Pentru Socialism, septembrie 1969 (Anul 19, nr. 4855-4879)

1969-09-11 / nr. 4863

i­1s\s\s\s \s * *1\ II * f \ * s Ș — Spune-mi, doctore, ce e în ? i fond gușa asta de care te ocupi ? — In fond e o boală cu».extin­­ dej­a în anumite zone geogra­­f­­ice, afectînd în special glanda­­ tiroidă, pe care o are fiecare om,­­ iar în formă e o creștere în vo­­­­­­lum a acestei glande. — Care e cea mai mare ■ ? gușă pe care ai văzut-o vreoda­­­­­­ta? — Era cît un dovleac mare și t­e cîntărea peste patru kilograme. — Mare pacoste pe bietul om. ț — Să știi însă că gușa o găsim nu numai la oameni, ci și la animale. Ea apare acolo unde apa ca smnanBBa au și solul nu con­țin suficient iod, iar produsele ve­getale crescute pe aceste locuri (și pe care le consu­mă oamenii și a­­nimalele) nu asi­gură organismu­­lui cantitatea de iod necesară. — Numai lipsa de iod alimente produce gușa? — Nu. E posibil ca în alimen­tație să existe iod suficient, dar în anumite perioade ca puber­tatea, sarcina, alăptarea nece­sarul de iod fiind mai mare, iodul existent să nu satisfacă exigențele organismului. De a­­semenea, la anumite persoane absorbția iodului din alimente să nu se facă satisfăcător, și astfel organism­­ul respectiv suferă prin lipsa de fixare a io­s­­dului în organism. — Este gușa o boală gravă? — Uneori da, alteori da. Din punct de vedere al gravității se vorbește de trei grade și anume: gradul întîi este gușa simplă, caracterizată prin creștere în volum a glandei tiroide, față de alte tulburări ale organismu­lui. In acest caz glanda produce o cantitate normală de hormoni tiroidieni și organismul nu su­feră. Tratamentul cu medica­mente conținînd Iod rezolvă, în caz de folosire consecventă și îndelungată, aceste guși. Nu se operează numai în cazul gușa a devenit prea mare cînd și comprimă organele din jur sau în caz de indicație estetică. Gradul doi de gușă prezintă o gravitate deosebită și are două forme diferite de manifestare. In unele cazuri gușa secretă hormoni în exces și în acest caz vorbim de gușă hipertiroidizată. Bolnavul slăbește în greutate deși se alimentează transpiră abundent, apar normal, m­urături ale extremităților, tre­­o­­bosește, pulsul devine mai frecvent în caz de gușă hiperti­din roidizată, apelăm fie la trata­ment medicamentos și la trata­ment chirurgical sau prin iod radioactiv. In alte cazuri gușa secretă hormoni prea putini. Bolnavul devine somnolent, cu mișcări încetinite, are pielea us­cată, crește în greutate, îi cade părul și îi scade memoria atenția. Acestor bolnavi le ad­și­ministrăm medicamente ce con­țin hormoni tiroidieni și obți­nem cele mai bune rezultate. — Dacă gradul doi e atît de grav, atunci spune-mi, rogu-te, cum e gușa de gradul trei? — Să nu-ți închipui că aces­tea sunt gușite cele uriașe. U­­neori îin gradul trei, gușa poate fi chhiar absenta. Gravitatea constă însă în profunde dege­nerări ale sistemului nervos și prezența unor leziuni ale altor țesuturi și organe. Bolnavii pot fi cretini, surdomuți, gîngavi avînd o evidentă disproporția a diverselor segmente ale cor­pului, picioare strîmbe, herni uriașe și în general sînt inca­pabili de a efectua o muncă or­ganizată. In aceste cazuri gra­ve nu există posibilități de vindecare ci numai de îmbună­tățire și acordare de asistentă. — Dar cum se poate preveni apariția gușii? — Cred că ai observat că frecvența acestei boli e în con­tinuă scădere. Gu­șile