Pentru Socialism, decembrie 1969 (Anul 19, nr. 4933-4958)

1969-12-03 / nr. 4934

2 PENTRU SOCIALISM Miercuri 3 decembrie 1969 • M. Bumbar, Vișeul de Sus. Angajații cu contracte de mun­­­­că pe durată nedeterminată ale căror contracte de muncă au fost desfăcute în baza art. 20 litera b din Codul Muncii be­neficiază de ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat în cazul cînd la data desfa­cerii contractului de muncă se găseau în incapacitate de muncă sau dacă incapacitatea s-a ivit în interval de 90 zile de la data desfacerii contractului de mun­că. Angajatele ale căror con­tracte de muncă au fost desfă­cute pentru motivul menționat mai sus beneficiază de ajuto­rul de maternitate în cazul în care nașterea s-a produs în pe­rioada de 9 luni de la desface­rea contractului de muncă. Ast­fel, dv. beneficiau­ de aceste drepturi deoarece contractul de muncă vi s-a desfăcut înce­­pînd cu data de 1 noiembrie 1969 și au­ intrat în concediu de maternitate la data de 15 no­iembrie a.c. Pentru perioada cît veți primi ajutoare în caz de maternitate, plata drepturi se suspendă, celorlalte urmînd ca ele să vi se acorde, în con­tinuare, după încetarea conce­diului amintit. ■ Petrica Gavril, Cavnic. Din scrisoarea dv. rezultă că pentru cele 8 luni lucrate la E.M. Cav­nic în anul 1967 nu vi s-a acor­dat concediul de odihnă plătit, dar nu rezultă și faptul dacă în prezent sînteți angajatul acestei unități sau dacă ați lichidat de la aceasta cu indicarea datei respective. Astfel, sîntem nevo­iți să vă dăm mai multe va­riante în clarificarea problemei. Regula generală este că pentru cei noi angajați, precum și pen­tru cei reîncadrați în muncă a căror vechime în muncă este, potrivit prevederilor Codului Muncii, întreruptă, primul con­cediu poate fi programat numai după împlinirea unei neîntrerupte de 11 luni. vechimi Dacă cele 11 luni sînt împlinite în a­­nul calendaristic următor, pri­mul concediu se acordă în acel an, la durata sa adăugîndu-se, pe lîngă concediul integral pe acel an, și zilele de con­cediu corespunzătoare tim­pului lucrat în anul Astfel, daca în cursul anterior, anului calendaristic 1968 ați continuat să lucrați la aceeași unitate s­au dacă ați plecat la o altă unitate, prin transfer, pe lîngă concediul cuvenit pentru acel an calendaristic, trebuia să vi se acorde și concediul de o­­dihnă corespunzător perioadei lucrate în anul 1967. In aseme­nea situație, puteți solicita pî­­nă la finele acestui an compen­sarea în bani a concediului de odihnă în termen de 12 luni de la data desfacerii contractului dv. de muncă. Dacă desfacerea contractului de muncă a avut loc în cursul anului 1969, com­pensarea respectivă o puteți solicita numai pînă la sfîrșitul acestui an calendaristic. In legătură cu anularea car­netului de muncă și eliberarea unui nou carnet vă îndrumăm să citiți articolul publicat în ziarul nr. 4928 din 26 noiem­brie 1969. • Ion Cont, Rohia. Localita­tea în care domiciliați aparține de orașul Tîrgu Lăpuș, fiind su­bordonată din punct de vedere administrativ acestuia, nu puteți beneficia de Astfel, drep­turile de transport conform prevederilor H.C.M. nr. 2394/ 1952. •Augustin Bud. Boereni, teti solicita înscrierea dv. Pr­la acordarea pensiei de invalidi­tate cauzată de un accident în muncă, în cadrul asigurărilor sociale de stat, numai în cazul cînd accidentul a fost cercetat și înregistrat de către organe­le competente, invaliditatea s-a stabilit de către organele de expertiză medicală și recupe­rarea capacității de muncă și dacă la data accidentului ați a­­vut calitatea de angajat în în­țelesul Codului Muncii. In cazul cînd doriți lămuriri