Pentru Socialism, octombrie 1962 (Anul 13, nr. 2709-2734)

1962-10-10 / nr. 2716

■H A v -4 i i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚ­Ă! WR41 H CSMITETUIm m\m1 AL PARTIDULUI IBBCITORESC REBRIR 0 AL SFATULU POPULAR RENORRJ MURINK? n subteran - o productivitate­­ din ce în ce mai sporita Sarcinile trasate de Congresul Al III-lea al P.M.R. privitoare la Introducerea In subteran a unor utilaje de Înaltă tehnicitate, ca­re să ducă la mecanizarea lu­crărilor cu un mare volum de muncă, sunt înfăptuite zi de zi. Colectivele de mineri, ingineri­­ si tehnicieni au militat de ase­menea pentru traducerea in via­ță a hotărîrilor Conferinței re­gionale de partid, care trasa ca­­ sarcină creșterea productivității fizice In subteran ca să se ajun­­­ge la o tonă de minereu pe post. Intr-o serie de unități miniere cum sunt Baia Sprie, Nistru, Ba­ia Borșa și altele s-a atins încă In trimestrul II al anului 1968 acest nivel, iar In celelalte ex­ploatări se observă de asemenea o creștere însemnată a randa­mentelor de extracție In subte­­­ran si a productivității fizice. Nivelul atins In anul acesta constituie un succes deosebit al minerilor din regiunea noastră. Față de anii trecuți acum In subteran productivitatea fizică a atins un nivel cu cca. 50 la su­tă mai mare.­­ Se constată că In condițiile Exploatărilor miniere din regiu­­­nea noastră, unități în care pro­ducția a înregistrat o creștere vertiginoasă, productivitatea muncii e hotărită în primul rând de felul cum este folosit utilajul, de metodele de exploa­tare aplicate și de gradul de ca­­­lificare a muncitorilor din sub­teran. La Baia Sprie, la Nistru si Cavnic au trecut prin școlile de ridicare a calificării In ulti­mii ani peste o mie de mineri, ceea ce a făcut să se obțină suc­­cese de seamă In organizarea superioară a locurilor de muncă, la folosirea timpului de lucru etc. Folosirea screperelor la rambleerea golurilor exploatate In mina Baia Sprie a redus la peste jumătate numărul mineri­lor care lucrau înainte la pro­ducerea rambleului, transportu­­­lui și nivelarea lui In abataje. Bune rezultate s-au obținut In direcția sporirii productivității­­ muncii la întreprinderea de ex­plorări miniere Baia Mare, unde s-a acordat In ultimul timp o atenție mai mare mecanizării lucrărilor, in special în ceea ce privește lucrările de perforare și transport. Se constată însă că in multe unități miniere productivitatea fizică In subteran nu a ajuns la­­ nivelul sarcinilor stabilite prin planul anului 1962 și că În ge­neral ritmul ei de creștere e în­că nesatisfăcător. In exploată­rile miniere Săsar, Șuior, Baia Borșa și Băiuț, de pildă, nivelul productivității fizice a muncii a atins doar 78—98 la sută față de sarcinile stabilite prin plan, ceea ce a făcut ca pe întreg Trustul minier acest indice să nu fie realizat. Cauza? Slaba folosire a utilajelor In subteran, slaba organizare a unor lucrări miniere. La Baia Borșa și Să­­sar,, de pildă, mașinile de încăr­cat stau cu lunile fără să fie reparate sau chiar bune fiind nu sunt plasate In locuri de muncă în care să-și demon­streze eficacitatea. La Baia Borșa (Burloaia) există condi­ții optime de folosire a screpe­relor la rulajul și transportul minereului. In schimb, numărul acestora se ridică abia la două­­trei. In unele exploatări miniere se constată o neconcordanță între nivelul productivității fizice în subteran și numărul mediu scriptic realizat, ceea ce denotă lipsa preocupării in repartiza­rea corectă a muncitorilor con­form necesităților producției. La Cavnic, de pildă, a fost de­pășit In primele 8 luni In me­die cu 6,6 la sută numărul me­diu scriptic al muncitorilor. In schimb nivelul productivității fizice In subteran­e de 98 la sută, iar cel al valorii produc­ției globale cu ceva mai mare peste 100 la sută. Se constată, de asemenea, că nu se acordă