Pentru Socialism, septembrie 1967 (Anul 17, nr. 4231-4256)

1967-09-17 / nr. 4245

Y > Există la ora ac­tuală o tendință fi­rească sporire a și dorită de natalității. Numai în orașul Ba­ia Mare, bunăoară, în opt luni s-au născut 1.745 copii, cifră care depășește totalul naș­terilor înregistrate în întreg anul 1966. cat Statul nostru a are­fonduri însem­nate tinderii în vederea ex­­patiilor ma­ternităților, caselor de naștere, secțiilor de pediatrie și ce­lorlalte instituții de ocrotire a mamei și copilului, întăririi ba­zei materiale a aces­tora. In vara anului cu­rent, secția sănătă­ții și prevederi so­ciale a Sfatului popu­lar regional Mara­mureș a primit în acest scop o sumă de peste trei milioa­ne lei. Suma a fost astfel eșalonată pe raioanele și orașele regiunii încît­tutindeni să fie pre­asi­gurate condiții co­respunzătoare de asis­tență a viitoarelor mame, lăuzelor și noilor născuți. Să vedem ce s-a întreprins și realizat în acest sens în ora­șul Baia Mare. Secția maternitate a spitalului a fost extinsă în urma mu­tării laboratorului central și clinicii în locul pe­pentru co­pii. S-a procedat, de asemenea, la o mai judicioasă uti­lizare a spațiului inițial existent și ast­fel capacitatea aces­tei unități a sporit cu 76 paturi. A cres­cut numărul paturi­lor și la casele naștere din Seini de Tăuți Măgherăuș, un­și de actualmente sunt posibilități de inter­nare pentru 20 de viitoare mame. In cursul verii, în cartierul Săsar (stra­da Tudor Vladimi­­rescu, colț cu strada Ciocanului) și-a în­ceput cămin activitatea un locuri­ de zi cu 135 La creșele de cartier .,Progresul" și „1 Iunie", în urma reamplasărilor inte­rioare mai chibzui­te, mai numărul gospodărești, paturilor a sporit cu 20. Actualmente, în cartierul Republicii, în imediata vecină­tate a Complexului stomatologic, se află în construcție o cre­­șă cu 96 de paturi. In lunile ce urmează, clădirea în care func­ționează banca de investiții va fi rea­­menajată într-o po­liclinică pentru copii, iar în anul viitor se va construi o cre­­șă cu aproape o sută de paturi în rul Săsar. Creșa cartie­din Baia Sprie urmează să fie extinsă încă în acest an cu 50 de locuri prin mutarea spitalului din clădi­rea unde funcționea­ză acum. In scopul îmbună­tățirii și moderniză­rii asistenței medi­cale, la­ maternita­tea orașului a luat ființă un serviciu de reanimare cu acti­vitate asigurată în trei schimburi, ser­viciu de înzestrat cu prematuri incuba­toare. Au fost crea­te, de asemenea, po­sibilități de reani­mare la casele de nașteri din Seini și Tăuți Măgherăuș, sile Tovarășul dr. Va­Mureșan, șeful secției sănătății și prevederi sociale a sfatului popular oră­șenesc, ne informea­ză că în vara aces­tui an numărul ca­drelor medii și ele­mentare de ocrotire a mamei și copilului a sporit cu 30. De a­­semenea, prin în­cadrarea a cinci me­dici pediatri în ora­șul Baia Mare s-a asigurat ca la fie­care urbană circumscripție să-și desfă­șoare activitatea cîte un asemenea specia­list. Așa cum am văzut, unele tindere lucrări de ex­sau reame­­najare sînt în curs­uri în faza de elaborare a documentațiilor nece­sare. Numită Cum este mas­secția sănă­tății și prevederi sociale a sfatului popular orășenesc cu mersul lucrărilor și colaborarea cu con­structorul? Ne răs­punde tovarășul Va­sile Mureșan: — Nu avem difi­cultăți. Obiectivele se vor termina la ter­menele prevăzute... Am vizitat șantie­rul creșei cu 96 de paturi din cartierul Republicii și am aflat că din cauza lipsei unor materiale (fier rotund și ciment) lu­crările au stagnat două luni. Cu toate astea, lucrarea se încadrează la ora actuală în graficul de execuție. Dar e­­xistă din nou peri­colul întreruperii muncii întrucît lip­sesc aceleași mate­riale de construcție. Așadar, dacă exis­ta interes mai sporit atît din partea uiei sănătății, cît sec­din partea Grupului și de șantiere nr. 1 al T.B.C., lucrarea se putea încheia cu