suplimentare, urmează să vă a­­dresați Direcției pentru proble­me de muncă și ocrotiri so­ciale. • Mihai Iordăcheanu, Preluca Veche. In cazul condamnării la amendă sau la pedeapsa închiso­rii, care nu depășește un an, reabilitarea are loc de drept dacă în decurs de trei ani con­damnatul nu a săvîrșit nici altă infracțiune. Reabilitarea de­­ drept nu are loc în cazul con­damnării pentru infracțiuni con­tra avutului obștesc. Pentru reabilitarea amintită puteți să vă adresați judecătoriei. • Tamaș Ioachim, Baia Mare. Potrivit art. 29 litera d din H.C.M. nr. 252/1967 pentru a­­plicarea Legii nr. 27/1966, pri­vind pensiile de asigurări so­ciale de stat și pensia suplimen­tară, se consideră vechime în muncă și timpul cît angajatul urmează cursuri de pregătire profesională sau politică, la care a fost trimis. Această dispoziție legală con­diționează ca persoana în cau­ză să fi avut calitatea de anga­jat al unității care l-a trimis să urmeze cursuri de pregătire profesională sau politică, la data cînd a intervenit această situație. Din adeverința pe care o a­­nexați scrisorii dv. nu rezultă că ați avut calitatea de anga­jat al întreprinderii forestiere Baia Mare la data cînd ați fost trimis să urmați Școlii profesionale de cursurile pădurari din Sighetul Marm­ației. In ase­menea situație, perioada la care vă referiți nu se conside­ră Vechime în muncă. • Gheorghe Pascu, Baia Mare. Angajații a căror capacitate de muncă a scăzut, ca urmare slăbirii sănătății lor, au drep­­­tul la un program redus de ac­tivitate, în cadrul funcției lor, fie ... de a fi trecuți într-o func­ție mai ușoară,deci cu un sala­riu mai mic. Trecerea temporară la o muncă mai ușoară sau re­ducerea programului de lucru cu 10 din durata normală se acordă, la propunerea medicu­lui, de către conducerea unită­ții, cu avizul favorabil al co­mitetului sindicatului de între­prindere sau instituție, pe durată de cel mult 90 zile ca­­­lendaristice într-un an calen­daristic. După cum rezultă din scrisoa­rea dv., ați beneficiat de drep­turile menționate mai sus, ur­mînd ca în continuare să pri­miți salariul funcției pentru ca­re sînteți încadrat în prezent. IULIU MIKE consilier juridic principal 22 noiembrie ora 24. Telefonul din camera o­­fiterului de serviciu de la Miliția orașului Vișeul de Sus zbîrnîie strident. De la celălalt capăt al firului, din Dragomirești, se comunică un accident de circulație. Spre Drago­mirești pornește imediat cu mașina o echipă de cercetare formată din doi ofițeri și un subofițer ... . . . Ajunși la fața lo­cului, lucrătorilor de la miliție li se înfățișează următorul tablou : un om accidentat mortal în mar­ginea șoselei, bicicleta a­­cestuia călcată de unui autovehicul, iar rotile la 27 de metri distanță, in­trată într-un șanț autoba­sculanta cu nr. 31 2334. Șoferul părăsise Mi­lo­cul accidentului. Cine o fii de miliție încep Lucrătorii gațiile. Cu sprijinul investi­sta­­țiilor de radio, al tele­foanelor sunt sesizate pos­turile și patrulele de mi­liție din localitățile de pe Valea Vișeului. După cîteva ore, autorul acci­dentului este identificat și reținut. Se numește Ioan Dunca și este șofer la I.M.T.F., sectorul Dra­gomirești. In seara res­pectivă, acesta împreună cu un coleg în ale vola­nului, Gavril Gojda (titu­larul mașinii 31 MM 2334) de la Autobaza Sighetul Marmatiei, și alti prieteni au consumat însemnate cantități de băuturi alcoo­lice la bufetele din Riștea și Dragomirești. Să- In jurul orei 24 mașina avînd la volan pe Ioan Dunca (G. Gojda era în stare de ebrietate și nu a mai pu­tut conduce) a pornit-o spre Ieud — unde cei doi șoferi au domiciliul. Pe traseu, autobasculanta