atenția cuvenită păstrării raportului intre mun­citorii direct și indirect pro­ductivi. Acest lucru se urmărea la Trustul minier pînă acum cițiva ani In mod operativ. A­­cum Insă nu se urmărește nici­­ măcar lunar sau trimestrial. In unitățile miniere a Înce­put acțiunea de pregătire pen­tru anul viitor. O latură impor­tantă a acesteia o constituie pregătirea profesională a unui număr sporit de muncitori. In privința metodelor de ex­il­ploatare e necesar ca în fiecare­­ exploatare să se analizeze po­sibilitatea de a se trece de la metoda cu fîșii orizontale rambleu la altele mai produc­­t­tive. Odată cu dezbaterea cifre­lor de plan colectivele de mun­că din exploatările miniere necesar să dezbată pe larg pro­­­blemele legate de productivității muncii, creșterea căutînd noi mijloace pentru o mai bu­nă folosire a timpului de lucru, organizarea superioară a pro­ducției, folosirea pe scară mai largă a mașinilor și utilajelor în scopul creșterii continue a productivității în subteran. PRODUSE PESTE PLAN la U.M.M.U.M. din Baia Mare perioada primelor trei trimestre ale anului curent s-a încheiat cu o depășire a planului de pro­ducție atit valoric, cit și la toa­­­te sortimentele. In acest timp colectivele de muncă din secții, desfășurând o vie întrecere so­cialistă, au dat peste sarcinile prevăzute importante cantități de produse, ca 123 tone oțel li­chid, 134 tone piese turnate din oțel, 197 tone piese de schimb pentru utilaj minier, 71 tone u­tilaj minier, precum­ și altele. Printre numeroasele sortimente și produse noi intrate în fabrica­ție In cursul anului se numără și cuibutoarele cu acționare e­­lectrică, clasoare duble cu gre­ble etc., terminate în cursul lunii septembrie. Printre secțiile care au adus un aport deosebit la obținerea acestor rezultate și la ridicarea realizărilor In special în ultima lună se numără secția mecani­că, secția forjă și turnătoria. Ansi Jffli Nr. 2716 * Miercuri, 10 octombrie 1182 ■ * 4 pagini — 20 bani —­ * *— In timpul pauzei de print, muncitoarele Margareta Horoș, E­­lena Rad, Elisabeta Duma și Ecaterina Liscovici, de la Fabri­ca „Unitatea" din Sighet discutînd despre romanul „Tînăra gar­dă" de Fadeev. Pentru cineaștii amatori In după-amiaza zilei de 8 octombrie în sala Cinematogra­fului „I.C. Frimu“ din Baia Ma­re, cineclubul Casei de cultură a sindicatelor a organizat, în prezența cineaștilor amatori, prezentarea filmului artistic „Dreptul de-a te naște“. Pre­zentarea filmului a făcut-o to­varășul Adrian Man de la între­prinderea regională cinemato­grafică Maramureș. Pe margi­nea temei și regiei filmului s-au purtat vii discuții. Minerii își ridică calificarea în șase exploatări miniere din­­ regiune, printre care „Drape­lul roșu" Herța, „Steaua roșie" Cavnic și „7 Noiembrie“ Nistru,­ au început sau urmează să se deschidă cursurile unor școli de calificare pentru mineri, cu o durată de doi ani. La aceste cursuri s-au înscris aproape 1.000 de muncitori, care, sub în­drumarea Inginerilor, tehnicie­nilor și maiștrilor cu o bogată experiență în producție, se ca­lifică în meseriile de mineri și ajutori de minieri. Alături de aceștia, alți peste 1.000 de muncitori din exploatările mi­niere din regiune își însușesc meseria aleasă, urmînd cursuri de calificare cu durata de 6— 10 luni. La culesul porumbului Tinerii de la Școala profesio­nală forestieră din Satu Mare la inițiativa organizațiilor de bază U.T.M. participă la dife­rite acțiuni de muncă patrio­tică pe tarlalele gospodăriei agricole de stat din Satu Mare. Pină In prezent tinerii de aici Prieteni La Exploatarea minieră „Iozia Be­a“ din Baia Sprie s-a întru­nit recent comisia concursului „Iubiți cartea“, care In urma exa­minării a acordat unui număr însemnat de tineri mineri insigne de „Prieten al cărții“. Printre au prestat peste 1.000 ore de muncă patriotică la culesul po­rumbului. S-au evidențiat ti­neri ca Alexandru Moldovan, Felicia Stănescu, Gheorghe Popovici Emil Șuta, și alții. (TEOFIL CĂIȚĂ­). ai cârmii aceștia se numără: Tom­a Pișu, Mihai Carus, Gh. Curciar, Gri­­gore Buziaș, Dezideriu Kis, Na­talia Teodorescu și mulți alții. La con­cursul „Iubiți cartea“ participă un număr Însemnat de tineri mineri din Baia Sprie. Medalion literar La Casa de cultură a sindi­catelor din Baia Mare s-a or­ganizat medalionul literar „Fi­guri de comuniști oglindite în literatura sovietică“.