno ruteno-maghiare putem­ afirma el mărci majoritate a populaţ­ii corn. Sătm-r­ara română. După aceasta veneau Ruten­i şi numai în urmă, în număr foarte redus, Maghiarii. Dar eu numai că în Sătmar ele­mentul românesc era predominant, ci chiar şi în unele părţi ale comitate­lor vecine — în regiunea de Sud a comn. Sabotei şi regiunea de Est a rom. de szi Hajdú, dincolo deci de linia extremă a revendicărilor noa­ste, acea a tratatului dela 4/17 Au­gust 1916, el era destul de numeros. Numai în d­uă din cercurile actuale ale corn. Sabo­di — în Nyrbator şi în Nagykállo — erau, după Schema­tismul e­tat, la 1822, 86 de comune bisericeşti în cari se întrebuinţa ca serviciul divin limba româna alăturea de cea rute­nă şi maghiară, iar în com­tatul Hajdú, toate comunele din preajma Debreţinului. Debreţinul chiar, aveau, ca limbă liturgică, şi pe cea română. 3 După Schematismul decezei ro­mâne gr.-oath. de Oradea Mare d­n 1836 (Schi­matismus venerabilis clari diocesis Magno-Varadieneia graeci­atus cathollocium pro anno 1836) pretutindeni în Bihor, până în punc­­tele lui de Vest cele mai extreme, unde ultimele statistici maghiare în­registrează foarte puţini Români sau aproape de loc, erau numeroase co-Lyon. — Vineri seara au sosit la Paris 52 francezi repatriaţi din Rusia dintre care 24 ofiţeri, onest şi obiectiv, să fie obligat să accepte concluziile logice formulate pe baza lor, şi anume: a) că nu mai departe d­oar în prima jumătate a sonorului trecut, românii alcătuiau elementul etni­c de căpete­nie pe întreg teritoriul revendicat de ei în nord vestul Transilvaniei până în punctele lui cele mai extreme ; b) că îndeosebi, dela fondarea Sta­tutului ungar dualist (1867), populaţia românească a acestui teritoriu se con­stată a fi scăzut intr’o proporţie care nu se poate explica decât prin efec­tele political de maghiarizare şi prin fals.Scările statisticelor ungare. Revendicând deci teritoriul de care e vorba, până la linia tratatului din 4/17 August 1916, care, e locul a o­­spune, nu dădea, cel puţin pentru re­giunile nord-vestice, o graniţă imu­­tabilă, ci numai o limită până la care avea să se fixeze, prin cercetări şi discuţiuni ulterioare, frontiara politică a nouii Români', — departe de a fi făcut pretenţii neîndreptăţite şi exa­gerate, cum s’ar fi putut socoti mi­mai după simpla privire a hărţilor etnografice, n'au făcut decât sa recla­măm — pentru racişe­garea unei si­­tuaţiuni etnice distinse prin maghia­rizare forţată şi denaturată prin mis­­tifica­re statistică, — o parte a terito­­rului nostru naţional ce ne a aparţi­nut, cândva, etniceşte, aproape în în­tregime şi ne aparţine astăzi în destul de însemnată măsură. Cum a decurs greva generala in vechiul Regat — In Ardeal si celelalte provincii Muncitorimea a reluat lucrul a­­proape pretutindeni, murai căile fe­rate întârzie. In vechiul Regat, în provincie, a­­proape pretutindeni au fost numai grave parţiale demonstrative, cu ex­cepţia muncitorime!­ de pa valea Pra­hovei. Reluarea lucrului Vieaţa economică reintră în făgaşul obişnuit. Muncitorii sunt amărâţi de greşala pe care au făcut o. Sa spune că între actele socialişti­lor s’a prins planul model al lui Le­nin pentru întronarea dictaturei pro­letariatului comunist. Opinia publică manifesta o bucu­rie desăvârşită pentru înfrângerea co­muniştilor indigeni. Cenzura şi starea de asediu vor dura până la aplanarea grevei­­Guvernul a hotărât să se rechizi­ţioneze temporar locuinţele mecanici­lor şi fochiştilor de la C. F. R. care i- au părăsit şi care erau mob­­­ziţi. Greva în Ardeal In Ardeal greva a fost parţială Ziarele „Românul" din Arad şi „Da­cia Traiana“ din Sibiu au apărut re­­gulat pe timpul grevei. Muncitorii de la minele de aur din munţii apuseni a’au împărţit în două tabere: unii declaraţi pentru grevă, alţii declaraţi contra grevei. LaOfen­­baia au fost ciocniri