Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)
1958-10-22 / nr. 1487
V 4 A t PROltlAR! BIN TOM TA8ILL fiI COMITETULUI BE8IUHAL AL PARTIDULUI rflUI GIlOCESC ROMM ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BAIA MIK Au început convorbirile oficiale dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R. P. Romíne și R. Cehoslovace PRAGA 20 — de la trimișii speciali Agerpres. Luni după-amiază la Palatul Hrad din Praga au început convorbirile oficiale dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale Republicii Populare Române și Republicii Cehoslovace. La convorbiri din partea romînă participă tovarășii: Gh. Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale, Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Petre Borilă, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., și Gh. Gaston Marin, președintele Comisiei de stat a planificării. Din partea cehoslovacă la convorbiri participă tovarășii: Antonin Novotny, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, președintele Republicii Cehoslovace, Wiliam Siroky, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, președintele guvernului cehoslovac, Jiri Hendrych, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, Oskar Simunek, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, președintele Direcției de stat a planificării, Ludmila Jankovcova, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, locțiitor al președintelui guvernului cehoslovac, și Vaclav David, membru al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, ministrul Afacerilor Externe. Convorbirile au ca scop dezvoltarea multilaterală a colaborării romîno-cehoslovace. iu redus prețul de cost A fost o perioadă cînd, la exploatarea „7 Noiembrie“ lucrările mergeau prost, și cînd exploatarea se situa lună de lună printre exploatările codate pe Trustul minier. Erau prezente aici toate lipsurile. Se muncea în asalt, prețul de cost era depășit, se scotea minereu cu mult steril etc. Despre toate acestea se poate spune însă astăzi „că au fost“? Astăzi exploatarea din Nistru se situează printre fruntașe, lucru de care este mîndru întregul colectiv. Bătălia a pornit în exploatare pe două fronturi: pentru depășirea sarcinilor planului global și pe sortimente și pentru reducerea prețului de cost. Sub conducerea organizației de bază, la această luptă au participat toți muncitorii mineri și preparatori, un sprijin tehnic substanțial dînd inginerii și tehnicienii și astfel ambele obiective au fost îndeplinite. Rezultatele cele mai frumoase, cu care se mîndrește exploatarea, s-au obținut în domeniul prețului de cost. Astfel, în luna septembrie față de plus 9,30 la sută sarcină planificată, s-a realizat minus 6,32 la sută, iar de la începutul anului, față de sarcina de plus 5,70 la sută s-a realizat minus 3,15 la sută, ceea ce înseamnă că, fiecare tonă de minereu costă mult mai ieftin decît a fost inițial planificat. Prin reducerea preșului de cost s-au realizat numai în luna septembrie economii însemnate. i (\ | > -t- I Anul IX. Nr. 1187 | l *| + Miercuri, ♦ + X 22 octombrie 1958 +♦ * X ♦ X i 4 gag. •= 20 bani | II Săptămîna de luptă și solidaritate a oamenilor muncii și sindicatelor pentru pace și dezarmare — Mitingul oamenilor muncii și activului sindical din Baia Mare — In cadrul manifestărilor ce se desfășoară cu prilejul „Săptămînii internaționale de luptă și solidaritate a oamenilor muncii și sindicatelor pentru pace și dezarmare", numeroși oameni ai muncii din orașul Baia Mare, și activiști sindicali s-au întrunit ieri după-masă la mitingul ce a avut loc în