Pentru Socialism, decembrie 1969 (Anul 19, nr. 4933-4958)

1969-12-03 / nr. 4934

Miercuri 3 decembrie 1969 PENTRU SOCIALISM3 In sfera educației științifice Schematismul mi-și află loc! La Congresul al X-lea al P.G.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu, sub­linia în raportul prezentat că „Una din îndatoririle principale ce revin frontului nostru ideolo­gic este promovarea unei atitu­dini combative, militante împo­triva concepțiilor mistice, a influențelor retrograde, ideologiei străine, împotriva înapoiate, formarea mentalităților trăsăturilor etice corespunzătoare noilor rela­ții statornicite în orînduirea so­cialistă“. In lumina acestor idei, organe­le și organizațiile de partid, de sindicat și U.T.C., de femei din municipiul Baia Mare, urmărind înfăptuirea obiectivelor din pla­nul de măsuri al Biroului totului județean de partid Comi­vind intensificarea educației pir­a­­teist-științifice, și-au fixat nume­roase acțiuni care vizează con­tinua îmbogățire a vieții cultu­­ral-spirituale a oamenilor muncii. S-a reușit, în mai bună măsură, coordonarea acestora, alcătuin­­du-se un plan comun de activități ateist-științifice, ceea ce a asi­gurat acestora o notă de conti­nuitate, atractivitate, o sferă mai largă de cuprindere a diferitelor categorii și profesii. Membrii Biroului Comitetului municipal de partid, activiști din aparatul de partid, au făcut, în organizațiile de bază, expuneri pe teme ca: „Poziția P.G.R. față de religie", „Socialismul și re­ligia" etc. Pe baza planului co­mun, la casa de cultură a sindi­catelor, cluburi, cămine­le, dormitoarele comune cultura­au fost ținute consultații, expuneri, s-a răspuns la întrebări, s-au orga­nizat întîlniri cu brigăzile științi­fice. De un mare interes s-au bu­curat acțiunile pe teme „Natura și omul", „Mituri privind­ reli­gioase și adevărul științific", „O­­riginea unor ritualuri și sărbă­tori religioase", „Există viață pe alte planete?" și altele care au atras un numeros auditoriu. Un rol important în munca de for­mare și dezvoltare a conștiinței socialiste, de combatere a con­cepțiilor înapoiate îl joacă Uni­versitatea populară, cele circa 30 de lectorate de cultură generală, organizate în întreprinderi și instituții. Este de subliniat și faptul că, pentru a asigura un bogat conți­nut de idei, accesibilitate și a­­tractivitate manifestărilor ateist­­științifice, factorii răspunzători din cadrul municipiului au invi­tat să susțină astfel de acțiuni Fii Acțiuni interesante, cu o largă sferă de cu­prindere .i Absența publicității manifestă­rilor — o notă slabă a pentru organizatori Il Este greu de făcut investigații printre au­ditori? Ü O consfătuire utilă numeroși oameni de știință și cultură, profesori cercetători științifici, universitari, critici, ca­re, prin expunerile făcute, au reușit să elucideze probleme in­teresante din domeniul științei, artei și culturii. O manifestare prestigioasă, de pildă, a fost „ma­sa rotundă" pe tema: „Natura științei", la care a participat prof. univ., dr. docent Nicolae Mărgi­nean din Cluj, la care și-au adus contribuția­ un însemnat de specialiști ce activează număr pe tărîmul educației ateist-științifice­­în municipiul Baia Mare. Cu toate acestea, pe linia edu­cației ateist-științifice a maselor există și în întreprinderile și in­stituțiile din municipiul nostru „rezerve" slab puse în valoare. Se manifestă încă formalism, su­perficialitate, schematism în pla­nificarea acțiunilor, în realizarea lor. Comitetele sindicatelor de la grupurile de șantiere nu ur­măresc să asigure un conținut a­­decvat de idei, atractivitate unor activități desfășurate la dormi­toarele comune. Auditorii nu sunt consultați, investigați ce ar dori să li se prezinte, pentru a-și lărgi orizontul de cunoștințe cultural­­științif­ice. Reușita unei acțiuni depinde, în bună măsură, de publicitatea în jurul ei, de mobilizarea oameni­lor, intr-un cuvînt de o temeinică organizare. Or, invocînd „cauze obiective", unele organe de partid și de sindicat — cum s-a întîm­­plat la dormitoarele comune de la E.M. Her­ja, grupurile nr. 1 