sângeroase în­tre cele două tabere. Luni, muncito­rii din munţii apuseni erau hotărâţi în majoritate să reia lucrul. întrebaţi de un redactor al nostru pentru ce nu merg la lucru, ei au răspuns: — Dl inginer ne-a ordonat să nu ne prezint era la lucru, că este grevă generală! La Alba-Iulia au funcţionat toate atelierele. Comandamentul Diviziei din această localitate împreună cu harnicul primar, di Bara, au făcut toate demersurile pentru a opri isbuc­­nirea grevei. La Turda, greva a avut un carac­ter mai pronunţat decât în celelalte oraşe. Muncitorii au refuzat să reia lucrul­ ridicolă în România-mine. Putem fi deci pe viitor liniştiţi că se respinge cu mai mult temei formula primejdiei bolşeviste interne. Existenţa unor forţe sociale, legal organizate în cadrele unor sindicate profesionale poate constitui uneori o frână, o contraponderare utilă. Aceasta sub raportul politic. Sub cel economic nu mai încape îndoială, că existenţa unor sindicate muncitoreşti cu răs­pundere legală poate fi un element preţios pentru buna şi normala func­ţionare a stabilirei condițiunilor con­­traactuale de muncă. Ce scrie presa Z­arul „Dacia11 scrie următoarele despre rezultatul grevei: ca rezultat practic putem fi mulţumiţi Mulţumiţi pent după primejdia revoluţiei sociale, a balşei­smului, pentru care ne tot a­­gitau unii din extrem conservatorism dovedit, este o iluzia sperietoare de Contra abuzurilor în timp al desfăşurării grevei generale, s’a înregistrat, în mai multe locuri, abuzuri comise de administraţie. Am dezaprobat de la început gestul muncitorimei de a per­turba vieaţa socială a Statului nostru şi cu atât mai mult avem un cuvânt de dezaprobare, cu cât, din mai multe locuri ni se semnalează amesticul strein în provocarea acestei greve. Dar nu putem aproba însă proce­deul unor organe oficiale. Avem convingerea că nu pu­tem ajunge la împăciuire şi la bună convieţuire, decât cu sacri­ficarea acestor greşite metode. Ne ridicăm deci contra abu­zurilor săvârşite, nu pentru a favoriza greva, ci pentru mai multă ordine in Stat, la care este datoare să colaboreze în primul rând administraţia. Situaţia III Germania — Lupta dintre partidele politice — — Uniunea economică Nauen. — Reichstagul german şi-a început lucrările Marţi în 19 Octomvrie, la orele 3. Toate fracţiunile politice s’au în­­trunit mai din înainte, printre cari am­bele blocuri independente, cari se constituiesc amândouă, atât în Reich­stag, cât şi în dieta prusiană, ca par­tide deosebite pretinzând fiecare vechea numire a fostului partid în­trunit. Ziarul „Rothe Fahne“, organul central al partidului comunist din Germania, tipăreşte un apic al inde­pendenţilor din stânga, care anunţă intrarea noului partid în frontul de luptă comunist al proletariatului mon­dial revoluţionar. Lupta arbitrară dintre foştii tova­râşi a şi început prin ocuparea re­dacţiei ziarului independent „Volks­­blatt“ din Halle, precum şi a tipo-Reprezentanţii sovietelor la Berlin germano-ucraineană — grafiei obşte­i independenţilor „Volks­­recht“ din Hanovra, şi a biurourilor partidului din Nukoehnn de lâcgi Berlin, de către partizanii aripei stângi, aşa numiţii comunişti. Reprezentanţilor sovietelor ruse­­.i­­a’a acordat după cerere prelungirea şederilor în Berlin până la 26 .Out., neavând posibilitatea de a se reîn­toarce mai curând în Rusia. * Uniunea economică germano-ucrai­­niană din Mönchen a încheiat o aso­ciaţie pentru comunitatea intereselor, cu concursul comercianţilor germano­­ruşi din Ode­sa, pentru reluarea rela­­ţiunilor regulate comerciale dintre Germania şi Rusia meridională. Noua alianţă economică are sediul în Münch­t şi un capital de un mi­lion de mărci, cuprinzând regiunile Ucrainei şi Levantei. Circulaţia trenurilor Comunicat. Circulaţia trenurilor în vechiul Re­gat este asigurată complect. Din personalul grevist, s’au prezentat