Pentru Socialism, octombrie 1962 (Anul 13, nr. 2709-2734)
1962-10-10 / nr. 2716
■H A v -4 i i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚĂ! WR41 H CSMITETUIm m\m1 AL PARTIDULUI IBBCITORESC REBRIR 0 AL SFATULU POPULAR RENORRJ MURINK? n subteran - o productivitate din ce în ce mai sporita Sarcinile trasate de Congresul Al III-lea al P.M.R. privitoare la Introducerea In subteran a unor utilaje de Înaltă tehnicitate, care să ducă la mecanizarea lucrărilor cu un mare volum de muncă, sunt înfăptuite zi de zi. Colectivele de mineri, ingineri si tehnicieni au militat de asemenea pentru traducerea in viață a hotărîrilor Conferinței regionale de partid, care trasa ca sarcină creșterea productivității fizice In subteran ca să se ajunge la o tonă de minereu pe post. Intr-o serie de unități miniere cum sunt Baia Sprie, Nistru, Baia Borșa și altele s-a atins încă In trimestrul II al anului 1968 acest nivel, iar In celelalte exploatări se observă de asemenea o creștere însemnată a randamentelor de extracție In subteran si a productivității fizice. Nivelul atins In anul acesta constituie un succes deosebit al minerilor din regiunea noastră. Față de anii trecuți acum In subteran productivitatea fizică a atins un nivel cu cca. 50 la sută mai mare. Se constată că In condițiile Exploatărilor miniere din regiunea noastră, unități în care producția a înregistrat o creștere vertiginoasă, productivitatea muncii e hotărită în primul rând de felul cum este folosit utilajul, de metodele de exploatare aplicate și de gradul de calificare a muncitorilor din subteran. La Baia Sprie, la Nistru si Cavnic au trecut prin școlile de ridicare a calificării In ultimii ani peste o mie de mineri, ceea ce a făcut să se obțină succese de seamă In organizarea superioară a locurilor de muncă, la folosirea timpului de lucru etc. Folosirea screperelor la rambleerea golurilor exploatate In mina Baia Sprie a redus la peste jumătate numărul minerilor care lucrau înainte la producerea rambleului, transportului și nivelarea lui In abataje. Bune rezultate s-au obținut In direcția sporirii productivității muncii la întreprinderea de explorări miniere Baia Mare, unde s-a acordat In ultimul timp o atenție mai mare mecanizării lucrărilor, in special în ceea ce privește lucrările de perforare și transport. Se constată însă că in multe unități miniere productivitatea fizică In subteran nu a ajuns la nivelul sarcinilor stabilite prin planul anului 1962 și că În general ritmul ei de creștere e încă nesatisfăcător. In exploatările miniere Săsar, Șuior, Baia Borșa și Băiuț, de pildă, nivelul productivității fizice a muncii a atins doar 78—98 la sută față de sarcinile stabilite prin plan, ceea ce a făcut ca pe întreg Trustul minier acest indice să nu fie realizat. Cauza? Slaba folosire a utilajelor In subteran, slaba organizare a unor lucrări miniere. La Baia Borșa și Săsar,, de pildă, mașinile de încărcat stau cu lunile fără să fie reparate sau chiar bune fiind nu sunt plasate In locuri de muncă în care să-și demonstreze eficacitatea. La Baia Borșa (Burloaia) există condiții optime de folosire a screperelor la rulajul și transportul minereului. In schimb, numărul acestora se ridică abia la douătrei. In unele exploatări miniere se constată o neconcordanță între nivelul productivității fizice în subteran și numărul mediu scriptic realizat, ceea ce denotă lipsa preocupării in repartizarea corectă a muncitorilor conform necesităților producției. La Cavnic, de pildă, a fost depășit In primele 8 luni In medie cu 6,6 la sută numărul mediu scriptic al muncitorilor. In schimb nivelul productivității fizice In subterane de 98 la sută, iar cel al valorii producției globale cu ceva mai mare peste 100 la sută. Se constată, de asemenea, că nu se acordă atenția cuvenită păstrării raportului intre muncitorii direct și indirect productivi. Acest lucru se urmărea la Trustul minier pînă acum cițiva ani In mod operativ. Acum Insă nu se urmărește nici măcar lunar sau trimestrial. In unitățile miniere a Început acțiunea de pregătire pentru anul viitor. O latură importantă a acesteia o constituie pregătirea profesională a unui număr sporit de muncitori. In privința metodelor de exilploatare e necesar ca în fiecare exploatare să se analizeze posibilitatea de a se trece de la metoda cu fîșii orizontale rambleu la altele mai producttive. Odată cu dezbaterea cifrelor de plan colectivele de muncă din exploatările miniere necesar să dezbată pe larg problemele legate de