a ajuns din urmă pe in­ginerul agronom Ștefan Fecser de la C.A.P. Ieud, un tînăr în vîrstă de 23 de ani venit aici de pe băncile Facultății de agro­nomie din Cluj în cu cîteva săptămîni, urmă pe care l-a izbit din plin accidentîndu-l mortal. Du­pă accident, I. Dunca și prietenul său G. Gojda, dînd dovadă de lașitate și de lipsă de umanism, au lăsat victima în margi­­ninea drumului și au fu­git. In fața organelor de cercetare, cei doi au în­cercat să nege fapta co­misă. Ulterior, puși în fa­ța probelor științifice, au fost nevoiți să recunoască crudul adevăr ... I. Dunca a fost arestat și i s-au întocmit acte de dare în judecată. Căpitan de miliție ARTUR ZAMFIR Fuga de la locul crimei ATITUDINI u zice satul ? Țăranii cooperatori din județul nostru au obținut în acest an realizări de seamă. Fiecare cooperativă agricolă a căutat ca prin roadele dobindite să-și întărească puterea economică, să-și sporească fondul de bază. Preocupările consiliilor de conducere, ale organizațiilor de partid din C.A.P. au fost orientate tocmai în acest scop. Cu toate acestea, pe ici, pe colo, s-au remarcat stări ale nepăsării față de avutul ob­ștesc, sustrageri de recoltă, neglijență față de munca și rodul obștei. Oricît de mărunt ar fi, furtul tot furt ră­­mîne. Mai pe ascuns, mai pe față, unii și-au făcut din furturile mărunte o îndeletnicire știr­bind munca harnică și cinstită a celorlalți coo­peratori. Firesc, se pune întrebarea dacă se cunosc acei cooperatori care se țin de Bineînțeles că se cunosc. Atunci, dacă se hoții ? cu­nosc, cum reacționează satul? De ce nu alege meghina din grîu așa cum face bunul gospodar? întrebarea vizează, evident, organizațiile de partid, consiliile de conducere ale C.A.P., comi­­siliile de judecată împuternicite de membrii de partid și de cooperatori de a veghea la purita­tea acțiunilor întreprinse, de a coordona munca pe făgașul cinstei și al dreptății. Despre „furtu­rile mărunte" ziarul nostru a mai scris. Ele s-au manifestat în multe cooperative agricole. Auto­rii acestor furtișaguri au rămas insă pe alo­curi nepedepsiți. De pildă, în satul Jugăstreni, Dumitru Isac și vecina lui Rozalia Marian au fost prinși furind, in timp ce brigadierul de timp, loan Cionca, a închis ochii. De ce? Nu era mai firesc să-i pună in discuția satului? La Vima Mare, situația s-a prezentat aidoma. Te­rezia Cîndea, Rozalia Chifor, Rozalia Stoian, loan Farcaș (pentru a pomeni doar patru) au sustras recolte din terenul C.A.P. sub ochii ne­păsători ai brigadierilor loan Indrea și Con­stantin Gheța. Nici Cătălina Blaga, Florica Cionca și Maria Andreican din Vima Mică nu s-au lăsat mai prejos in această rușinoasă înde­letnicire. Președintele C.A.P. de aici, Ioan Cîn­dea, nu are nimic de spus față de asemenea ma­nifestări. Și nu e singurul care nu a luat nici un fel de atitudine față de acești „descurcăreți“. Și asta e trist. E trist, pentru oamenii cinstiți și harnici, pentru satul in care trăiesc și muncesc. La Răzoare, am aflat numele a doi astfel de hoți: Irina Velea și Valeria Pop, iar de la Ro­goz numele Călinei Buta. S-a luat vreo măsură împotriva lor, încă nu. Tot la Rogoz, ni s-a po­vestit următorul episod: într-una din trecute, Ion Șerban, Mări­oara Herman și nopțile Au­gustin Griguță s-au strecurat în incinta C.A.P. Dămăcușeni și au furat circa 400 kg mere. No­roc cu paznicul de noapte, care i-a zărit, a a­­ler­gat după ei și a anunțat apoi miliția. Acum toți trei vor trebui să plătească. Altfel decit nn bani. Am pomenit cîteva nume din cinci localități din zona Lăpușului. Nu vrem să ținem o lecție despre cinste. (Deși această temă ar trebui dez­bătută mai în fiecare