sala cinematografului „Minerul“ din localitate, care era plină pînă la refuz. După deschiderea mitingului de către tovarășul Gavril Butuza, președinte al consiliului sindical local, a luat cuvîntul tovarășul Vasile Pop, activist sindical care a făcut o amplă expunere „Despre însemnătatea solidarității internaționale a oamenilor muncii și a sindicatelor în lupta pentru pace și dezarmare". Subliniind efortul depus și contribuția pe care Federația Sindicală Mondială o aduce pentru întărirea unității de acțiune a oamenilor muncii de pretutindeni, vorbitorul a arătat că săptămîna internațională de luptă pentru pace și dezarmare a fost stabilită de conferința de la Berlin a sindicatelor oamenilor muncii din țările Europei, ținută între 20—22 iunie a.c., din inițiativa Federației Sindicale Mondiale. Făcînd apoi o caracterizare a situației internaționale, vorbitorul a accentuat asupra evenimentelor ce s-au succedat în ultimul timp pe arena internațională și care confirmă pe deplin justețea aprecierilor făcute de Conferința sindicală de la Berlin, cu privire la intențiile agresive ale cercurilor imperialiste, în frunte cu cele din Statele Unite ale Americii. După cum faptele dovedesc, acțiunile imperialiștilor se concretizează prin agresiunea directă săvîrșită de imperialiștii americani și englezi împotriva popoarelor din Liban și Iordania și prin provocările lor împotriva Chinei, punînd astfel în pericol pacea mondială. Apoi, vorbitorul a relevat pericolul ce-l prezintă pentru pacea lumii manevrele războinice puse la cale de cercurile imperialiste, scoțînd în evidență rolul de avangardă al forțelor de luptă pentru pace din țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, care bucurîndu-se de sprijinul oamenilor muncii din toate țările lumii, luptă pentru a feri omenirea de pîrjolul unui război atomic. Referindu-se apoi la activitatea pe care o desfășoară oamenii muncii și sindicatele din țara noastră pe frontul luptei pentru pace, vorbitorul a arătat că poporul român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român construiește socialismul, are tot interesul de a lupta pentru menținerea și consolidarea păcii. De aceea, în cadrul acestei săptămîni oamenii muncii sprijină politica de pace a partidului și guvernului nostru, muncind cu însuflețire pentru înflorirea patriei. La marele miting al oamenilor muncii ce a avut loc ieri în orașul Baia Mare, participanții au subliniat prin repetate aplauze expunerea făcută și și-au reafirmat hotărîrea de a-și închina pe mai departe toate forțele luptei împotriva pericolului de război, pentru încetarea experiențelor cu arme nucleare, pentru înțelegerea internațională și colaborarea pașnică între toate popoarele lumii. Din partea muncitorilor a luat cuvîntul topitorul Vasile Rednic de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“. Concursul artiștilor amatori de la sate Duminică, 20 octombrie. Obișnuita forfotă a acestei zile de repaus începuse parcă mai devreme. In fața sălii de spectacole a clubului sindicatului comerțcooperație, grupuri de tineri și tinere îmbrăcați în straie de sărbătoare, discută cu fireasca lor însuflețire, iar undeva mai departe se auzeau deslușit „poantele" jucătorilor oșeni. Intre timp sosesc cu camioanele alte și alte echipe, care peste citeva clipe vor încerca aceleași sentimente de emoție, cînd își vor prezenta pe scenă programul lor pregătit printr-o stăruitoare muncă pentru ca să te aducă succesul meritat. Aparatul de fotografiat, care se afla la noi, și interesul nostru pentru tot ceea ce se pregătește aici, ne-au trădat calitatea