Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)

1958-10-22 / nr. 1487

V 4 A t PROltlAR! BIN TOM TA8ILL fiI COMITETULUI BE8IUHAL AL PARTIDULUI rflUI­ GIlOCESC ROMM ȘI AL SFATULUI POPULAR REGION­AL BAIA MIK Au început convorbirile oficiale dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R. P. Romíne și R. Cehoslovace PRAGA 20 — de la trimișii spe­ciali Agerpres. Luni după-amiază la Palatul Hrad din Prag­a au început convor­birile oficiale dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale Repu­blicii Populare Române și Republicii Cehoslovace. La convorbiri din partea romînă participă tovarășii: Gh. Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale, Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Petre Borilă, membru în Biroul Po­litic al C.C. al P.M.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Leonte Răutu, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., și Gh. Gaston Marin, pre­ședintele Comisiei de stat a plani­ficării. Din partea cehoslovacă la con­vorbiri participă tovarășii: Antonin Novotny, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, președintele Republicii Cehoslovace, Wiliam Si­­roky, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, pre­ședintele guvernului cehoslovac, Jiri Hendrych, membru în Biroul Poli­tic al C.C. al P.C. din Cehoslova­cia, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, Oskar Simunek, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, președin­tele Direcției de stat a planificării, Ludmila Jankovcova, membru suple­ant al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, locțiitor al președintelui guvernului cehoslovac, și Vaclav David, membru al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslo­vacia, ministrul Afacerilor Externe. Convorbirile au ca scop dezvolta­rea multilaterală a colaborării ro­­mîno-cehoslovace. iu redus prețul de cost A fost o perioadă cînd, la exploa­tarea „7 Noiembrie“ lucrările mer­geau prost, și cînd exploatarea se situa lună de lună printre exploată­rile codate pe Trustul minier. Erau prezente aici toate lipsurile. Se muncea în asalt, prețul de cost era depășit, se scotea minereu cu mult steril etc. Despre toate acestea se poate spune însă astăzi „că au fost“? Astăzi exploatarea din Nistru se situează printre fruntașe, lucru de care este mîndru întregul colectiv. Bătălia a pornit în exploatare pe două fronturi: pentru depăși­rea sarcinilor planului global și pe sortimente și pentru reducerea pre­țului de cost. Sub conducerea or­ganizației de bază, la această lup­tă au participat toți muncitorii mineri și preparatori, un sprijin tehnic substanțial dînd inginerii și tehnicienii și astfel ambele obiec­tive au fost îndeplinite. Rezultatele cele mai frumoase, cu care se mîndrește exploatarea, s-au obținut în domeniul prețului de cost. Astfel, în luna septembrie fa­ță de plus 9,30 la sută sarcină pla­nificată, s-a realizat minus 6,32 la sută, iar de­ la începutul anului, fa­ță de sarcina de plus 5,70 la sută s-a realizat minus 3,15 la sută, ceea ce înseamnă că, fiecare tonă de minereu costă mult mai ieftin decît a fost inițial planificat. Prin reducerea preșului de cost s-au rea­lizat numai în luna septembrie eco­nomii însemnate. i (\ | > -t- I Anul IX. Nr. 1187 | l *| + Miercuri, ♦ + X 22 octombrie 1958 +♦ * X ♦ X i 4 gag. •= 20 bani | I­I Săptămîna de luptă și solidaritate a oamenilor muncii și sindicatelor pentru pace și dezarmare — Mitingul oamenilor muncii și activului sindical din Baia Mare — In cadrul manifestărilor ce se desfășoară cu prilejul „Săptămînii internaționale de luptă și solidaritate a oamenilor muncii și sindica­telor pentru pace și dezarmare", numeroși