de gradul trei sunt o raritate, iar cele de gradul unu și doi le întîlnim din ce în ce mai rar la noile generații. Acest lucru se dato­­rește în primul rînd creșterii standardului de viață în regiu­nile gașogene și creșterii ni­velului cultural, mmj||jlll||rj||i,­BM iar în al doi­lea rînd introdu­cerii prevederii a­­cestei boli prin a­­plicare de iod, fie sub formă de sare iodată, fie prin io­­dură de potasiu. In urma noilor con­­*■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]­diții economice, lo­calnicii nu consu­­­­mă ca în trecut alimente pro­­­­duse numai pe plan local. Adu- i­cerea de alimente din zone­­ geografice diferite unde iodul 1 nu­ lipsește în sol și apă con­­s­tribuie foarte mult la scăderea­­ îmbolnăvirii de gușă. E foarte­­ important ca în grădinițe și­­ școli, precum și în cazul de­­ sarcină și lăuzie să se ia table­­­­tele de iodură de potasiu rece­ 11 mandate de medic și de perso­­­­nalul sanitar. I — Ia te rog, doctore, să-mi­­ vezi gîtul. Nu cultiva am și i cu gușă? * — Aici pe stradă?­­ — De ce nu?I­­ — Atunci dezbracă-te de tot,­­ căci trebuie să știi că deși a­­i parent gușa e semnul revelatori­u urmările bolii cuprind între­­­­gul organism. 1 — La revedere. Am plecat. 1 — Păi nu facem consultația? 1 — Vin mîine la policlinică... [ Dr. FLORIAN VELICIU­­ medic endocrinolog ] Sfatul medicului De­spre gușă IN EXCURSIE.. i Foto: A. ȘUTH Iiî I Calitățile moral-politice și profesionale (Urmată din pag. 1) în partid. Un colec­tiv de activiști, con­dus de Un membru al biroului, a controlat această latură a mun­­cii de partid în une­le unități econom­ice din municipiul Baia Mare — în exploatări miniere, șantiere de construcți, comerț, sănătate, cooperati­vele agricole. Cu a­­cest prilej s-a acordat ajutor, concret, unor organe de partid. Concluziile desprin­se au constituit nu numai obiectul unor dezbateri în ședința de birou, la noi, la municipiu, ci și în cadrul comitetelor de partid, de bază, organizațiilor De altfel, cu prilejul instruirii aparatului, a transmi­terii sarcinilor, noi ori­entăm organele de partid asupra felului cum trebuie să­­ se o­­cupe de întărirea rân­durilor partidului. Lu­nar, noi analizăm stilul de muncă al u­nul comitet de partid privind primirea în partid. Este vorba de a desfășura mu­nca de prim­ire în partid pe baza unei cunoașteri reale a situației din fiecare loc de muncă, de a reduce pe cît posibil fa­ibili în­tlm­­plători. — Ne-ați putea concretiza? — ba. Mă Voi refe­ri la organizațiile de partid din comerț. Se știe că ele constitu­iau, din acest punct de vedere, ținta unor critici, atît la noi, la municipiu, cît și în presa locală. Comitetul de partid de aici a fost ajutat să întreprindă un stu­diu, să vadă, la con­cret, nu frazeologic, ce se poate întreprin­de pentru organizațiilor întărirea de partid. S-au stabilit atît sarcini imediate, cît și de perspectivă. In acest an, organiza­țiile de partid din u­­nitățile comerciale au prim­it numeroase ca­dre, unele cu funcție de răspundere, în a rîndu­rile lor, fapt ce sporit calitatea b­­uricii de partid, exi­genta față de presta­rea unui comerț civi­lizat. Firește, în acest sector, mai „rezerve" pentru există ducarea cadrelor, ca­­­­re trebuie puse în „circulație" mai bine de cătire comitetul de partid, de către bi­rourile organizațiilor de bază, de către co­muniștii din conduce­rea organizațiilor co­merciale.