Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)

1969-10-18 / nr. 4895

proletari DIN TOATE TARILE, UNITI VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XIX nr. 4895 Sîmbătă 18 octombrie 1969 4 pagini - 30 de bani 1.760 de hectare mai așteaptă sămînța LA LUCRU ZIUA ȘI NOAPTEA. E vorba de soarta ■ recoltei viitoare. Situația însămînțărilor de toamnă la data de 17 octombrie 1969. Cifrele indică procentul realizărilor pe comune. Sînt notate cu semnul s comunele fără sarcini de plan. Semănătoarea stă în așteptarea inginerului In dimineața zilei de 15 octombrie ne­ am cînd. Împreună cu bucurat ingine­rul Voicu Chioreanu, direc­torul I.M.A. Sighetul Mar­­mației, am intrat la sediul C.A.P. „Tisa“ din Sighetul Marmației și nu am găsit nici un cooperator sau vreun membru al consiliu­lui de conducere. In sfîrșit, ne-am zis, factorii de răs­pundere sînt pe cîmp, or­ganizează munca la rnsă­­mînțări, se străduiesc să recupereze rămînerea în ur­mă. Gavril Pașca, ajutorul contabil, ne informează însă că tovarășul Ioan Moiș, pre­ședintele cooperativei, și Ioan Zákány, contabilul șef, au plecat să facă recepția a nu știu ce lemne de foc. Rămînem uimiți. Vasăzi că, in timp ce unitatea a in­­sămințat pina la data res­pectivă numai 24 ha din 55 ha cit­are planificat, preșe­dintele găsește că este mai important să se ocupe de alte probleme decit de în­­sămînțări. O pornim spre locul numit „Lazul Șesului“. Aici tractoriștii Gheorghe Ulici, Vasile Herbil și Gheorghe Mih lucrau cu toată răspunderea la arat și discuit pe o fîșie de cca. 3—4 ha. Semănătoarea In­să stătea. Brigadierul Ioan Petrovan ne explică că nu au pornit la semănat pen­tru că inginerul agronom Patul Dobeș nu permite e­­fectuarea acestei operații decit te­prezența ța, pre controlăm ceasurile și con­statăm că acestea indică o­­rele 11 fără un sfert. Ne întrebăm cum iși per­­miteț tovarășul inginer să vină pe cîmp tocmai la ora care li convine, să într-una insămințările? amine Cu ocazia unei discuții avute In ziua de 8 octombrie ne-a declarat, de altfel, că pînă la 1 noiembrie mai are timp. Și, după cum se poate vedea, s-a ținut de cuvînt. In 8 zile admirabile de lucru, avind la dispoziție 3 tractoare, s-au însămînțat 14 ha, adică mai puțin de 2 ha pe zi. Adevărul este că din lipsă de teren pre­gătit tractoarele au fost folosite in alte scopuri. Această stare de lucruri dovedește o clasă lipsă de răspundere din partea in­ginerului, a președintelui și a brigadierilor. îngrijorător este și faptul că in ultimele două săptămîni nici un re­prezentant al Uniunii ju­dețene a C.A.P. nu și-a fă­cut simțită prezența în cele 4 cooperative din munici­piul Sighetul Marmației. Socotim că și Biroul Co­mitetului municipal de partid din Sighetul Marma­ției nu a luat măsuri dintre cele mai energice spre a-i trezi din amorțeală pe unii specialiști și cadre de con­ducere din C.A.P. Este ca­zul ca măcar acum proble­ma încheierii campaniei de insămințări în cel mult 2—3 zile să se ia în serios de către toți factorii răspunză­tori de soarta recoltei. V. DASCALESCU Alte aspecte de pe ogoarele județului în pagina a 2-a Pînă ieri seara planul de însămînțări în cooperativele agricole de producție din județ a fost realizat în proporție de 86 la sută. Desigur că atunci cînd pînă la limita maximă a timpului optim au mai rămas doar 2-3 zile un asemenea rezultat nu poate satisface pe nimeni. Pe zi ce trece crește numărul unităților care au terminat în condiții bune așeza­rea pe baze solide a producției de grîu din anul ce vine. Paralel însă cu acestea persistă în multe cooperative agricole o serioasă rămînere în urmă. Nu-și poate găsi vreo justificare faptul că în coope­rativele agricole din Ardusat, Văle­­nii-Șomcutei, Berchez, Boiu Mare, Berin­­ța, Rogoz, Rus, Curtuiușu Mare, Cărbu­nari, Vima Mică etc- suprafețe însemnate destinate griului de toamnă continuă să fie și la ora actuală neînsămințate