de reporteri și ne-a surprins întrebarea pe care ne-a pus-o unul dintre artiștii amatori din Săpînța: — Bine că ați venit, avem un mare concurs... Mi-a plăcut mult acest tinerel. Din tonul cu care îmi vorbise se desprindea o notă de siguranță a succesului, strică de loc acest „aer" la Nu un tînăr artist amator și mai ales în ajunul concursului. Dar, vorbele-s vorbe, iar de faptele pentru care se fac atîtea pronosticuri ne vom convinge, nu e vorba deocamdată de comentarii. Artiștii amatori aparținînd cooperativelor de consum din satele regiunii noastre au trecut peste un examen destul de greu, că au reușit la concursul pe raioane înseamnă că au depus o activitate rodnică. Concursul la care am asistat duminică s-a desfășurat în cinstea celui de-al II-lea congres al cooperativelor de consum. Concursul începe. Cei aproape 300 de spectatori care se găseau în sală au rămas cu o plăcută impresie de jocul artiștilor amatori ai U.R.C.C. Baia Mare, Maria Tămășan, Nicolae Racolța, Felicia Sorăceanu, etc. care au interpretat cu mult talent piesa „Răfuiala“ de Tiberiu . Vornic. Cu nu mai puțin amatori din comuna talent artiștii raionul Sighet —au Desești — prezentat piesa „Bărbatul fără opinci." De asemenea, mult aplaudați au fost dansatorii din comuna Săpînța, unde în cadrul echipei de dans au evoluat cei doi bătrîni Stan Ilie Pătrunjel în vîrstă de 84 de ani și Mărie Stan în vîrstă de 70 de ani. Soliștii vocali Mihai Moiș și Ștefan Tinco de la U.R.C.C. Sighet s-au remarcat prin talentul lor, în plină formare, executînd melodii populare romînești și maghiare. Corurile din comunele Lăpușel, Ulmeni, Tg. Lăpuș au interpretat cu multă voioșie prelucrări din folclorul nostru local. Pînă seara tîrziu, pe scena clubului s-au perindat echipe după echipe, artiștii amatori smulgînd aplauzele spectatorilor. Text: AS. POP Foto: A. ȘUTH Dansatorii oșeni s-au bucurat din nou de un mare și meritat succes inm Corul căminului cultural „Filimon Sîrbu“ din comuna Lăpușel (Șomcuta Mare) executînd cîntece populare romînești. Artiștii amatori din comuna Sanislău (Cărei) au prezentat cu mult succes piesa: ,.,S-a întîmplat la fîntînă". I>›Я>% >* Sa terminăm grabnic însă imntările! ^wvvvwvwv O nouă întovărășire agricolă în comuna Cehu Silvaniei a fost inaugurată o nouă întovărășire agricolă. Această întovărășire agricolă cuprinde 123 de familii de țărani muncitori. Ca președinte a fost ales comunistul Alexandru Șipoș. In circumscripțiile deputaților Dănilă Foriș și Vasile Vancea, aproape toți țăranii muncitori au urmat îndemnul și exemplul aleșilor lor, care s-au înscris primii în întovărășire. < EOi Pe drumul cel bun Întovărășirea agricolă „7 Noiembrie“ din comuna Vezaradin a terminat însămînțările de toamnă acum 4 zile. Este rezultatul hotărîrii unanime a membrilor de a trece la munca în comun. Insămînțările din toamna aceasta s-au efectuat cu mijloacele mecanizate ale S.M.T. Cărei. Insămînțînd la timp și pe o suprafață mai mare decît fusese planificat inițial, întovărășiți se pot mîndri că au făcut primul pas spre realizarea unor însemnate sporuri de producție în viitor. Mult avansate privind însămînțările sînt și întovărășirile din satul Portița. întovărășirea „7 Noiembrie“ din acest sat însămânțează acum ultimele suprafețe. Și aici munca se desfășoară în comun. De asemenea, întreaga capacitate de lucru, a atelajelor este bine folosită și în întovărășirea „Tudor Vladimirescu“, înființată în urmă cu o săptămîna. ★ A doua linie de filtrare a apei potabile de la uzina de apă de pe șantierul nr. 3, aparținător T.R.C.L. Baia Mare, a fost terminată ieri dimineață. Noua linie de filtrare va îmbunătăți în mod simțitor calitatea apei potabile în orașul Baia Mare, ridicîndu-se totodată și cantitatea acesteia. ★ Pentru ca tineretul din Satu Mare să cunoască mai bine meleagurile patriei, mîine după-masă (orele 18) la clubul salariaților din sfaturile populare și gospodăriile rrmnale în cadrul „Joii tineretului“, profesoara Maria Suciu va expune conferința: „Călătorii prin Delta Dunării.