cel puțin două luni îna­inte de termenul fi­xat. Dar ambele părți s-au declarat mulțumite de ceea ce s-a făcut. Fără în­doială, o asemenea atitudine este criti­cabilă cu atît mai mult că este vorba de ospitalitatea noas­tră față de cei mai tineri cetățeni ai ță­rii. GH. MOLDOVAN Cum sunt așteptat noii născuții ției. Aspect din secția mobilă corp a Combinatului de industrializare a lemnu­lui din Sighetul Marina­­ Anul XVII Nr. 4245 Duminică 17 septembrie 1967 4 pagini — 25 bani ÎN ZIARUL DE AZI PAG. A 2-A ȘCOALA LOR PUNCTĂRI PAG.A 5-A I VIața de partid: CÎND IN ȘEDINȚE SE DISCUTĂ LA MODUL „GLOBAL" I DIN LUMEA ȘTIIN­ȚEI ȘI TEHNICII ■ ÎNCHIDEREA CON­GRESULUI MONDIAL AL ORAȘELOR ÎN­FRĂȚITE LUPTE DE AMPLOA­RE IN DELTA FLU­VIULUI MEKONG ■ CONFERINȚA DE PRESA A LUI U THANT TALENTE­ Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe ambasadorul Republicii India Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit sîmbătă, 16 sep­tembrie 1967, pe ambasadorul ex­traordinar și plenipotențiar al Republicii India în Republica Socialistă România, Amunk Singh Mehta, în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Vizita în țara noastră a primului ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel Sîmbătă dimineața, primul mi­nistru al Turciei, Suleyman De­mirel, cu soția, împreună cu mi­nistrul afacerilor externe Ihsan Sabri Caglayangil și soția și cele­lalte persoane oficiale turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe litoral. Oaspeții turci au fost însoțiți de Alexandru Boabă, ministrul petro­lului, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Ion Drînceanu, ambasadorul Re­publicii Socialiste România la Ankara. La aeroportul orașului Constan­ța, premierul turc a fost cordial de Petre Nicolae, salutat preșe­dintele Sfatului popular al orașu­lui, și de alte persoane oficiale lo­cale. Tinere în costume naționale dobrogene au oferit oaspeților flori. Oaspeții au făcut o vizită Sfatul popular al orașului Constan­ța la, unde președintele statului a făcut o scurtă prezentare a orașu­lui și litoralului. A fost vizitată apoi moscheea din Constanța, unde oaspeții au fost întîmpinați de muftiul Iacub Mehmet, șeful cul­tului musulman din România-Muzeul arheologic, cu vestigiile sale milenare, a constituit, de asemenea, un joc de popas. Pără­sind cunoscutul așezămînt de cul­tură constănțean, premierul turc a adresat prof. Vasile Canarache, directorul muzeului, cal de felici­tări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaște, prin inter­mediul bogatelor exponate, aspec­te ale trecutului îndepărtat al acestor meleaguri românești. A urmat o vizită cu mașinile la Mamaia și Eforie Nord. In a­­ceastă ultimă localitate, la hotelul „Europa", președintele Sfatului popular al orașului Constanța, Pe­tre Nicolae, a oferit un dejun în cinstea oaspeților. In timpul de­junului, gazda și premierul au toastat pentru dezvoltarea turc in continuare a relațiilor de priete­nie și colaborare dintre România și Turcia. In timpul vizitei pe litoral, nu­meroși au salutat localnici și turiști străini călduros pe oaspeții turci. (Agerpres), FI NCHETvf­­undabtra | APLICAREA METODELOR ȘTIINȚIFICE ÎN ZOOTEHNIE Creșterea productivității animalelor, ridicarea valorii biologice și sporirea numerică a efectivelor de taurine sunt obiective cu­rente ale crescătorilor de animale din stațiunile experimentale și unitățile agricole de stat și cooperatiste. In zootehnie atenția es­te îndreptată asupra producției în principal și a experimentării in secundar. Cel de-al doilea aspect, al experimentării, revine stațiunilor experimentale, situate în țara noastră pe zone speci­fice. Și regiunea Maramureș beneficiază de noile cuceriri ale științei in domeniul zootehniei, de metodele avansate aplicate in creșterea taurinelor, valorificind rezultatele cercetării întreprinse la S.E.A. Livada. Pentru a informa cititorii noștri, pe oamenii