­­ Spre ce sectoare a fost aste în­dreptată, în mod deo­sebit, atenția organe­lor și organizațiilor de partid? — Avem, și în con­tinuare, o preocupare deosebită pentru în­tărirea organizațiilor de partid din subte­ran, de pe șantierele de construcții, din școli, din alte unități economice și Institu­ții. Atenția organe­lor și organizațiilor de partid este în­dreptată spre rea­­ltul număr primi­co­respunzător d­e mun­citori cu o înaltă ca­lificare, cu stagiu și experiență fructuoasă în producție, cu me­rite, pentru a asigu­ră — așa cum tre ce­re Congresul al X-lea — preponderența în partid a elementului muncitoresc. In­ceeași măsură, urm­­a­­rim să fie primiți în partid cel mai valo­roși ingineri și tehni­cieni, economiști, pro­fesori, învățători, me­dici etc. pentru a pu­tea îmbunătăți munca politică și a spori in­fluența organizațiilor de bază din toate do­meniile construcției socialiste. — Ce rezultate s-au obținut, pînă în pre­zent, în ce privește întărirea organizații­lor de partid­ pe raza municipiului? — Cifric, pot să arăt că, în acest an, organizația municipală s-a noastră Întă­rit prin primirea în partid a circa 550 de muncitori, țărani, in­telectuali dintre cei mai merituoși. S-au întărit, mai cu seamă, organizațiile de partid de la exploatările mi­niere Săsar, Nistru, Herța, Combinatul chimico-metalurgic, Uzina „1 Mai" și al­tele. Prin primirea în partid a celor mai buni muncitori, spe­cialiști, a unor cadre bine pregătite politic, ideologic, cu un pro­fil moral pilduitor nu numai că organizații­­le de bază s-au întă­rit numeric, dar sporit prestigiul, au­­­toritatea lor, capaci­tatea lor de a analiza și lua măsuri care să ducă la îndeplinirea și depășirea sarcini­lor de plan, a angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă. — Vorbind de ca­litățile moral-politice, profesionale, de exi­gența față de ele, știm că organele de partid investite din cadrul municipiului au infirmat unele ho­­tărîri ale organizații­lor de bază. Ce ne puteți spune în acest sens? — Intr-adevăr, mi­­litînd pentru ridica­rea calității, a titlului de comunist, în a­­cest an, au fost in­firmate 19 asemenea hotăriri. De ce? Fiind­că unele birouri ale organizațiilor de bază, cum sînt cele de Cooperativa meșteșu­ga­gărească „Gutinul", întreprinderea de construcții și proiec­tări de pe lângă U. J. C. C., Filiala A.D.A.S., întreprinde­rea cinematografică interjudețeană, Icom­­cop și altele, s-au preocupat insuficient de pregătirea, de cu­noașterea, de educa­rea oamenilor. A fost reținută slaba pregă­tire politică a celor care au solicitat pri­mirea în partid, me­­diocritatea în muncă. Or, este cunoscut că în partid sunt primiți, așa cum se spune și în Statutul P.C.R. — „Cei mai înaintați și mai activi oameni ai muncii care, prin ca­litățile moral-politice și prin întreaga lor activitate, se dove­desc demni de înaltul titlu de comunist*. Joi 11 septembrie 1969 BAIA MARE — Dacia: Omul, orgoliul și vendeta; Minerul: Con­tesa Casei; Popular: Am două ma­me și doi tați; Tineretului: Pașa; 1 Mai: Profesioniștii: BAIA SPRIE: Neîmblînzita Angelică; SIGHE­­TUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Dragoste la Las Vegas; VIȘEUL DE SUS: Rolls Royce-ul galben; BORȘA: Rio Bravo; BAIA BORȘA:­­Jurămîntul soldatului Polley; CAVNIC : Mineriți: Ceapaev; Gutinul: Ceasul căpitanului Ett­­rico; TG. LĂPUȘ: Scario Boa; ȘOMCUȚA MARE: Tarzan, omul junglei; SEM­I: Inspectorul și noaptea; BÂIUȚ: Verificat, nu e­­xistă mine; CIMPULUNG LA TI­SA: Ziua în care Vin peștii; BAI­­TA: Un hectar de cer. Joi În septembrie 1969 In jurul orei 11.00. Transmisie în direct. Sosirea președintelui fe­deral al Austriei, Franz Jök­as —1 la București. 