oameni ai muncii din ora­șul Baia Mare, și activiști sindicali s-au întrunit ieri după-masă la mitingul ce a avut loc în sala cinematografului „Minerul“ din lo­calitate, care era plină pînă la refuz. După deschiderea mitingului de către tovarășul Gavril Butuza, președinte al consiliului sindical local, a luat cuvîntul tovarășul Va­sile Pop, activist sindical care a făcut o amplă expunere „Despre în­semnătatea solidarității internaționale a oamenilor muncii și a sindi­catelor în lupta pentru pace și dezarmare". Subliniind efortul depus și contribuția pe care Federația Sindica­lă Mondială o aduce pentru întărirea unității de acțiune a oamenilor muncii de pretutindeni, vorbitorul a arătat că săptămîna internațio­nală de luptă pentru pace și dezarmare a fost stabilită de conferința de la Berlin a sindicatelor oamenilor muncii din țările Europei, ținu­tă între 20—22 iunie a.c., din inițiativa Federației Sindicale Mondiale. Făcînd apoi o caracterizare a situației internaționale, vorbitorul a accentuat asupra evenimentelor ce s-au succedat în ultimul timp pe a­­rena internațională și care confirmă pe deplin justețea aprecierilor fă­cute de Conferința sindicală de la Berlin, cu privire la intențiile a­­gresive ale cercurilor imperialiste, în frunte cu cele din Statele Unite ale Americii. După cum faptele dovedesc, acțiunile imperialiștilor se concretizează prin agresiunea directă săvîrșită de imperialiștii ameri­cani și englezi împotriva popoarelor din Liban și Iordania și prin provocările lor împotriva Chinei, punînd astfel în pericol pacea mon­dială. Apoi, vorbitorul a relevat pericolul ce-l prezintă pentru pacea lu­mii manevrele războinice puse la cale de cercurile imperialiste, scoțînd în evidență rolul de avangardă al forțelor de luptă pentru pace din țările lagărului socialist, în fru­nte cu Uniunea Sovietică, care bucu­­rîndu-se de sprijinul oamenilor muncii din toate țările lumii, luptă pentru a feri omenirea de pîrjolul unui război atomic. Referindu-se apoi la activitatea pe care o desfășoară oamenii mun­cii și sindicatele din țara noastră pe frontul luptei pentru pace, vorbi­torul a arătat că poporul român, care sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român construiește socialismul, are tot interesul de a lupta pentru menținerea și consolidarea păcii. De aceea, în cadrul­­ acestei săptăm­îni oamenii muncii sprijină politica de pace a partidului și gu­vernului nostru, muncind cu însuflețire pentru înflorirea patriei. La marele miting al oamenilor muncii ce a avut loc ieri în ora­șul Baia Mare, participanții au subliniat prin repetate aplauze expu­nerea făcută și și-au reafirmat hotărîrea de a-și închina pe mai de­parte toate forțele luptei împotriva pericolului d­e război, pentru înce­tarea experiențelor cu arme nucleare, pentru înțelegerea internațională și colaborarea pașnică între toate popoarele lumii. Din partea muncitorilor a luat cuvîntul topitorul Vasile Rednic de la uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“. Concursul artiștilor amatori de la sate Duminică, 20 octombrie. O­­bișnuita forfotă a acestei zile de repaus începuse parcă mai devre­me. In fața sălii de spectacole a clubului sindicatului comerț­­cooperație, grupuri de tineri­ și tinere îmbrăcați în straie de săr­bătoare, discută cu fireasca lor însuflețire, iar undeva mai de­parte se auzeau deslușit „poante­le" jucătorilor oșeni. Intre timp sosesc cu camioanele alte și alte echipe, care peste citeva clipe vor încerca aceleași sentimente de e­­moție, cînd își vor prezenta pe scenă programul lor pregătit printr-o stăruitoare muncă pen­tru ca să te aducă succesul meri­tat. Aparatul de­­ fotografiat, care