­­ Conferințe Odată cu începerea prieteniei romîno-sovietice Lunii în regiune au început să se or­ganizeze variate manifestări în care sunt ilustrate succesele U­­niunii Sovietice în construirea comunismului. La cinemato­graful „Flacăra“ din Baia Ma­re, bunăoară, tovarășul Du­­­mitru Codreanu, economist, a expus conferința: „Realizări și perspective ale economiei na­ționale a U.R.S.S. în septenal“. Conferința a fost urmată de filmul sovietic „Două vieți“. O expunere pe aceeași temă fost ținută la clubul „Minerul“ a din Săsar.­­ Ciclu de filme „Să cunoaștem U.R.S.S." Pentru popularizarea zilor științei și tehnicii cu ceri­sovie­tice la cinematograful „23 Au­gust“ din Cărei și la cinema­tograful „Patria“ din Berveni s-a rulat săptăm­­îna aceasta un ciclu de filme intitulat „Să cu­noaștem U.R.S.S.“. Zilele a­­cestea același ciclu de filme va fi rulat la cinematografele din Halmeu și Seini. Abonamente pentru Festivalul filmului sovietic din La cinematografele „Minerul“ Baia Mare și „Popular" din Satu Mare s-au pus în vin­zare abonamente pentru toate filmele ce vor rula in cadrul Festivalului filmului sovietic, cu care prilej vor fi prezentate re­centele valoroase realizări ale cinematografiei sovietice, Vești de la mina „î Main1 rle care au depășit planul la acid sulfuric și cei din secția convertizoare care la fel au depășiri însemnate de plan. Datorită succeselor obținute in luna septembrie, planul trimestrului III a fost depășit cu 2,9 la sută. I < .1­ . ★ „’Alimentarea cu curent continuu a stației de transfor­mare“. ,.Racordarea cuptorului de prăjire nr. 8 la canalul de gazetă sunt­ două din ino­vațiile mai importante apli­cate in luna trecută de mun­citorii Wilhelm Sabo și Gheor­ghe Barabaș. Cu aceasta su­ma economiilor obținute prin aplicarea inovațiilor se ridică la 65.000 lei. ★ La secția aglomerare s-a dat in folosință o magazie de concentrate și s-a pus in func­țiune sistemul de benzi trans­portoare, ceea ce a dus la eliminarea unui mare volum de mumă. (De la O. PARTEND și I. MUREȘ­AN din postul de co­­responde­nți voluntarid ★ In luna septembrie a.c. muncitorii Uzinei „1 Mai“ Fi­­riza au obținut frumoase suc­cese in producție. Fruntași sunt cei din secția acid sulfu­ Vizita conducătorilor noștri de sta în Indonezia DJAKARTA 9 (Agerpres)". — De la trimișii speciali: In continuarea vizitei in In­donezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej Împreună cu to­varășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat marți Insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumuse­țile ei naturale, vegetația luxu­­riantă și măiestria artistică a meșteșugarilor, cântăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teri­toriul insulei, mii și mii de oa­meni și-au exprimat sentimen­tele de prietenie față de popo­rul român, cu aceeași Însufleți­re ca pretutindeni In cursul vi­zitei prin Indonezia a Înalților oaspeți români. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locurile vizitate Împletituri artistice, cele mai multe de for­ma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificind dorin­ța ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum oaspeții s-au oprit pentru puțin muntelui Batur, timp pe culmea Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un cli­mat asemănător primăverii de la noi. Cu­ vezi cu ochii pină la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, In zona muntoasă a Indoneziei, am Intîlnit pentru prima oară par­cele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sunt așezate In terase, pe povîrni­­șuri. Țăranii cu pălării de paid sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la ge­nunchi în apă, folosind milena­rele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului.­­ In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno explicat că în Indonezia există a condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipe­lagului va fi afectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri culti­vate cu bumbac și o dezvoltată Industrie textilă meșteșugăreas­că. Dar colonialiștii erau inte­resați să vândă propriile lor produse textile. Industria indo­­neziană a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, lulndu-i locul plantele în a căror cul­tivare erau interesați colonia­liștii. In prezent, Indonezia im­portă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționale și în afară de aceasta importă și textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munții cu același nume. Casele sunt îm­prejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă­, așa cum sunt, de altfel, In întreaga insulă. In interiorul curților, In afară de locuințe, sunt construite mici temple, In marea lor majorita­te cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe Insulă sunt aproape toate din bambus și sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pen­­­tru a-i saluta pe înalții oas­peți. O orchestră populară ai prezentat un scurt program ar­tistic. Conducătorii statului roman au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al Insulei Bali, renumit centru al turis­mului Internațional. A fost vi­zitată o expoziție locală de ar­­tizanat și pictură. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elo­giat realismul și valoarea ar­tistică a multor lucrări. Oas­peții au putut urmări felul în care lucrează in atelierul alătu­rat expoziției meșteșugarii foarte îndemânatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nou construită, oas­peții romani și gazdele lor in­doneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asis­­tând cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un­ adevărat centru al cîntecului, dansului și portului balinez, ai fost prezentat în cinstea oas­peților români un spectacol popular, care a cuprins printre altele dansul Kijak, astfel con­­­ceput incit se dansează numai la apusul soarelui. Străbătlnd drumurile acestei Insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumireal de „Insula Paradisului", vezi, ca și în alte părți ale Indonez­­iei, sate vechi de secole, țăn răni trudind pe ogoare cu unel­­­te­ din moși-strămoși, și alături școli noi, luminoase construite! In ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a aces­tor oameni harnici de a lichida,­­greaua moștenire a colonialism­­ului, pentru ca țara lor m­im­moașă și bogată să pășească mereu înainte. In după-amiaza zilei dei marți, la palatul Tampaksiring, reședința oaspeților romîni și ai­ președintelui Sukarno pe unsum la Băui, au continuat convorbir­rile oficiale începute la Djam­ karta. Lucrările agricole de toamnă ................................i­­i—­­t. ■ [UNK].■ami­! ■ iv­ ieiem...ir­i..n.ai fiii­­­r,■!­■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK].iz.... m ..