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lumea Copiilor. 17.50 Stu­dioul pionierilor. 18.30 Ctitorii. Arte frumoase. 18.45 O interpretă îndrăgită a cîntecu­lu­i m­unte­­nesc: Ileana Lătăroiu. 19.00 Te­­le­universitatea. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic. 20.00 Tran­sfocator. 20.30 Seară de teatru TV: „Trandafirul alb". 22.10 Telejurnalul de noapte și buletin meteorologic. 22.25 Pu­blicitate. 22.30 Consultație tehni­că TV. 22.45 Din succesele mu­zicii ușoare italiene. Ciuită Mi­randa Martino. 23.00 închiderea emisiunii. I VALEA COSAULUI (Urmare din pag. 1) că și grădiniță, toate construite de localnici prin contribuția lor bănească și în muncă. In cele două comune de pe Valea Cosău­­lui am intîlnit și două băi comunale și am au­zit vorbindu-se de o aducțiune de apă. Se vor­bește despre lărgirea spațiilor comerciale, de construirea de trotuare și de parcuri de odih­nă. Vorbele pun aici temei realizărilor de mîi­ne. Oamenii muncesc în livezi sau in zooteh­nie. Aceste îndeletniciri le-au moștenit din moși-strămoși, însă acum se desfășoară pe o al­tă scară, la scara cunoașterii științifice. Socia­lismul a pătruns pe aceste locuri prinzînd ră­dăcini solide. Transformările petrecute sunt o urmare firească a acestei pătrunderi spre ci­vilizație și progres. Au rămas, totuși, intacte obiceiurile stră­bune: Simbra oilor, nunțile cu steag și, de ce n-am spune-o, „furatul fetei" înainte de căsă­torie. Dacă pînă și cei doi primari cu care am stat de vorbă s-au căsătorit cu fete „de furat", ne putem imagina că acest obicei nu se pier­de cu una cu două. Așa e pre aici. Așa fac ti­nerii, învățînd de la părinții lor care, la rîn­­dul lor, au preluat obiceiul de la părinții pă­rinților lor. Așa e și azi. Numai că acum ,obi­ceiul a suferit o modificare. De pildă, Mihai Berinde a venit într-o seară cu autocamionul și a „furat" pe Ana Rad. Au stat ce au stat ti­nerii prin Sighetul Mormației (Mihai e șofer la Autobaza nr. 4) apoi au venit acasă la Bu­­dești de s-au căsătorit. Pe vr­emuri se fugea peste rîu, călare. Acum se poate merge pe șo­sea cu mașina... Bătrîîiul Ștefan Berci, la cei 95 de ani, le vede, ca de atîtea alte ori, pe toa­te. Și se bucură. La fel ca și apele Cosăului în revărsarea primăverii. Drum neted merelor (Urmare din pag. E­­dițiile cerute la export sau la di­ferite alte sortimente. De ce să nu-i obișnuim să strîngă așa și tmere? Aceasta ne-ar feri de multe greutăți, de muncă și cheltuială în plus. Și dacă am ajuns aici, de ce să nu spunem că producătorul es­te în primul rînd interesat în pre­darea fructelor la o calitate supe­rioară beneficiind de diferențe mari la preț, întreprinderea îi pu­ne la dispoziție lăzi suficiente pentru a face sortarea pe calități și soiuri direct din pom. In acest fel merele nu vor fi depreciate, nu vor suferi leziuni cauzate de repetatele manipulări, avînd în vedere și sarcinile de export, ca­re se ridică în acest an numai la mere la 5.000 tone. Dispunem de posibilități sufi­ciente ca valorificarea fructelor să fie încheiată cu succes și în perioada optimă, asigurînd o bu­nă aprovizionare a populației. A­­ceasta cere neapărat o colaborare perfectă și continuă între furnizor și beneficiar, o maximă operativi­tate și folosirea din plin a mij­loacelor existente. întregul nostru aparat va trebui să manifeste în același timp o preocupare susținu­tă pentru înlăturarea pierderilor cauzate prin deprecierea produse­lor. PENTRU SOCIALISM I ”. Vremea Vrem­ea se menține frumoasă și căldu­roasă. La sfîrșitul in­tervalului vor cădea averse de ploaie. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 și 12 grade iar cele maxime între 20 și 26 de grade. Vîntul va sufla în general slab. Izolat ceață di­mineața. Vineri 12 septembrie 1969 PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămin­­tului românesc. 10.05 Selecțiuni din opereta „Camelot” de Loewe. 10.30 Radio Prichindel. 10.40 Din repertoriul corului „Gavril Musi­­cescu” din Iași. 11.05 Prezent și viitor în știința agricolă. 11.25 Varietăți muzicale. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de dragoste de Radu Șerban. 12.15 Recital de operă Emil Rotundu. 12.25 Moment științific. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară interpretul preferat. 13.00 Radio­și jurnal. 13.10 Mic magazin muzi­cal. 14.10 Roza vtnturilor. 14.35 Muzică ușoară. 14.50 Itinerar fol­cloric muzical. 15.20 Radio publi­citate. 15.30 Compozitorul săptă­­mînii — Franz Schubert. 16.00 Ra­diojurnal. 16.20 CîntS orchestra Jean Ionescu. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Melodii interpretate la cla­rinet. 17.05 Pentru patrie. Cîntă Laura Lavric, Maria 17.35 Flo­rian, Ion Bilă și Dezideriu Arde­­leanu. 18.10 Dezbateri pe teme e­­conomice. 13.30 O melodie pe a­­dresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Octav Oni­­cescu. 20.10 Mul orchestre de muzică populară. 20.30 Eminescia­na. 20.35 Pentru magnetofonul dr. 21.00 Roger Vailand. Profil literar de Otto Stark. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojur­nal. 22.20 Cântăreți de operă inter­pretează muzică ușoară. 22.45 Ca­ravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. 23.50 Tangouri. 0.03—3.00­0 Estrada nocturnă. PROGRAMUL­Ul 14.03 Muzică ușoară. 14.30 Muzicieni români de azi despre muzicienii români de ieri. 15.00 Moment științific. 15.05 Opera pentru toți. 15.30 Pagini celebre de muzică ușoară. 16.00 Radiojur­nal. 16.20 Concertul pentru vioa­ră și orchestră de Mihail Andricu. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Că­lătorie muzicală. 17.35 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.40 publicitate. 18.00 Varietăți Radio muzi­cale. 19.20 Țară de vis. 19.40 Cîn­tă Jura Marray. 19.50 Noapte bună copii. 19.55 Seară de operă. In pauză: Buletin de știri. Antena ti­neretului. 22.20 Teatru radiofonic serial: „Ursita" de Bogdan Petri­­ceicU Hăsdeu. Seria a V-a. 22.42 Pagini orchestrale de muzică u­­șoară. 23.05 Suită din baletul „Don Quijotte" de Jaroslav Doubrava, ,,Rituri" de Ingvar Lindholm. 