și 2 de șantiere, — au privit cu ușurință munca de intensificare a educației ateist-științifice. Ast­fel, unele manifestări au eșuat, n-au mai avut loc din lipsă de auditoriu, iar altele — la exploa­tările miniere Herja, Săsar, car­tier Ferneziu-Lunci, satele Oco­liș, Bozînta Mică, Groși — s-au desfășurat sub semnul formalis­mului și al sporadicității. Este paradoxală și concepția unor cadre și activiști de la că­minele culturale, care nu se stră­duiesc să fructifice inițiativele locale, să atragă în activitatea a­­teist-științifică forțele intelectua­le din sat, așteptînd „lectori de la centru". Numai așa se explică inactivitatea de la Ocoliș, Bușag, Groși și alte sate unde, în unele luni — și adesea luni în șir — nu s-a putut înscrie, pe această te­mă, nimic la capitolul „reali­zări"­. Urmărind o mai bună îndru­mare, intensificarea muncii de educație ateist-științifică, Comi­tetul municipal de partid Baia Mare a organizat, nu de mult, o consfătuire cu factorii de răspun­dere de la organele municipale sindicale, de cultură și artă, directorii de cămine culturale, membri ai brigăzilor științifice, în cadrul căreia s-a făcut un viu schimb de opinii, de păreri, s-au formulat sugestii și propuneri în acest scop. Ele vizează o mai judicioasă coordonare a activi­tăților ateist-științifice, sondarea cerințelor diferitelor categorii de auditori în raport cu pregătirea și preocupările lor, lărgirea sferei de cuprindere, asigurarea atrac­­tivității și „turnarea", în forme variate, a unui bogat conținut de idei. VALENTIN MUREȘAN activist al Comitetului muni­cipal Baia Mare al P.C.R. Instantaneu realizat în sec­ția de pregătire a Fabricii tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației Pretutindeni, struc­­tura eterogenă a clasei a IX-a a școlii gene­rale —­ provenită din faptul că in compoziția ei intră elevi cu nivel de pregătire diferit, precum și absolvenți ai clasei a VIII-a din pro­moțiile mai vechi, unii dintre ei fiind temporar angajați —, ca și o­­rientarea generală a a­­cestor elevi cu precă­dere spre munca pro­ductivă constituie ele­mentele de bază care îi conferă o fizionomie aparte în rândul celor­lalte colective de șco­lari. Acesta este și mo­tivul pentru care și la repartizarea profesori­lor, clasele a IX-a s-au bucurat de un regim prioritar, pentru a se asigura de la început un nucleu de cadre di­dactice capabil să mo­deleze după cerințe profilul specific al a­­cestor clase. Printre premisele de ordin formativ cu care debutează clasa a IX-a, una are o importanță covîrșitoare — înclina­ția elevilor spre mun­ca practică, începutul de profesionalizte în care și-au pus mari speranțe. Iată de ce rezolvarea în chip fericit a problemei practicii de o zi pe săptămînă de către con­ducerea școlii și uni­tățile industriale, coo­perativele meșteșugă­rești și de desfacere a­­sigura în mare măsură succesul general al clasei a IX-a a școlii generale. La Liceul din Cavnic, clasa a IX-a generală funcționează cu un nu­măr de 33 elevi, pe care i-am vizitat nu de mult la locul prac­ticii. „Pentru noi, asi­gurarea efectuării in bune condițiuni a prac­ticii a însemnat însăși rațiunea de existentă a acestei clase — ne spunea directorul li­ceului, tovarășul Ștefan Naghi. Conducerile Ex­ploatării miniere, Spi­talului unificat, uni­ Clasa a IX-a a școlii generale­ tărilor comerciale și a celor I.S.F. — meșteșugărești, toate ne-au sprijinit în mod exem­plar, oferindu-și servi­ciile pentru asigurarea instruirii practice a e­­levilor“. Astfel, viitorii absolvenți ai școlii ge­nerale de 10 ani se îndreaptă spre o serie de meserii de care se simte nevoia chiar in orașul Cavnic: strun­gari, electricieni, lăcă­tuși, laboranți, surori medicale, vînzătoare în croitorese­­le de desfacere unități­etc. In atelierul de repa­rații al Exploatării mi­niere găsim la orele de practică 14 elevi, repartizați la diferite u­­tilaje pe lingă munci­torii cu experiență, sub supravegherea cărora deprind pașii viitoarei profesii. Maistrul in­structor Eugen S­chneph, căruia i s-au incredit­ de tot elevii, și-a întocmit un plan