­­ în centrul atenției însămînțărilor — un ritm mai intens A trecut o bună parte din­ epoca optimă pentru însămin­­țările de toamnă. Timpul se menține prielnic efectuării lu­crărilor în cîmp, totuși însă­­mînțările sunt mult rămase în urmă. Potrivit datelor raporta­te Consiliului agricol regional, pină ieri planul insămînțărilor de toamnă a fost realizat în regiune în proporție de numai 15,3 la sută. Lucrările agricole de toamnă sunt mai avansate in gospodă­riile agricole de stat, pe ogoa­rele cărora planul Insămîn­țări­­lor a fost Îndeplinit In propor­ție de 27 la sută. Preocupare bună pentru efectuarea înse­­mințărilor de toamnă în cadrul epocii optime există și intr-o seamă de gospodării colective din raionul Satu Mare. In a­­cest raion au fost însămînțate pînă acum aproape 7.200 hec­tare cu cereale de toamnă, adi­că 25,3 la sută din plan. Dar dacă nici In raionul Satu Mare ritmul insămînțărilor nu s-a ridicat la nivelul posibilități­lor, atunci cum poate fi apre­ciată desfășurarea lucrărilor a­­gricole de toamnă în raionul Cărei, unde, deși au fost pre­gătite pentru însămînțări peste 13.100 de hectare, numai 18,5 la sută din suprafața planifi­cată a fost însămințată. Un mare decalaj există între pre­gătirea terenului și semănat în raionul Cehu Silvaniei. Cum se explică faptul că din cele 6.248 hectare pregătite (50 la sută din plan) in acest raion au fost însămînțate numai 401 hectare? Oare, pe lingă slaba organizare a muncii, nefolosi­rea Întregii capacități de lucru a mijloacelor mecanizate, re­­mlnerea in urmă la semănat nu e cauzată și de faptul că schimbul de semințe a fost efectuat aici numai In propor­ție de é,5 la sută? "•! Se știe că In raioanele Si­ghet, Vișeu, Lăpuș anotimpul rece vine mai repede decit la șes. Acest fapt scurtează și pe­rioada optimă pentru semănat. Totuși In aceste raioane Insă­­mințările Intîrzie In mod ne­justificat. In raionul Sighet planul insămînțărilor a fost realizat in proporție de 3,8 la­ sută, în raionul Lăpuș — 3 la­ sută, iar in raionul Vișeu abia se Insămințează primele hec­tare. Intîrzie apoi semănatul In raionul Oaș (10,1 la sută) și Intr-un mod cu totul nepermis în raionul Șomcuta (2,5 la su­tă). In gospodăriile colective aparținătoare orașului Baia Mare (1,4 la sută). In scopul Intensificării rit­mului Insămînțărilor de toam­nă, organele și organizațiile de partid, sfaturile populare și consiliile agricole au datoria să antreneze conducerile unități­lor agricole, pe toți lucrătorii de pe ogoarele regiunii la o activitate intensă, neîntreruptă. E necesar să se termine cu­ mai grabnic recoltatul culturi­lor tîrzii. In primul rînd pe su­prafețele care urmează a fi ln­­sămînțate, să se încheie de ur­gență schimbul de semințe, efectuat pînă acum doar în proporție de 30,2 la sută; să se organizeze munca in două schimburi pe un număr cu­ mai mare de tractoare, pentru gră­birea aratului, pentru reduce­­rea decalajului dintre pregătii­rea terenului și semănat. Toa­­te forțele din agricultură sa fie mobilizate la Insămințareai Întregii suprafețe In cadrul epocii optimei Unde lipsește organizarea Consiliul de conducere a­ Gospodăriei agricole colective din Apa (președinte Mihai A­r­man) și Inginerul agronom And­rei Bozîntan nu se Îngrijesc de mobilizarea tuturor forțelor la grăbirea însămințărilor de toam­i­nă. Pină la 4 octombrie, adică in timp de 12 zile, abia au fost­ însămînțate la gospodărie 122 de hectare cu orz, secară și grâu. Conducerea gospodăriei, care n-a asigurat o bună orga­nizare a muncii, nu se întreabă cum vor fi însămînțate pînă in 20 octombrie cele 850 de hec­­­tare planificate dacă se lucrea­­­ză în ritmul de pină acum? Să știe doar că datorită intîrzierii semănatului din toamna trecută gospodăria a obținut anul acesta o producție slabă la cultura­ griului. E de dorit să nu se mai repete această experiență, ci să se ia măsuri urgente pentru­­ e­­fectuarea însămințărilor la timp și de bună calitate. Totodată, paralel cu semănatul, să se facă și canale de scurgere a apelor , de pe semănături, pentru a se preveni băltirea apelor pe aceste terenuri. • 1,,, VASILE DARABAN colectivist ­y Echipa de migjri condusă de Vasile Tapiia de la Exploatarea minieră din Cavnic este frunc­­­tiâă in Întrecerea socialistă*.

Next