productivității muncii, creșterea căutînd noi mijloace pentru o mai bună folosire a timpului de lucru, organizarea superioară a producției, folosirea pe scară mai largă a mașinilor și utilajelor în scopul creșterii continue a productivității în subteran. PRODUSE PESTE PLAN la U.M.M.U.M. din Baia Mare perioada primelor trei trimestre ale anului curent s-a încheiat cu o depășire a planului de producție atit valoric, cit și la toate sortimentele. In acest timp colectivele de muncă din secții, desfășurând o vie întrecere socialistă, au dat peste sarcinile prevăzute importante cantități de produse, ca 123 tone oțel lichid, 134 tone piese turnate din oțel, 197 tone piese de schimb pentru utilaj minier, 71 tone utilaj minier, precum și altele. Printre numeroasele sortimente și produse noi intrate în fabricație In cursul anului se numără și cuibutoarele cu acționare electrică, clasoare duble cu greble etc., terminate în cursul lunii septembrie. Printre secțiile care au adus un aport deosebit la obținerea acestor rezultate și la ridicarea realizărilor In special în ultima lună se numără secția mecanică, secția forjă și turnătoria. Ansi Jffli Nr. 2716 * Miercuri, 10 octombrie 1182 ■ * 4 pagini — 20 bani — * *— In timpul pauzei de print, muncitoarele Margareta Horoș, Elena Rad, Elisabeta Duma și Ecaterina Liscovici, de la Fabrica „Unitatea" din Sighet discutînd despre romanul „Tînăra gardă" de Fadeev. Pentru cineaștii amatori In după-amiaza zilei de 8 octombrie în sala Cinematografului „I.C. Frimu“ din Baia Mare, cineclubul Casei de cultură a sindicatelor a organizat, în prezența cineaștilor amatori, prezentarea filmului artistic „Dreptul de-a te naște“. Prezentarea filmului a făcut-o tovarășul Adrian Man de la întreprinderea regională cinematografică Maramureș. Pe marginea temei și regiei filmului s-au purtat vii discuții. Minerii își ridică calificarea în șase exploatări miniere din regiune, printre care „Drapelul roșu" Herța, „Steaua roșie" Cavnic și „7 Noiembrie“ Nistru, au început sau urmează să se deschidă cursurile unor școli de calificare pentru mineri, cu o durată de doi ani. La aceste cursuri s-au înscris aproape 1.000 de muncitori, care, sub îndrumarea Inginerilor, tehnicienilor și maiștrilor cu o bogată experiență în producție, se califică în meseriile de mineri și ajutori de minieri. Alături de aceștia, alți peste 1.000 de muncitori din exploatările miniere din regiune își însușesc meseria aleasă, urmînd cursuri de calificare cu durata de 6— 10 luni. La culesul porumbului Tinerii de la Școala profesională forestieră din Satu Mare la inițiativa organizațiilor de bază U.T.M. participă la diferite acțiuni de muncă patriotică pe tarlalele gospodăriei agricole de stat din Satu Mare. Pină In prezent tinerii de aici Prieteni La Exploatarea minieră „Iozia Bea“ din Baia Sprie s-a întrunit recent comisia concursului „Iubiți cartea“, care In urma examinării a acordat unui număr însemnat de tineri mineri insigne de „Prieten al cărții“. Printre au prestat peste 1.000 ore de muncă patriotică la culesul porumbului. S-au evidențiat tineri ca Alexandru Moldovan, Felicia Stănescu, Gheorghe Popovici Emil Șuta, și alții. (TEOFIL CĂIȚĂ). ai cârmii aceștia se numără: Toma Pișu, Mihai Carus, Gh. Curciar, Grigore Buziaș, Dezideriu Kis, Natalia Teodorescu și mulți alții. La concursul „Iubiți cartea“ participă un număr Însemnat de tineri mineri din Baia Sprie. Medalion literar La Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare s-a organizat medalionul literar „Figuri de comuniști oglindite în literatura sovietică“. Conferințe Odată cu începerea prieteniei romîno-sovietice Lunii în regiune au început să se organizeze variate manifestări în care sunt ilustrate succesele Uniunii Sovietice în construirea comunismului. La cinematograful „Flacăra“ din Baia Mare, bunăoară, tovarășul Dumitru Codreanu, economist, a expus conferința: „Realizări și perspective ale economiei naționale a U.R.S.S. în septenal“. Conferința a fost urmată de filmul sovietic „Două vieți“. O expunere pe aceeași temă fost ținută la clubul „Minerul“ a din Săsar. Ciclu de filme „Să cunoaștem U.R.S.S." Pentru popularizarea zilor științei și tehnicii cu cerisovietice la cinematograful „23 August“ din Cărei și la cinematograful „Patria“ din Berveni s-a rulat săptămîna aceasta un ciclu de filme intitulat „Să cunoaștem U.R.S.S.