care lucrează di­rect în zootehnie asupra stadiului actual al cercetării și a obiec­tivelor supuse cercetării la S.E.A. Livada pe de o parte, precum și asupra felului cum sunt valorificate roadele cercetărilor știin­țifice de către unitățile cooperatiste și de stat, redacția ziarului nostru a întreprins o anchetă la care au participat tovarășii: dr. Emilian Brezeanu, vicepreședinte al Consiliului agricol regional, ing. Dumitru Șerban, cercetător la S.E.A. Livada, Gheorghe Paul, vicepreședinte al Consiliului agricol raional Oaș, și Leontin Steje­­rean, medic veterinar la circumscripția Ardusat. Redăm pe scurt dezbaterile prilejuite de această anchetă. —Cercetările zootehnice în sta­țiunea Livada, ne-a spus ing. Du­mitru Șerban, se efectuează cu un lot de 950 taurine produse în crescătoria proprie sau achizițio­nate din sector de stat și indivi­dual. Ca urmare a măsurilor de selecție, de furajare și adăpostire, indicii de productivitate au evo­luat în vizibil progres de la un an la altul. In acest an, pînă în prezent, am obținut 2.021 litri de la fiecare vacă și înregistrăm o sporire continuă a acesteia. In sectorul de cercetare, stațiunea are sarci­na creării și consolidării liniei zootehnice IV de Maramureș, în cadrul rasei Brune. Avînd caracteristici superioa­re, de la 4.000—4.500 litri lapte anual pe cap de vacă, cu un pro­cent de grăsime de 3,9—4 la sută (avînd o greutate corporală de 500—550 kg), aceste vaci se pre­tează la exploatarea semiindustria­­lă, cu o rație de bază formată din masa verde de pe pășune în pe­rioada de vară și fîn, plus sfeclă iarna. Se urmărește în același timp fixarea mulsului mecanic de două ori pe zi și creșterea în greutate a junincilor de așa natură ca la vîrsta de 18 luni să aibă o greu­tate de 380—390 kg pentru a fi­ date la montă. Rezultatele de pînă­ acum sînt îmbucurătoare și me­rită să fie aplicate în toate uni­­­­tățile. Paralel cu acțiunea de consoli­dare a liniei IV, în domeniul de cercetare se urmărește stabilirea celor mai eficace metode de apre­ciere a valorii ereditare a repro­ducătorilor după descendență și sta­­bilirea capacității de valorificare a furajelor în producția de lapte și carne, la rasa Brună de Mara­mureș. In alte experiențe urmărim sta­bilirea corelației dintre dezvol­tarea corporală și producția de lapte, pentru găsirea greutății op­time ca adult a rasei Brune, me­tode noi pentru îngrășarea tine­retului taurin mascul prin metoda Ing. M. POP (Continuare In pag. a 2-a) J deși pentru toată lu­mi­mea problema­­ pronumelui perso­nal a fost de mult rezolvată, Dumnealui, la aproape cincizeci de ani, are veșnic greutăți cu ea. Nu mi-am putut explica niciodată cum de la a­­ceastă vârstă distinsă, du­pă ce a trecut printr-o școală și o facultate, „dumnealui“ nu cunoaște decât persoana I singu­lar a pronumelui perso­nal. E un mister căruia nu i-am putut găsi nici o explicație: „Eu", „al meu", „mie", „pe mine", dar mai des „mie", e tot ce reține din numeroșii ani trecuți prin școală. Poate dacă a­­ceastă neștiință a lui ar fi rămas doar în faza unor eventuale studii de gra­matică nu m-ar fi deran­jat. Din păcate, gindirea lui, manifestările lui de fiecare zi poartă ampren­ta acestei repetenții de o viată. Intr-un autobuz sosit cu intirziere în stafie, „dum­nealui" ii strivește pe to­t de lingă el, se cațără pri­mul pe scară și nu se je­nează să scoale pe orici­ne de pe bancă pentru a sta comod „el“. La cofe­tărie, intrat să consume un suc, „dumnealui“ ma­nifestă o supărătoare miopie, neobservînd afi­șul prin care este rugat să nu fumeze. Tacticos, își aprinde o țigară, apoi alta, pentru că ii face plă­cere să fumeze. Ajuns in­tr-o sală de spectacole, va consuma imperturbabil bo­mboane învelite în țiptă stirnind protestele îndreptățite ale celorlalți spectatori, iar cu citeva clipe înainte de sfîrșitul reprezentației își va călca vecinii ieșind din sală, pentru a fi