C.A.P.). A accepta o fap­tă necinstită înseamnă a fi de acord cu cel care o săvîrșește, înseamnă a fi necinstit. Și dacă unul sau altul a închis ochii, satul nu trebuie să fie de acord cu ei. Ce zice satul față de furturile mărunte ? E, credem, timpul socotelilor. Și a­­ceste socoteli trebuie să fie cît mai severe — pe măsura faptelor rușinoase. AL. PORUMBESCU FIRMELE ORAȘULUI — itinerar în trei părți și două tablouri — Bine-ar fi dac-ar fi... La prima vedere, problema firmelor este minoră. Dar, da­că adunăm la un loc plus alergătura, dar mai dorința, ales zecile de mii de lei pentru ele, chestiunea cheltuiți pe să ne intereseze tot în ce­mai mult. Interesul este cu atît mai mare (evident, al nostru), cu cît dezinteresul celor în cauză amenință toaleta nocturnă a o­­rașului. După știința noastră, firmele își propun cel puțin do­uă lucruri: unul de reclamă și celălalt estetic, în măsura în care firmele aduc un plus de modernitate și prestanță orașu­lui. Bine-ar fi dac-ar fi așa . . . Recent, în două seri la rînd, ne-am încumetat să lecturăm firmele luminoase ale orașului, după ora 18. Itinerarul nostru, str. Baia Sprie, Piața Libertății, str. 17 Octombrie, Piața Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, b-dul Bu­curești și o parte din cartierul Săsar. Iată ce-am constatat: I. „Cînd ne vine în minte...“ Subtitlul de mai sus este de fapt replica pe care am primit-o la bufetul „Minerul" de pe str. Baia Sprie. Deduceți, deci, că aici firma funcționează numai atunci cînd îi podidesc pe sala­riații bufetului aducerile amin­te. La ora 18, firma magazinului „Consignația" nu era aprinsă pe motiv că vibrează și deranjea­ză televizoarele locatarilor. Din­colo de aceasta, firma era mur­dară, decolorată, inestetică și dublată de o altă firmă mai veche și mai anonimă. De fapt, multe firme și din Piața Liber­tății n-au fost curățate de cînd s-a făcut văruirea clădirilor (lu­na august). Nu erau aprinse nici firmele următoarelor maga­zine: Legume-fructe, Artizanat, Farmacia nr. 1, Croitorie-Lux Femei, Croitorie-Lux Bărbați (Piața Libertății), Mătăsuri, Ote­lul, Mercerie, Boiangerie, Mercur (17 Octombrie), te. P.T.T.R., TAROM, încălțămin­Mobilă, Legume-fructe (b-dul București), Complexul de pe str. Al. Odo­­bescu. O nedumerire, cine a hotărît, cine a acceptat și în numele căror criterii, ca întrerupătoare­le firmelor multor magazine să fie instalate la stradă, la înde­­mîna șugubeților și copiilor ? II. Singurătatea unui !... O singură literă nu ne poate indica identitatea unui maga­zin. Deci nici la magazinul ,,Fe­­mina" (Piața Libertății), unde, din cele 6 litere ardea, la data vizitei noastre, numai un ,,f" singur și trist. La complexul alimentar „Da­cia", firma era pe alocuri de­teriorată, iar una dintre litere pendula hamletian între a fi și a nu fi­ vechea firmă „Brîn­­zeturi-mezeluri", amputată (i s-a scos neonul), lăsată agățată i­­nutil. Cu cîtiva metri mai în sus, firma restaurantului „Lacto-vegetarian" tremura su­părător (nu de frig, ci de negli­jentă). Toate acestea se petrec la o mică distanță de bufetul „Igniș" care vrea să compen­seze, parcă, sărăcia celorlalte. III. Mai bine n-ar fi... Firme cum sînt cele ale ma­gazinului Parfumerie (nr. 6), De­licatese, vitrina de reclamă a Cinematografului „Dacia" (str. Turnului), Agenția de voiaj, Le­gume-fructe (17 Octombrie) etc. sunt defecte. Unele de 3-4 luni. Responsabilii acestor magazine ne-au informat că sesizările lor repetate au rămas fără răs­puns din partea A.R.U.C-ului. (Am aflat că această întreprin­dere se ocupă de firme). In loc de concluzii Prezentul itinerar a dezvăluit aspecte adesea dezolante