tematic „Recomandările“ (după pri­vind orele de practică), care orientează conți­nutul fiecărei etape practicii. A Început cu a prezentarea locului de muncă, a măsurilor de tehnică a securității muncii; cunoașterea a­­paratelor de măsură; sculele folosite in aș­­chiere etc. In acea zi, elevii efectuau exerci­ții de măsurare. Din caietul elevului Petre Roatiș notăm cîteva titluri de capitole par­curse și studiate în o­­rese de practică: „Mă­surarea cu șublerul“, „Utilizarea energiei“, „Materiale folosite în electrotehnică“, „Mate­riale neferoase“, „Pro­cesul de așchiere și condițiile realizării lui“, ,,Aliaje cu rezistivita­­te ridicată“. Inginerul Constantin Bivolaru re­marca importanța a­­cestui bun început de profesionalizare: „Să știți că tot așa am în­ceput și noi. Pe atunci se făcea un fel de po­­litehnizare. Am făcut practică la U.M.M.U.M. Și câ­ de bine mă folo­sesc și acum de ceea ce am deprins atunci. Sistemul nu-i de loc rău. Mai alrs că nive­lul acestei inițieri nu-i cu nimic mai scăzut de­cit in cazul practicii din școlile profesionale. Multi elevi vor pu­tea lucra efectiv in această meserie chiar la sfîr­­șitul clasei a X-a, îna­inte de a urma un curs de scurtă durată.“ Ce fac cei din labo­rator? Sub îndrumarea tehnicianului principal Pavel Șovrea, elevii dezbăteau tema „Reac­țiile dintre cupru și zinc cu acizii la iaz de dezagregare“. Pin acum au executat cu­ tăriri la balanța anali­tică, au urmărit cite o dezagregare, urmînd­­ în curind să efectuez probe de filtrări etc. Eleva Lucia Tetea, ca­re, influențată de pă­rinți, la început nu prea voia să vină în aceas­tă clasă, este acum en­tuziasmată chiar de re­zultatele obținute, ca și părinții ei. Și colega ei Maria Rohian ne spune cu mîndrie că are acum note cu mult mai bune decit în anii trecuți. O privire în catalogul cla­sei întărește ideea că satisfactiile din orele de practică sunt un real sti­­mulent și la învățătură. Toți­­ elevii erau pre­zenți la ora 8 in ate­lier, laborator etc. Ace­lași luc­ru se poate re­marca și la cursurile teoretice: frecvență de sută la sută. Ne-am continuat vi­zitarea elevilor la ma­gazinul alimentar nr. 45 și la cel aparținător I.S.F., unde aceștia sunt antrenați la aranjare. La secț­ia croitorie cooperativei „Țibleșul" a — Tg. Lăpuș ne între­ținem cu eleva Viorica Kalman. Ea a învățat deja minuirea mașinii de cusut, să tivească și să încheie piesele unei confecții.La Spitalul u­­nificat, un grup de fe­te se inițiază in mese­ria de soră medicală. Fac termometrizarea, măsoară tensiunea ar­terială, efectuează ste­rilizarea instrumentelor, învață cum să aplice pansamentele sau să scoată agrafele. începutul instruirii practice a elevilor din clasa a IX-a a Liceului din general. Cavnic este promițător și se înscrie pe coordonate­le esențiale ale evo­luției școlii generale spre învățămîntul o­­bligatoriu de 10 ani. Nu uităm să amintim aici insă faptul că în ceea ce privește asigurarea îndeplinirii programei școlare — după­ cum semnala dirigintele cla­sei, tovarășul Ioan Grad, elevii încă nu dispun de nici un set complet de manuale, acestea fiindu-se repar­tizate numai in propor­ție de 30—40 la sută. Inspectoratul școlar ju­dețean ar trebui să in­siste mai mult pe lingă soturile competente din Ministerul Invățămîn­­tului spre a lichida a­­ceste neajunsuri, sem­nalate și în alte școli din județ. GHEORGHE SUSA Practica—izvor satisfacții și A VI V d la învățăturăV stimulent Timpul „călduț“­­argument depășit nea, în timp ce din fondul de 180 mii lei acordat pentru organizarea de iarnă nu s-a realizat aproape ni­mic. Intr-o situație aparte se află lo­cuințele. La Sighetul Marmației, trei din blocurile ce trebuie pre­date anul viitor se află abia la fundații. In asemenea fază protec­ția lucrărilor de zidărie va pune fără îndoială probleme dificile conducerii șantierului. Ne referim, în special, la protecția turnării be­­toanelor, acoperirea spațiilor în care acționează zidarii și altele. O stare similară întîlnim și la Baia Mare. Aprovizionarea cu materiale e satisfăcătoare, multe spații de lu­cru sunt închise, unele