se afla la noi, și interesul nostru pentru tot ceea ce se pregătește aici, ne-au trădat calitatea de re­porteri și ne-a surprins întreba­rea pe care ne-a pus-o unul din­tre artiștii amatori din Săpînța: — Bine că ați venit, avem un mare concurs... Mi-a plăcut mult acest tinerel. Din tonul cu care îmi vorbise se desprindea o notă de siguranță a succesului, strică de loc acest „aer" la Nu un tînăr artist amator și mai ales în ajunul concursului. Dar, vorbele-s vorbe, iar de faptele pentru care se fac atîtea pronosticuri ne vom convinge, nu e vorba deocamdată de co­mentarii. Artiștii amatori aparținînd coo­perativelor de consum din sate­le regiunii noastre au trecut peste un examen destul de greu, că au reușit la concursul pe raioane în­seamnă că au depus o activitate rodnică. Concursul la care am asistat duminică s-a desfășurat în cinstea celui de-al II-lea con­gres al cooperativelor de consum. Concursul începe. Cei aproape 300 de spectatori care se găseau în sală au rămas cu o plăcută impresie de jocul artiștilor ama­tori ai U.R.C.C. Baia Mare, Ma­ria Tămășan, Nicolae Racolța, Felicia Sorăceanu, etc. care au interpretat cu mult talent piesa „Răfuiala“ de Tiberiu . Vornic. Cu nu mai puțin amatori din comuna talent artiștii raionul Sighet —­au Desești — prezentat piesa „Bărbatul fără opinci." De asemenea, mult aplaudați au fost dansatorii din comuna Săpînța, unde în cadrul echipei de dans au evoluat cei doi bătrîni Stan Ilie Pătrunjel în vîrstă de 84 de ani și Mărie Stan în vîrstă de 70 de ani. Soliștii vocali Mihai Moiș și Ștefan Tinco de la U.R.C.C. Si­ghet s-au remarcat prin talentul lor, în plină formare, executînd melodii populare romînești și ma­ghiare. Corurile din comunele Lăpu­șel, Ulmeni, Tg. Lăpuș au inter­pretat cu multă voioșie prelu­crări din folclorul nostru local. Pînă seara tîrziu, pe scena clu­bului s-au perindat echipe după echipe, artiștii amatori smulgînd aplauzele spectatorilor. Text: AS. POP Foto: A. ȘUTH Dansatorii oșeni s-au bucurat din nou de un mare și meritat succes­ inm Corul căminului cultural „Filimon Sîrbu“ din comuna Lăpușel (Șomcuta Mare) executînd cîntece populare romînești. Artiștii amatori din comuna Sanislău (Cărei) au prezentat cu mult succes piesa: ,.,S-a întîmplat la fîntînă". I>›Я>% >* Sa terminăm grabnic însă imntările! ^wvvvwvwv O nouă întovărășire agricolă în comuna Cehu Silvaniei a fost inaugurată o nouă întovărășire a­­gricolă. Această întovărășire agri­colă cuprinde 123 de familii de țărani muncitori. Ca președinte a fost ales comunistul Alexandru Și­poș. In circumscripțiile deputaților Dănilă Foriș și Vasile Vancea, a­­proape toți țăranii muncitori au ur­mat îndemnul­ și exemplul aleșilor lor, care s-au înscris primii în în­tovărășire. < EOi Pe drumul cel bun Întovărășirea agricolă „7 Noiem­brie“ din comuna Vezaradin a ter­minat însămînțările de toamnă a­­cum 4 zile. Este rezultatul hotărî­­rii unanime a membrilor de a tre­ce la munca în comun. Insămînță­­rile din toamna aceasta s-au efectu­at cu mijloacele mecanizate ale S.M.T. Cărei. Insămînțînd la timp și pe o suprafață mai mare decît fusese planificat inițial, întovărăși­ți­ se pot mîndri că au făcut primul pas spre realizarea unor însemnate sporuri de producție în viitor. Mult avansate privind însămînță­­rile sînt și întovărășirile din sa­tul Portița. întovărășirea „7 No­iembrie“ din acest sat însămânțează acum ultimele suprafețe. Și aici munca se desfășoară în comun. De asemenea, întreaga capacitate de lucru, a atelajelor este bine fo­losită și în întovărășirea „Tudor Vladimirescu“, înființată în urmă cu o săptămîna. ★ A doua linie de filtrare a apei potabile de la uzina de apă de pe șantierul nr. 3, aparținător T.R.C.L. Baia Mare, a fost terminată ieri dimineață. Noua linie de filtrare va îmbunătăți în mod simțitor calita­tea apei potabile în orașul Baia Mare, ridicîndu-se totodată și can­titatea acesteia. ★ Pentru ca tineretul din Satu Mare să cunoască mai bine melea­gurile patriei, mîine după-masă (o­­rele 18) la clubul salariaților din sfaturile populare și gospodării­le rrmnale în cadrul „Joii tineretului“, profesoara Maria Suciu va expune conferința: „Călătorii prin Delta Dunării.