în peisajul modern al orașului Ba­ia Mare. Firmele își au rostul lor și ne miră de ce atenția față de ele este atît de scăzută, deși s-au cheltuit nu puțini bani pentru confecționarea lor. Ma­gazinele amintite ar putea lua exemplul firmelor de la Moda Nouă (model în acest sens), Lu­mea copiilor (unitatea 32) majoritatea magazinelor din Pia­și­ța Gr. Gheorghiu-Dej. Am fi bucuroși să constatăm o altă opinie față de firme, care nu sunt numai ale magazinelor, ci ale orașului întreg: V. R. GHENCEANU ION P. POP Miercuri, 3 18.00 Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Mari prie­tenii literare: Eminescu și Creangă. 18.25 Primii între e­­gali. Program folcloric realizat cu soliștii laureați și premiați la concursurile artistice de a­­matori din anul 1969. 19.00 Telejurnalul de seară. decembrie 1969 19.20 Intermezzo muzical. 19.30 Succesul este o șansă ? Emi­­siune-anichetă. 20.00 Tele­cine­­mateca: „Micul lord". 21.40 Re­flector. Telefoileton cotidian. 21.55 Fotbal: Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză: Telejurnalul de noapte. 23.35 închiderea e­­misiunii. Miercuri, 3 decembrie 1969 BAIA MARE — Dacia: Paria (de la orele 9, 11, 13,15, 15,30, 17,45, 20); Minerul: Războiul domnițelor : Popular: Pașa­ 1 Mai: Comisa­rul X și banda „Trei cîini verzi". BAIA SPRIE: Angelica și sulta­nul; SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Tigrul: Studio: Pan­toful Cenușăresei; VIȘEUL DE SUS: Cumbite; BORȘA: Vîrsta in­grată; BAIA BORȘA: Omul fără pașaport; CAVNIC — Minerul: D-ale carnavalului; Gutinul: Ultima lună de toamnă; TÎRGU LA­­PUȘ: Pe urmele șoimului; ȘOMCUTA MARE: La est de Eden; SE­I­I: Angelica și sultanul; BÂIUȚ: Doamna de pe șine; BÂIȚA: Ti­midul; CÎMPULUNG LA TISA: Tarzan, omul junglei. VREMEA Vremea se menține umedă favorabilă precipitațiilor tempora­ti­re, sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare. Temperaturile mini­me vor oscila între minus 2 și 4 grade, iar maximele, între 2 și 7 grade. Vînt potrivit din secto­rul sud-estic. / Vechile necazuri ale producției legumicole (Urmare din pag. 1) Folosindu-ne de exemplul de mai sus, ca și de multe altele, o primă rezervă ne-o manifestăm deci asu­pra suprafeței de le­gume ce s-a prevăzut a se cultiva în anul care vine. După pă­rerea noastră, se pot cultiva mai mult de 400 hectare cu legu­me și n-ar strica da­că tovarășii de la Di­recția agricolă jude­țeană și Uniunea ju­dețeană a C.A.P. ar reanaliza planul de cultură al legumelor, impulsionînd valori­ficarea condițiilor e­­xistente în acest sens. Nu susținem nece­sitatea lărgirii bazei de producere a legu­a­melor de dragul de avea hectare în plus, ci pentru că se pare că nu s-a făcut mare lucru în vederea intensificării produc­ției de legume. La o recentă șe­dință cu președinții și inginerii din unită­țile producătoare de legume, numeroși specialiști din coope­rativele agricole și-au exprimat dorința de a primi sămînță­ din soiurile cele mai pro­ductive. — Noi, spunea to­varășa Angela Cor­dea, ingineră la coo­perativa agricolă din Ocoliș, n-am vrea să pățim ca-n primăvară. Am solicitat sămînță de ceapă de apă și am primit de ceapă Ceaclama, care și a­­cum este verde . O­­biecții similare au exprimat și inginerii Gheorghe Gîrboan de la Tămaia și Eugenia Terheșiu de la Ardu­­sat. Timp mai există pînă la procurarea se­mințelor de legume și n-am fi amintit a­­ceastă chestiune dacă tovarășii de la Direc­ția agricolă ar fi a­­sigurat unitățile a­­gricole, pe specialiș­tii lor, că în anul care vine necazuri de a­­cest gen nu vor exis­ta. Cum însă promi­siuni nu s-au făcut, ba mai mult li s-a spus specialiștilor că „unele semințe