la serviciu de bună voie, s’au aduşi cu forţa şi repuşi la lucru, aproape tot mecanicii şi fochiştii. In Piatra-Olt s’au prezentat ieri jandarmeriei 58 de grevişti, cerând să fie aduşi la Comandament pentru a relua lucrul şi s’au rugat să li­ se dea 2 zile pentru repaus şi curăţe­nie, fiind murdari şi înbolnaviţi prin păduri, de când s’au pus în grevă. • In Bucovina greva a încetat com­plect şi circulaţia a devenit normală. In Basarabia, circulaţia e normală pe toate liniile. Pe Dunăre circulaţia e normală. In Ardeal şi Banat circula­ţia este normală aproape peste tot. Pe unele linii se asigură cu personal mixt ci­­vilo militar. Greve diverse. Vechiul Regat: Lucrătorii grevişti din diferitele sta­bilimente sau prezentat la serviciu în mare număr în urma măsurilor de militarizare luate peste tot. întreaga activitate se apropie de normal foarte repede. In Transilvania nimic nou de sem­nalat. Muncitorii continuă a relua lucrul peste tot. In Bucovina si Basarabia, pe tot teritoriul e­­ nişte deplină. Posta Aeriană. Cu începere de azi Luni 25 Octomvrie ort., va funcţiona un serviciu de poştă aeriană între Bucureşti-- Craiova, Bucureşti—Sibiu, Bucureşti—Constanţa, Bucureşti—Ga­laţi şi Bucureşti —Iaşi, precum şi ser­viciul de legături secundare între Sibiu—Cluj, Iaşi—Chişinău, Iaşi— Cernăuţi. Serviciul se va face cu avioane mi­litare şi va transporta toată corespon­denţa oficială urgentă de la­ toate Mi­nisterele, num’tîţi bisericeşti de limba româ­nească. 4. După Etnografia Maca­niei au­­stro-ungare din 1857 a lui Carol Czör­­nig (Ethnographie des peetere­chischen Monarchie), teritoriul etnic românesc în regiunile din Nord-Vestul Tran­silvaniei era mult mai întins decât d e înfăţişat astăzi. Căcî, în afară de insulele etnice de peste acest teritoriu, Czörnig dă, la româneşti, localităţi (cum de ex. Sătmarul şi Careii-Mari)­­ regiuni întregi reprezentate de o­­i­ ei, chiar în hărţile etnografice ne­­maghiare ca fiind deja maghiarizate. In fine: 5. După datele ultimei statistici au­striace a Ungariei, din 1867, a lui Adolf Ficker (Die Völkers­ämme dis oesterreich-ungarischenischMonarchie, Viena 1869), elementul român din te­ritoriile de cari ne ocupăm era, rela­tiv, mult mai numeros decât e arătat el in ultima statistică maghiară dela 1910. Căci după aceste date, dacă ele ar fi exacte, elementul maghiar din com. limitrofe Transilvaniei, la Nord- Vest, ar fi cres­ut, în patru decenii, dela 1867 la 1910, cu 88%, adecă s’ar fi îndoit aproape, câtă vreme cel românesc — coiaţi bine! — numai cu 1 »/»*/«. Constatările aceste, fără a­u rezul­tatul unei sărutări sistematice a tu­turor izvoarelor similare, ci numai cercetarea, mai mult întâmplătoare, a unora din ele,­­ sunt totuşi sufi­ciente pentru ca orice spirit ştiinţific Faţă cu măsurile complecte şi din timp pregătite luate de guvern, prin autorităţile militare, cu concursul ce­lor civile, bunul mers al tuturor ser­viciilor publice, ameninţate un mo­ment de încercări cu scop anarhic, revine cu paşi repezi, aşa că popu­laţia poate fi complectatmente asigu­­asigurată că va avea la timp cele ne­cesare mers­­ui normal al vieţei so­ciale. Comandantul Corpului VI Armată General de divizie (es) N. Petala. O nouă victorie a lui Wrangel Constantinopol. — Trupele ge­neralului Wrangel Înaintând pe dreapta fluviului Dnejeper, au avut o nouă şi remarcabilă victorie, bătând complectamente pe bolşe­vicii cari se retrag cuprinşi de cea mai mare panică în desordine spre Nord-est, Wrangel şi Perliura Moscova. — (Radio). Generalul Wrangel, generalul Savrincov, gene­ralul Volochovrilov şi Hatmanul Petliura au căzut de acord pentru continuări a act unei comuna contra bolşevicilor. Acordul a fost semnat in csp­­ala inamicului nostru, la Var­şovia, pe când noi serimam încetarea ostilităţilor cu polonii obraznici. Francezii repatriaţi din Rusia

Next