“. Zilele acestea același ciclu de filme va fi rulat la cinematografele din Halmeu și Seini. Abonamente pentru Festivalul filmului sovietic din La cinematografele „Minerul“ Baia Mare și „Popular" din Satu Mare s-au pus în vinzare abonamente pentru toate filmele ce vor rula in cadrul Festivalului filmului sovietic, cu care prilej vor fi prezentate recentele valoroase realizări ale cinematografiei sovietice, Vești de la mina „î Main1 rle care au depășit planul la acid sulfuric și cei din secția convertizoare care la fel au depășiri însemnate de plan. Datorită succeselor obținute in luna septembrie, planul trimestrului III a fost depășit cu 2,9 la sută. I < .1 . ★ „’Alimentarea cu curent continuu a stației de transformare“. ,.Racordarea cuptorului de prăjire nr. 8 la canalul de gazetă sunt două din inovațiile mai importante aplicate in luna trecută de muncitorii Wilhelm Sabo și Gheorghe Barabaș. Cu aceasta suma economiilor obținute prin aplicarea inovațiilor se ridică la 65.000 lei. ★ La secția aglomerare s-a dat in folosință o magazie de concentrate și s-a pus in funcțiune sistemul de benzi transportoare, ceea ce a dus la eliminarea unui mare volum de mumă. (De la O. PARTEND și I. MUREȘAN din postul de corespondenți voluntarid ★ In luna septembrie a.c. muncitorii Uzinei „1 Mai“ Firiza au obținut frumoase succese in producție. Fruntași sunt cei din secția acid sulfu Vizita conducătorilor noștri de sta în Indonezia DJAKARTA 9 (Agerpres)". — De la trimișii speciali: In continuarea vizitei in Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej Împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat marți Insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșugarilor, cântăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român, cu aceeași Însuflețire ca pretutindeni In cursul vizitei prin Indonezia a Înalților oaspeți români. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșiruiau prin locurile vizitate Împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificind dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum oaspeții s-au oprit pentru puțin muntelui Batur, timp pe culmea Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cu vezi cu ochii pină la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, In zona muntoasă a Indoneziei, am Intîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sunt așezate In terase, pe povîrnișuri. Țăranii cu pălării de paid sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno explicat că în Indonezia există a condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată Industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vândă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, lulndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționale și în afară de aceasta importă și textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munții cu același nume. Casele sunt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, așa cum sunt, de altfel, In întreaga insulă. In interiorul curților, In afară de locuințe, sunt construite mici temple, In marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe Insulă sunt aproape toate din bambus și sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orchestră populară ai prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului roman au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al Insulei Bali, renumit centru al turismului Internațional. A fost vizitată o expoziție locală de artizanat și pictură. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a elogiat realismul și valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeții au putut urmări felul în care lucrează in atelierul alăturat expoziției meșteșugarii foarte îndemânatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspeții romani și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistând cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cîntecului, dansului și portului balinez, ai fost prezentat în cinstea oaspeților români un spectacol popular, care a cuprins printre altele dansul Kijak, astfel conceput incit se dansează numai la apusul soarelui. Străbătlnd drumurile acestei Insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumireal de „Insula Paradisului", vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țăn răni trudind pe ogoare cu unelte din moși-strămoși, și alături școli noi, luminoase construite! In ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida,greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor mimmoașă și bogată să pășească mereu înainte. In după-amiaza zilei dei marți, la palatul Tampaksiring, reședința oaspeților romîni și ai președintelui Sukarno pe unsum la Băui, au continuat convorbirrile oficiale începute la Djam karta. Lucrările agricole de toamnă ................................ii—t. ■ [UNK].