au regim special și se dau cu prioritate”, considerăm că blema asigurării pre­se­mințelor valoroase ră­­mîne și în continuare o chestiune relativă. Nu este de fapt uni­cul lucru nepus la punct în legumicul­tura județului nostru. Nici conducerile de unități și nici tova­rășii de la Direcția agricolă, de pildă, nu amintesc despre so­larii, despre intenția lor de a folosi aceas­tă metodă de culti­vare a legumelor. „Sunt greutăți", se argumentează ... Da, sunt. Dar oare județul Maramureș are po­sibilități mai slabe decit Sălajul, să zi­cem, județ unde to­varășii de la Direcția agricolă au fost în schimb de experiență? N-am crede... In legătură cu pre­ocupările și intenții­le unor factori de răspundere din uni­tăți ne permitem să amintim cîteva aspec­te. — Eu unul, spunea tovarășul Vasile Mă­­rieș, președintele coo­perativei agricole din Șomcuta Mare, nu zic că nu cultiv legume și nu contractez în­treaga producție, dar nu fac un pas pînă ce nu vine cineva (de la Direcția agricolă, Uniunea județeană și Banca agricolă) să stabilim formele de retribuire ale celor ce lucrează în legumicul­­tură. Același lucru l-au susținut și alți preșe­dinți de cooperative agricole, aceasta do­vedind că nici pentru anul ce vine neajun­surile privind retri­buirea legumicultori­lor n-au fost înlătu­rate. Nu este tîrziu ca în perioada ime­diat următoare, tova­rășii de la Uniunea județeană a C.A.P. și reprezentanți ai Băn­cii agricole să sta­bilească cooperativă în fiecare agricolă formele de retribuire în legumicultură, ve­­rificînd totodată și­ starea de întreținere a bazei materiale ne­cesare producerii ră­sadurilor și apoi a le­gumelor. Astfel, ac­ceptând ca lipsurile semnalate să se men­țină și­ m continuare, producția de legume în județul nostru va rămîne departe de posibilitățile pe care le avem, deși nici gospodinele și nimeni din Maramureș n-ar dori așa ceva. întreprinderea „PARTIZANUL” Sighetul Marmației organizează un concurs de maiștri în specialitatea de prelucrare a părului de animale. Concursul va avea loc în zilele de 19-20 de­cembrie 1969, la care se pot prezenta: — Absolvenți ai școlilor tehnice de maiștri în specialitate, sau ai unei școli echivalente, pre­cum și maiștrii care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechime de cel puțin 12 ani în această funcție. Cererile de înscriere la concurs se vor de­pune la sediul întreprinderii, str. Avram Iancu, nr. 22, telefon 1676, unde se pot obține și infor­mații suplimentare. D.S.A.P.C. Maramureș întocmește proiecte pentru : — SISTEMATIZĂRI DE LO­­CALITĂȚI; — CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE; — LUCRĂRI EDILITARE; — LUCRĂRI DE DRUMURI ȘI PODURI; — STUDII TOPOGRAFICE ȘI GEOTEHNICE. „TEHNO-MET­ALICA“ București str. Vînători nr. 4 — sectorul VI, tele­fon: 312881, oferă spre vînzare imediat din stoc prin virament și numerar organizațiilor comerci­ale de stat și cooperatiste precum și întreprinderi­lor socialiste și altor unități economice următoa­rele produse: t — lopeți nisip din tablă oțel 1,5 mm; — adăpători vacumatice pentru păsări; — far, dinam, pedale și ochi de pisică pentru biciclete; — stingătoare 12 k­r. cu spumă chimică pen­tru incendiu; — obiecte papetărie, podoabe, incluzii din stiplex; — rame foto din plastic 6X9, 9X14, 10X10; — electropompe pentru frigat de 1,1/2, tip melc monofazice 220 volți, debit 8.000 litri apă pe oră, folosind și la alimentarea cu apă curentă. Anunț de familie Salariații I.C.R.M. Baia transmit sincere condoleanțe Mare fa­miliei Derzsi cu ocazia încetării din viață a devotatului lor coleg DERZSI CAROL. Va rămîne veșnic neuitat in a­­mintirea noastră.

Next