“ ★ Astăzi după­ masă (orele 19) la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, profesorul Nicolae Sălăjean va expune conferința: „Despre viața plantelor.“ La con­ferință vor participa elevi ai școli­lor medii din oraș. După conferință vor rula filmele documentare: „Plante eterouleioa­se“ și „Alimentarea plantelor“.­­­­ Sub auspiciile Consiliului ra­ional A.R.L.U.S. Vișeu, mîine du­pă-masă la orele 18, în sala cine­matografului „Carpăți“ din Vișeu de Sus, va avea loc conferința: „Folosirea energiei atomice în a­­gricultură.“ Expunerea va fi făcută de către prof. Paul Stoicescu. Ar Comitetul orășenesc Sighet a mobilizat în cursul U.T.M. zilei de ieri un număr de aproape 100 de utemiști din întreprinderile și instituțiile din oraș la recoltatul porumbului de la gospodăria agri­colă de stat. Pînă în prezent ute­­miștii din oraș au recoltat prin muncă voluntară cca. 30 hectare porumb. Peste 79190 lei economii prin aplicarea inovațiilor In cursul acestui an, muncitorii, tehnicienii, și inginerii întreprin­derii „Partizanul“ din Sighet au desfășurat o vie activitate în do­meniul inovațiilor. Astfel, pînă în prezent au fost înaintate cabinetu­lui tehnic al întreprinderii 25 de inovații dintre care 15 au fost aplica­te. Ele aduc anual o economie an­­tecalculată de peste 70.000 lei. O inovație importantă este cea a inginerului Ottocar Pavlovici care a conceput un sistem de ventilație la uscătoria de aburi, ce aduce a­­nual economii în valoare de 18.060 lei. Prin punerea în aplicare a inova­ției muncitorului Mihai Marina la mașina de pieptănat păr umed, timpul de staționare pentru repara­rea unor arcuri a fost eliminat. Ma­șina funcționează în bune condi­ții fără opririle ce existau înainte. Membrii întovărășirii agricole „Petőfi Sándor" din comuna Ghirișa (raionul Tășnad), mun­cind întreaga suprafață în co­mun și cu mașinile S.M.T.-ului Tășnad, au reușit să termine in toamna aceasta la timp și în bu­ne condițiuni însămînțările de toamnă. Ei au însămînțat peste 120 ha. cu grîu și secară. In clișeu: Valentin Podină, ajutat de întovărășiții: Csersz și An­drei Molnár execută­ însămân­­țatul griului cu o semănătoare. Cu pas de melc In ultimul timp în raionul Lăpuș s-au obținut unele rezultate bune în efectuarea lucrărilor agricole de toamnă și mai­ ales în ce privește executarea însămînțărilor. Deși s-ar părea că în general lu­crurile merg bine și că însămînță­­rilor li se acordă atenția cuvenită, totuși există sate în raion ca: Vă­leni, Cor­uieni și Dealu Mare, unde lucrările agricole în vederea însă­mînțărilor se desfășoară într-un mod defectuos. Atît în cadrul gos­podăriilor agricole colective cît șî în sectorul individual mai­ sînt su­prafețe mari de teren ce trebuie în­­sămînțate. Colectiviștii din Coru­ieni, de pildă, pînă la data de 20 octombrie nu au însămînțat decît 60 hectare din cele 90 planificate, iar cei din Dealu Mare 23 din 35^ De asemenea, colectiviștii din Vă­­leni mai au de însămânțat peste 20 hectare cu grîu.