și chiar ocupate cu plantele premergătoa­re. In județ pînă ieri seară au mai­­ rămas de însămînțat 1.760 ha. Avînd în vedere timpul înaintat, se impune o mobilizare a tuturor forțelor, antrenarea lor la recol­tatul culturilor și eliberarea terenului, acordînd neapărat prioritate acelor su­prafețe ce urmează a fi însămînțate cu cereale. Se cere, de asemenea, o intensă folosire a tractoarelor și a mașinilor agri­cole în vederea accelerării ritmului la toate lucrările- Conducerile I.M.A. în co­laborare cu organele agricole județene să treacă imediat la o regrupare a tractoa­relor, pentru a sprijini unitățile rămase în urmă. Alături de mijloacele mecaniza­te, acolo unde situația o cere vor fi mo­bilizate și toate atelajele existente în coo­perativă pentru a termina în următoarele zile însămînțările de toamnă. iCIM­PULUI I THA­BOCACOIUL HAOf ^SIRASA it. yADUC* IsZCi ,£ o/ev­ ie tDIMA “iTR/MTUI pescuTi . * Von* SupesTi .M Q/S4V ! X Wolo*../ De sus / <icCL­Ă «<s­ti­­ t recea *iseș­ti .GROȘI 4TVU/WG y/ewl"A tt>rș£nt OSuăJu 1REMfTC^ M(R«U k MAB* 0A<*Srf CU LE/* ' COAOEUt ic fufflaf# s# la^Sfflijîteat« ultim«]« hac­tra, Foto: ION DEAC VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA BANGALORE 17. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit: Preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și per­soanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimi­neața localitatea Mysore și îm­prejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost salutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în orașul My­sore cu numeroase construcții moderne — mărturii alte dinamis­mului înaintării Indiei pe drumul progresului Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, ca­re răsfrîng asupra orașului o un­dă din strălucirea secolelor tre­­­cute, Mysore se mîndrește cu impunătoarele edificii ale institu­tului de cercetări în domeniul in­dustriei alimentare, spitalului Kriishnanai­end TB­, pavilismului cen­tral de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeții ro­mâni au prilejul să admire in­­demînarea meșterilor-artizani a­­nonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier, realizează adevărate ope­re de artă. Varietatea și niozitatea obiectelor expuse inge­în acest magazin atestă convingător ta­lentul artistic al poporului in­dian. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Cha­­mundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se în­tinde, la poalele colinei, pe o su­prafață de 20 km patrați. In continuare, oaspeții români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele de Stat al Republicii Consiliului Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc locali­tatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele două localități străbate un peisaj în­­cîntător, fascinant. Natura In­diei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. luxuriantă alternează cu Vegetația podi­șuri sterpe, pietroase­, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizon­tul este înlănțuit de masive mun­toase golașe, cu contururi bizare. Prezenta omului, efortul de smulge naturii spatii cît mai vaste a sînt atestate nu numai de supra­fața întinsă a terenurilor cultiva­te întîlni­te în drum, cî și de nu­meroasele instalații moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fruc­telor lor. La un moment dat, co­loana mașinilor oficiale se opreș­te, și oaspeții români sunt invi­tați să guste din sucul­ răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire căl­duroasă oaspeților români. Vineri seara, guvernatorul sta­tului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore un dineu în cinstea președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, și­ a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Cor­n­­el­iu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Cornel Burtică, mi­nistrul comerțului exterior, Petre