“ ★ Astăzi după masă (orele 19) la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, profesorul Nicolae Sălăjean va expune conferința: „Despre viața plantelor.“ La conferință vor participa elevi ai școlilor medii din oraș. După conferință vor rula filmele documentare: „Plante eterouleioase“ și „Alimentarea plantelor“. Sub auspiciile Consiliului raional A.R.L.U.S. Vișeu, mîine după-masă la orele 18, în sala cinematografului „Carpăți“ din Vișeu de Sus, va avea loc conferința: „Folosirea energiei atomice în agricultură.“ Expunerea va fi făcută de către prof. Paul Stoicescu. Ar Comitetul orășenesc Sighet a mobilizat în cursul U.T.M. zilei de ieri un număr de aproape 100 de utemiști din întreprinderile și instituțiile din oraș la recoltatul porumbului de la gospodăria agricolă de stat. Pînă în prezent utemiștii din oraș au recoltat prin muncă voluntară cca. 30 hectare porumb. Peste 79190 lei economii prin aplicarea inovațiilor In cursul acestui an, muncitorii, tehnicienii, și inginerii întreprinderii „Partizanul“ din Sighet au desfășurat o vie activitate în domeniul inovațiilor. Astfel, pînă în prezent au fost înaintate cabinetului tehnic al întreprinderii 25 de inovații dintre care 15 au fost aplicate. Ele aduc anual o economie antecalculată de peste 70.000 lei. O inovație importantă este cea a inginerului Ottocar Pavlovici care a conceput un sistem de ventilație la uscătoria de aburi, ce aduce anual economii în valoare de 18.060 lei. Prin punerea în aplicare a inovației muncitorului Mihai Marina la mașina de pieptănat păr umed, timpul de staționare pentru repararea unor arcuri a fost eliminat. Mașina funcționează în bune condiții fără opririle ce existau înainte. Membrii întovărășirii agricole „Petőfi Sándor" din comuna Ghirișa (raionul Tășnad), muncind întreaga suprafață în comun și cu mașinile S.M.T.-ului Tășnad, au reușit să termine in toamna aceasta la timp și în bune condițiuni însămînțările de toamnă. Ei au însămînțat peste 120 ha. cu grîu și secară. In clișeu: Valentin Podină, ajutat de întovărășiții: Csersz și Andrei Molnár execută însămânțatul griului cu o semănătoare. Cu pas de melc In ultimul timp în raionul Lăpuș s-au obținut unele rezultate bune în efectuarea lucrărilor agricole de toamnă și mai ales în ce privește executarea însămînțărilor. Deși s-ar părea că în general lucrurile merg bine și că însămînțărilor li se acordă atenția cuvenită, totuși există sate în raion ca: Văleni, Coruieni și Dealu Mare, unde lucrările agricole în vederea însămînțărilor se desfășoară într-un mod defectuos. Atît în cadrul gospodăriilor agricole colective cît șî în sectorul individual mai sînt suprafețe mari de teren ce trebuie însămînțate. Colectiviștii din Coruieni, de pildă, pînă la data de 20 octombrie nu au însămînțat decît 60 hectare din cele 90 planificate, iar cei din Dealu Mare 23 din 35^ De asemenea, colectiviștii din Văleni mai au de însămânțat peste 20 hectare cu grîu. Rămânerea în urmă a însămînțăirilor în aceste gospodării agricole colective se datorește faptului căi n-au fost folosite toate forțele în scopul executării însămînțărilor. Deși gospodăria agricolă