­­ Rămânerea în urmă a însămînță­i­rilor în aceste gospodării agricole colective se datorește faptului căi n-au fost folosite toate forțele în scopul executării însămînțărilor. Deși gospodăria agricolă colec­­tivă din Coruieni a avut mai mult timp un tractor de la S.M.T. Deja acesta în loc să fie folosit la efec­­tuarea arăturilor, este folosit la al­­te muncii ca: vînturatul florii-soa­­­relui. Un factor ce a determinat rămînerea în urmă în G.A.C. din Văleni a fost și acela că nu s-au­ folosit atelajele de care dispune în suficientă măsură. Această stare de lucruri a­ fost binecunoscută atît de către comi­tetul executiv al Sfatului popular­ din Răzoare și Coruieni, cît și de secția agricolă raională1, care nu au­ luat măsuri pentru intensificarea însămînțărilor. Se cere luarea u­­nor măsuri imediate pentru termi­narea însămînțărilor. Însemnări din Ț­ara Oașului Ce-au filmat operatorii? Nu de mult, în Oaș a început acțiunea patriotică de canalizare a unor văi care inundau suprafe­țe însemnate de terenuri arabile și finețe. In timpul desfășurării muncii pe șantiere, a poposit aici o echipă de operatori cinema­tografici de la studioul de filme documentare „Alexandru Sahia“ din București. Ce-au filmat acum operatorii cinematografici? Pe șantierul Prilog — Orașu Nou, operatorii au găsit oamenii lucrînd la finisajul canalului din localitate și din satele învecinate. Printre ei se afla și Francisc Köl­csei, Carol Maly, Carol Bakacs, Ludovic Siket, Esztera Biró și alți colectiviști, precum și prilo­­genii Ioan Gîf, Vasile Neamțu, Vasile Gogea, Gheorghe Simon și alții. Romîni și maghiari, buni vecini, la chemarea organelor de partid și de stat lucrau cu mul­tă m­vnă la terminarea canalului, care este lung de aproape 7 km. Așa, înfrățiți în muncă, ei se vor recunoaște și în film, deoarece la cinematograful din Orașu Nou vin și cetățeni din satele Remetea și Prilog. Intr-o porțiune a canalului se infiltrase apa. Săpatul însă nu a contenit și aceasta datorită unor oameni harnici și îndrăzneți ca­ Carol Kovács, Adalbert Pass, An­ton Hajdu și Ion Istvánfi, care încălțați cu cizme de cauciuc, au continuat să adîncească canalul pe această porțiune. După ce au filmat câteva scene de ansamblu ale­ șantierului, operatorii au ținut să imortalizeze pe peliculă sepa­rat pe acești oameni harnici. Multe pagube aducea mese­nilor in fiecare­ an. Taina prin cursul său întortochiat. Acolo un­­­de cotește și o apucă paralel cu șoseaua, cînd se topeau zăpezile sus în munți sau ploua mult, Taina ieșea din albie și inunda zeci de hectare. De aceea, răcșenii s-au hotărît să-i schimbe cursul prin săparea unei noi albii, lun­gă de vreo 150 metri, lată de 10 metri și adîncă de 2 metri. Circa 2.400 m.c. de pământ au­ dislocat sătenii din Racșa pentru ca TaU­na să curgă în noua albie. Ope­ratorii au fost bucuroși să filme­­­ze o asemenea lucrare și pe co­n­structorii ei care lucrau la dislo­carea ultimilor metri cubi de pă­­mînt. Tovarăși ca: Nicolae Pro­­dan, Vasile Doja, Dumitru Pro­­dan, Vasile Feher, Nicolae Pop (conducătorul șantierului) și cei­lalți săteni care au lucrat, pot fi mîndri. Cu ajutorul peliculei ci­nematografice, acțiunea lor va fi cunoscută în toată țara. După ce a filmat un aspect al muncii patriotice din Tîrșolț unde s-a construit un canal lung de peste 3 kilometri, echipa de ope­ratori s-a îndreptat spre comuna Turulung. Aici a nimerit tocmai la inaugurarea unui nou șantier (bineînțeles și aici se săpa un canal) pe locul numit Lacul de Jos. Pe noul șantier, se aflau cu pluguri și unelte agricole peste 100 de cetățeni în frunte cu pre­ședintele sfatului popular comu­nal, Adalbert Fitzi. Și acest înce­put de muncă a fost înregistrat pe peliculă. La plecare, operato­rii au urat gazdelor să termine cît mai curînd săpatul canalului și să obțină recolte bogate în anul viitor. .1. PETglA1

Next