Tănăsise, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, pri­mul ministru al guvernului sta­tului Mysore, Pali Veerendra, o­­fici­alități ale municipalității din Bangalore, deputați, oameni de știință și cultură. In timpul dineului, desfășurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guvernatorul statu­lui Mysore au toastat pentru dez­voltarea continuă a relațiilor din­tre cele două țării pentru tem­a dintre poporul român prie­st indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dansuri populare indiene, care s-a bucurat­ de aprecierea oaspeților românii. Aurul livezilor Livezile întreprinderii agricole de stat Satulung cunosc din plin anima­ția culesului. Zeci de mii de meri care ocupă peste 730 hectare își re­varsă din plin recolta bogată a acestei toamne. Coșuri încărcate cu roade se înșiruie ca niș­te mărgele. Camioane cu lăzi iau drumul be­neficiarilor interni și­ externi. Tovarășul Ootaviian Lungu, directorul între­prinderii, ne-a informat că 50 la sută din totalul veniturilor obținute de această unitate agricolă provin din sectorul po­micol. Recolta acestui an va depăși 4.000 de tone, fiind o producție record a unității. Valori­ficarea acesteia va adu­ce întreprinderii un ve­nit de circa 10.000.000 lei. Culesul se desfă­șoară în ritm susținut. In ziua cînd am vizitat livezile se livra ultima cantitate destinată ex­portului. Planul la ex­port de 1.050 de tone a fost îndeplinit. Se pre­conizează ca in continu­are să se mai livreze la export încă 500—700 tone de mere. întreprinderea are în­să greutăți cu benefici­arii interni, care întîrzie preluarea fructelor con­tractate. Printre a­­ceștia se află și I.L.F. și „Agrofruct" din Baia Ma­re. Aceștia invocă dife­rite motive, printre care și acela că nu au amba­lajul necesar. Pînă a­­cum ce au făcut? Am­­ balajul trebuia de mult asigurat. Fructele culese așteaptă în grămezi. Pentru a nu se degrada, acestea trebuie ridica­te In cel mai scurt timp ION POPEANU Construcțiile școlare in vacanță ? In numeroase localități din ju­deț, anul școlar a fost deschis în localuri noi ori în săli de clasă ce s-au adăugat în cursul anului ve­chilor construcții Planul de con­strucții școlare — din investiții, împrumut rambursabil și contribu­ție voluntară bănească — a fost de 100 săli de clasă plus alte spa­ții destinate să deservească pro­cesul de învățămînt. In preajma deschiderii ,anului școlar, o parte din acestea — în urmă față de grafic — amenințau să rămînă ne­­terminate. Inspectoratul școlar, consiliile populare comunale, con­structorii și-au regrupat atunci forțele pentru intensificarea lucră­rilor. Cu toate acestea, unele con­strucții n-au fost terminate deși aveau ca ultim termen de predare 15 septembrie. Ce se întâmplă cu acestea după deschiderea anului școlar? La această întrebare va căuta să răspundă raidul-anchetă organizat pe cîteva șantiere șco­lare. Firește, mi ne vom referi la activitatea din aceste zile de vîrf ale campaniei agricole, cînd toate forțele trebuie concentrate pe cîmp. După cum se va vedea, este vorba de niște lacune anterioare cu tendințe de a persista. După mai bine de două luni rii într-o situație asupra desfășură­lucrărilor spectoratul școlar încheiate, la In­județean prin luna iulie școlile din Dumbrăvi­­ța și Curtuiușu Mic figurau ca a­­flîndu-se la zidărie. Acum, în oc­tombrie, după mai mult de două luni, lucrările se află ... tot la zidărie. Nici una, nici cealaltă n-a fost pusă încă sub acoperiș. Pe cele patru șantiere vizitate am găsit doar un singur constructor maistru­ Alexandru Nagy, la Dumbrăvița, dovadă ce întărește ideea că vacanța acestor construc­ții a început după deschiderea a­­nului școlar. Consiliul popular co­munal Copalnic-Mănăștu­r a încre­dințat supravegherea desfășurării construcției de la Curtuiușu Mic, mobilizarea forței de muncă sai calificate, aprovizionarea cu ar­teriale deputatului Ioan GHEORGHE SAVU (Continuare in pag. a 2-a)

Next