■ami! ■ iv ieiem...iri..n.ai fiiir,■!■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK].iz.... m .. în centrul atenției însămînțărilor — un ritm mai intens A trecut o bună parte din epoca optimă pentru însămințările de toamnă. Timpul se menține prielnic efectuării lucrărilor în cîmp, totuși însămînțările sunt mult rămase în urmă. Potrivit datelor raportate Consiliului agricol regional, pină ieri planul insămînțărilor de toamnă a fost realizat în regiune în proporție de numai 15,3 la sută. Lucrările agricole de toamnă sunt mai avansate in gospodăriile agricole de stat, pe ogoarele cărora planul Insămînțărilor a fost Îndeplinit In proporție de 27 la sută. Preocupare bună pentru efectuarea însemințărilor de toamnă în cadrul epocii optime există și intr-o seamă de gospodării colective din raionul Satu Mare. In acest raion au fost însămînțate pînă acum aproape 7.200 hectare cu cereale de toamnă, adică 25,3 la sută din plan. Dar dacă nici In raionul Satu Mare ritmul insămînțărilor nu s-a ridicat la nivelul posibilităților, atunci cum poate fi apreciată desfășurarea lucrărilor agricole de toamnă în raionul Cărei, unde, deși au fost pregătite pentru însămînțări peste 13.100 de hectare, numai 18,5 la sută din suprafața planificată a fost însămințată. Un mare decalaj există între pregătirea terenului și semănat în raionul Cehu Silvaniei. Cum se explică faptul că din cele 6.248 hectare pregătite (50 la sută din plan) in acest raion au fost însămînțate numai 401 hectare? Oare, pe lingă slaba organizare a muncii, nefolosirea Întregii capacități de lucru a mijloacelor mecanizate, remlnerea in urmă la semănat nu e cauzată și de faptul că schimbul de semințe a fost efectuat aici numai In proporție de é,5 la sută? "•! Se știe că In raioanele Sighet, Vișeu, Lăpuș anotimpul rece vine mai repede decit la șes. Acest fapt scurtează și perioada optimă pentru semănat. Totuși In aceste raioane Insămințările Intîrzie In mod nejustificat. In raionul Sighet planul insămînțărilor a fost realizat in proporție de 3,8 la sută, în raionul Lăpuș — 3 la sută, iar in raionul Vișeu abia se Insămințează primele hectare. Intîrzie apoi semănatul In raionul Oaș (10,1 la sută) și Intr-un mod cu totul nepermis în raionul Șomcuta (2,5 la sută). In gospodăriile colective aparținătoare orașului Baia Mare (1,4 la sută). In scopul Intensificării ritmului Insămînțărilor de toamnă, organele și organizațiile de partid, sfaturile populare și consiliile agricole au datoria să antreneze conducerile unităților agricole, pe toți lucrătorii de pe ogoarele regiunii la o activitate intensă, neîntreruptă. E necesar să se termine cu mai grabnic recoltatul culturilor tîrzii. In primul rînd pe suprafețele care urmează a fi lnsămînțate, să se încheie de urgență schimbul de semințe, efectuat pînă acum doar în proporție de 30,2 la sută; să se organizeze munca in două schimburi pe un număr cu mai mare de tractoare, pentru grăbirea aratului, pentru reducerea decalajului dintre pregătiirea terenului și semănat. Toate forțele din agricultură sa fie mobilizate la Insămințareai Întregii suprafețe In cadrul epocii optimei Unde lipsește organizarea Consiliul de conducere a Gospodăriei agricole colective din Apa (președinte Mihai Arman) și Inginerul agronom Andrei Bozîntan nu se Îngrijesc de mobilizarea tuturor forțelor la grăbirea însămințărilor de toamină. Pină la 4 octombrie, adică in timp de 12 zile, abia au fost însămînțate la gospodărie 122 de hectare cu orz, secară și grâu. Conducerea gospodăriei, care n-a asigurat o bună organizare a muncii, nu se întreabă cum vor fi însămînțate pînă in 20 octombrie cele 850 de hectare planificate dacă se lucrează în ritmul de pină acum? Să știe doar că datorită intîrzierii semănatului din toamna trecută gospodăria a obținut anul acesta o producție slabă la cultura griului. E de dorit să nu se mai repete această experiență, ci să se ia măsuri urgente pentru efectuarea însămințărilor la timp și de bună calitate. Totodată, paralel cu semănatul, să se facă și canale de scurgere a apelor , de pe semănături, pentru a se preveni băltirea apelor pe aceste terenuri. • 1,,, VASILE DARABAN colectivist y Echipa de migjri condusă de Vasile Tapiia de la Exploatarea minieră din Cavnic este frunctiâă in Întrecerea socialistă*.