primul la garderobă. Deunăzi, o profesoară îmi povestea următoarele: In urmă cu cîțiva ani s-a căsătorit. Soțul ei era in­giner. După toate aparen­țele, era o familie ferici­tă. Cind s-a născut copi­lul, totul s-a sfirșit. nefericire, primul an Om­ de viață al băiețelului a fost foarte greu, a fost mult timp bolnav, internat mai mult în spital. Totodată s-a îmbolnăvit și mama, o boală de lungă durată ca­re pretindea o grijă per­manentă și m­ai ales liniș­te sufletească. Dar „dum­nealui“, soțul, s-a săturat într-o zi de toate. Foarte natural a explicat că el n-are de gînd să se sacri­fice pentru alții, să-și transforme casa într-un spital, să vadă veșnic bo­lind pe lângă el doi oa­meni. El este tinăr, el vrea să se distreze, el vrea să-și ia mașină, „dumnealui“ și-a luat lu­ci­crurile din casă și dus a fost. A­ai tîrziu s-au des­părțit și oficial. Au ur­mat ani destul de grei pentru mama și copilul rămași singuri, fără spri­jinul soțului, dar toate au trecut și azi ei și-au re­făcut viața. Mama și co­pilul sînt sănătoși, copi­lul merge acum la școa­lă, mama este foarte fe­ricită cu el. Dar Tatăl care atunci tatăl, cînd s-a lovit de primele greu­tăți și-a luat valiza în mină și a plecat pentru că el nu avea chef să se sacrifice? Care se amuza să spună la toate cunoștințe­le că nu are vocație de misionar? Tatăl, căzut în patima beției, vînzindu-și totul de prin casă, trecînd dintr-un servici într-altul, a aflat prin nu știu cine că Sofia și-a refăcut via­ța, are o casă bine aran­jată, cîștigă bine. Și in­tr-o bună zi s-a prezentat acasă. N-a avut nici mă­car bunul simt să vină treaz. Bineînțeles, el nu mai avea ce căuta acolo și nici nu a fost primit în casă. Dar gestul nu este o manifestare lui aceluiași egoism de care o vorbeam mai înainte? Cre­dea că de data asta reîn­­torcindu-se acasă nu a­­vea decit de cîștigat. Se pune acum întreba­rea: cine este vinovatul? Este oare numai acest ta­tă laș și fricos vinovat? Poate începe totul din frageda copilărie, cînd greșit înțeleasa dragoste părintească îl transformă pe copil într-un adevărat tiran, căruia i se inocu­lează cu o enormă răbda­re cultul eului. Și mai tîr­ziu sînt unele prietenii dăunătoare, din care omul slab învață, în special la un pahar de vin, că nu are rost să se preocupe de ceilalți, că viața și așa e scurtă, deci să se preo­cupe să și-o facă el cît mai atrăgătoare, nemani­­festînd nici un interes pentru semenii lui. Și pe un teren fragil, morbul egoismului, al indivi­dualismului­ prinde ră­dăcini, crește vertigi­nos, dar, fără ca el să-și zub­ate dea seama, cu­re­dezastruoase. Și la o virstă înaintată, a­­cestora le vine enorm de greu să învețe că în afara de „eu“, „al meu“, „mie", „pe mine“ mai e­­xistă și alte cuvinte. MIRCEA MARIAN OPINII Persoana intîi, singular O parte din halele de producție a­ întreprinderii industriale „Băimăreana”, i Porumbelul lui Dzu De „alegerea" generalului Thieu ca președinte al Vietna­mului de sud nu s-a mirat ni­meni: nici Statele Unite, care au știut să elimine singura opozi­ție susceptibilă de a-l învinge, cea a generalului Ky, nici cei zece candidați civili împiedicați să ducă o adevărată campanie electorală, nici generalul însuși, care-și anunțase victoria cu mult înainte de a cunoaște rezultate­le scrutinului, și mai ales nici cea mai mare parte a populației care a asistat apatică la încerca­rea oficialităților americane­­saigoneze de a legaliza cît regimul sud-vietnamez, cît de Cu toate acestea, recentele alegeri prezidențiale nu au fost complet lipsite de surpriză: dacă victo­ria lui Thieu și Ky putea fi pre­văzută grație drasticelor măsuri oficiale, sufragiile neașteptat de numeroase obținute de unul din­tre candidații civili, Truong Dinh Dzu, au fost de natură să sur­prindă. Truong Dinh Dzu este un avo­cat saigonez, posesorul unei averi considerabile, dar pînă nu VENERA ANGHEL (Continuare in pag. a 4-a)

Next