colectivă din Coruieni a avut mai mult timp un tractor de la S.M.T. Deja acesta în loc să fie folosit la efectuarea arăturilor, este folosit la alte muncii ca: vînturatul florii-soarelui. Un factor ce a determinat rămînerea în urmă în G.A.C. din Văleni a fost și acela că nu s-au folosit atelajele de care dispune în suficientă măsură. Această stare de lucruri a fost binecunoscută atît de către comitetul executiv al Sfatului popular din Răzoare și Coruieni, cît și de secția agricolă raională1, care nu au luat măsuri pentru intensificarea însămînțărilor. Se cere luarea unor măsuri imediate pentru terminarea însămînțărilor. Însemnări din Țara Oașului Ce-au filmat operatorii? Nu de mult, în Oaș a început acțiunea patriotică de canalizare a unor văi care inundau suprafețe însemnate de terenuri arabile și finețe. In timpul desfășurării muncii pe șantiere, a poposit aici o echipă de operatori cinematografici de la studioul de filme documentare „Alexandru Sahia“ din București. Ce-au filmat acum operatorii cinematografici? Pe șantierul Prilog — Orașu Nou, operatorii au găsit oamenii lucrînd la finisajul canalului din localitate și din satele învecinate. Printre ei se afla și Francisc Kölcsei, Carol Maly, Carol Bakacs, Ludovic Siket, Esztera Biró și alți colectiviști, precum și prilogenii Ioan Gîf, Vasile Neamțu, Vasile Gogea, Gheorghe Simon și alții. Romîni și maghiari, buni vecini, la chemarea organelor de partid și de stat lucrau cu multă mvnă la terminarea canalului, care este lung de aproape 7 km. Așa, înfrățiți în muncă, ei se vor recunoaște și în film, deoarece la cinematograful din Orașu Nou vin și cetățeni din satele Remetea și Prilog. Intr-o porțiune a canalului se infiltrase apa. Săpatul însă nu a contenit și aceasta datorită unor oameni harnici și îndrăzneți ca Carol Kovács, Adalbert Pass, Anton Hajdu și Ion Istvánfi, care încălțați cu cizme de cauciuc, au continuat să adîncească canalul pe această porțiune. După ce au filmat câteva scene de ansamblu ale șantierului, operatorii au ținut să imortalizeze pe peliculă separat pe acești oameni harnici. Multe pagube aducea mesenilor in fiecare an. Taina prin cursul său întortochiat. Acolo unde cotește și o apucă paralel cu șoseaua, cînd se topeau zăpezile sus în munți sau ploua mult, Taina ieșea din albie și inunda zeci de hectare. De aceea, răcșenii s-au hotărît să-i schimbe cursul prin săparea unei noi albii, lungă de vreo 150 metri, lată de 10 metri și adîncă de 2 metri. Circa 2.400 m.c. de pământ au dislocat sătenii din Racșa pentru ca TaUna să curgă în noua albie. Operatorii au fost bucuroși să filmeze o asemenea lucrare și pe constructorii ei care lucrau la dislocarea ultimilor metri cubi de pămînt. Tovarăși ca: Nicolae Prodan, Vasile Doja, Dumitru Prodan, Vasile Feher, Nicolae Pop (conducătorul șantierului) și ceilalți săteni care au lucrat, pot fi mîndri. Cu ajutorul peliculei cinematografice, acțiunea lor va fi cunoscută în toată țara. După ce a filmat un aspect al muncii patriotice din Tîrșolț unde s-a construit un canal lung de peste 3 kilometri, echipa de operatori s-a îndreptat spre comuna Turulung. Aici a nimerit tocmai la inaugurarea unui nou șantier (bineînțeles și aici se săpa un canal) pe locul numit Lacul de Jos. Pe noul șantier, se aflau cu pluguri și unelte agricole peste 100 de cetățeni în frunte cu președintele sfatului popular comunal, Adalbert Fitzi. Și acest început de muncă a fost înregistrat pe peliculă. La plecare, operatorii au urat gazdelor să termine cît mai curînd săpatul canalului și să obțină recolte bogate în anul viitor. .1. PETglA1