0.15—1.00 Simfonia concertantă pentru pian și orchestră de Ni­co­­lae Brînzeu. Buletine de știri: Programul I: 5.00; 6.00; 10.00; 11.00; 17.00; 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00. Programul II: 6.05; 12.00; 14.00; 21.00; 23.00; 0.55. ÎNTREPRINDEREA PENTRU PRODUSE FINITE DIN LEMN SUFRAGERIA „MAGNOLIA“ MODERNĂ, CONFORTABILA, ELEGANTĂ. Joi în septembrie 1969 Familia îndurerată BROSTEA­­NU AUREL, anunță încetarea din viață a scumpului lor fiu Rădu­cli în vîrstă de 5 ani. In­­­mormîntarea va avea loc azi 11 septembrie ora 17 la capela de pe strada Baia Sprie. (130) ★ COLECTIVUL DE MUNCA aL Aerosportului Baia Mare, trans­mite pe această cale­ cu­fundă durere, condoleanțe pro­fa­miliei BROȘTEANU AURET, cu ocazia încetării din viață sciirtiisitul­ lor fiu Răducu, care a a fost foarte fritiit îndrăgit de acest colectiv. Amintirea lui va rămîne veș­nic în su­fletrele noastre. (131) Școala de specialitate post­­liceală financiară Baia Mare anunță că organizează concurs de admitere între 25—30 septembrie 1909 pentru cursurile serale și fără frecvență.. Se primesc absolvenții liceului de cultură ge­nerală care lucrează în domeniul specialității în care doresc să se pregătească, înscrierile se fac pînă la data de 22 septem­brie 1969. Informații suplimentare se primesc la sediul școlii, str. Progresului nr. 45, telefon 3289. întreprinderea de mecanizare și transporturi pentru lucrări de îmbunătățiri funciare Timișoara str. Arena Vulturilor nr. 1, telefon 21564. ANUNȚĂ: I. Organizarea Unui concurs pentru ucenicie la locul de muncă — cu­rs de 2 ani — în specialitatea mecanic utilaje de construcții și terasamente pentru îmbunătățiri funciare. Condiții de admitere: — școală generală absolvită; — vîrsta maximă 18 anii, împliniți în cursu­l anului 1960. înscrierile la concurs se fac pe adresa întreprinderii, serviciul personal, pînă la data de 18 septembrie 1969. Cererile de înscriere să fie însoțite de următoarele acte: — certificat de absolvire a școlilor generale (în original), certi­ficat de naștere (în original și copie), fișa copilului de la 0—15 ani sau certificat medical, radioscopia pulmonară și buletin de analiza sîngelui, declarație că nu suferă de epilepsie. Concursul de admitere se va ține la Școala profesională din lo­calitatea Chișinău Criș, județul Arad și la Școala profesională din localitatea Biled, județul Timiș. Concursul v­a consta dintr-o probă scrisă și orală la limba ro­mână și matematică. Candidații reușiți la concurs vor fi încadrați la întreprindere ca elevi îri practică începîrnd cu data de 1 octombrie 1969 și vor încheia cu întreprinderea un­ contract pe termen de 3 ani.Absolvenții acestei forme de învățămîn­t beneficiază de aceleași drepturi ca și absolvenții școlilor profesionale. II. Organizarea unui concurs de admitere la cursurile de califi­care în producție de 6—6 luni în specialitatea mecanice utilaje de construcții și terasamente pentru îmbunătățiri funciare. Condiții de admitere la concurs: — studii: 4—8 clase elementare; — serviciul militar satisfăcut; — vîrsta maximă 30 ani­. înscrierile la concurs se fac pe adresa întreprinderii, serviciul personal, pînă la 25 septembrie 1969, iar con­cursul de admitere va avea loc la sediul întreprinderii în ziua de 28 septembrie 1969 și va con­sta dintr-o probă scrisă și orală la aritmetică din­ materia studia­tă în clasa a IV-a. Cererile de înscriere la concurs vor fi însoțite de următoarele acte: certificat de studii (original), certificat de naștere (original și copie), certificat medical, dovada satisfacerii serviciului militar și declarație că nu suferă de epilepsie. Candidații reușiți la concurs vor încheia cu întreprinderea un con­tract pe termen de 3 ani­. Cei ce vin din producție vor avea curnete de muncă. Pe timpul practicii primesc o in­demnizație de 3,50 lei/oră din care plătesc masa.

Next