instalații de încălzire sunt terminate. Cu toate acestea la multe șantiere măsurile preconizate au rămas pe mai departe „obiective de viitor”, deoarece termenele n-au fost res­pectate, fapt ce poate provoca greutăți artificiale în respectarea ter­menelor de predare. Este îngrijorător faptul că nici acum nu se acordă atenția cu­venită închiderii spațiilor de lu­cru, nu se impulsionează ritmul lu­crărilor definitive de acoperire a unor hale sau blocuri. Se impune deci ca organizațiile de partid, conducerile șantie­relor să ia măsuri energice pentru materializarea urgentă a tutu­ror măsurilor ce vizează pregătirea de iarnă a șantierelor. (Urmare din pag. 1) plastică etc. , ce nu se admit a fi efectuate pe umezeală sau tempe­raturi sub plus 15 grade C. Șan­tierul își fixase măsuri bune de pregătire dar ... nu s-a preocupat să le materializeze. Drept urmare, din cele trei bazine doar unul es­te acoperit, însă acoperămîntul es­te prost executat. In al doilea ba­zin covorul de masă plastică se află sub un strat de apă, iar aco­perișul se tot execută dar nu se mai termină. Oamenii evacuează apa cu ... lopata, iar cei care trebuie să monteze acoperișul n-au mate­rialul necesar. Al treilea bazin nici nu a intrat în faza pregătiri­lor pentru iarnă. Ne întrebăm: cum vor fi terminate la timp ba­zinele, care va fi calitatea lucră­rilor? Grupul nr. 1 al T.C.L.M. — șan­tierul de locuințe, trebuia să exe­cute pînă la 15 noiembrie lucrările de racordare la sistemul de încăl­zire al mai multor obiective. Tim­pul relativ călduț nu prea i-a sti­mulat pe tovarășii de aici, iar conducerea trustului nu i-a contro­lat și ajutat în efectuarea lucră­rii propuse și ca urmare o serie de blocuri, hotelul turistic, creșa cu 96 de locuri, dispensarul uman­ și altele nu aveau la finele lunii no­iembrie instalațiile de încălzire. O serie de alte obiective — toate cu termen de predare la mij­locul anului viitor, stîrnesc îngri­jorare deoarece sunt încă deschise. Se pune sub semn de întrebare posibilitatea turnării betoanelor, executării zidăriilor, efectuării lu­crărilor interioare pe timpul fri­guros. Unele din acestea — cele de la Baia Borșa (executant T.C.M.M.) sunt mult rămase în urmă, iar in­temperiile au început să accen­tueze și mai mult nerealizările. Hala morilor nu-i închisă, la ante­­zdrobire se lucrează sub cerul li­ber, la hala de flotare de aseme­ i In magazinul cu produse a­limentare din Petrova FOTBAL Divizia C seria a Vil-a Bradul — C.I.L. Sighetul Marmației 1-0 (0-0) Cerbi maramure­șean așteptat cu mult interes. Intîlni­­rea celor două echi­pe a prilejuit un joc dinamic, viu dispu­tat, cu faze de numerosul gustate public spectator. Dovedin­­du-se mai hotărîți și acomodîndu-se mai repede cu terenul greu, localnicii au dominat autoritar, construindu-și nume­­roase faze de gol. Cele 12 cornere, trei bare și 15 șuturi pe spațiul porții vorb­esc de la sine despre do­minarea vișovanilor. Dacă totuși nu s-a marcat decât în mi­nutul 83, prin Covaci, aceasta se datorește apărării bune a si­ghetenilor, care a ju­cat aproape fără gre­șeală. Remarcăm pe Covaci, Beskid și Ba­buski de la gazde, pe Pop­a și Rusu de la sigheteni. Intîlnirea a fost umbrită în de o altercație final vio­lentă, dintre Stan și Oros, amîndoi fiind eliminați de pe teren. I. CRISTURȚEANU Chimistul — Unirea 4-0 (4-0) Intîlnind redutabila echipă din Dej, chimiștii, în pofida terenu­lui desfundat, au practicat un joc excelent, care le-a permis o deta­șare la patru goluri diferență. Sur­­prinzînd o apărare „neîncălzită”, Feldman de trei ori și Rozsnyai concretizează în primele 45 de mi­nute. La reluare, chimiștii atacă, dar șuturile expediate de Feldman și Rozsnyai nu mai poposesc în plasa porții. La aceasta a contri­buit și revenirea din final a apă­rării oaspeților. Pop Radu Ciprian Constructorul — Metalul Salonta 4-0 (0-0) In „mocirla" de pe Chimistul, teren com­plet impracticabil, constructorii nu și-au putut concretiza su­perioritatea în pri­ma repriză, faptului că au datorită per­sistat în pasele late­rale, la firul ierbii, care nu aveau nici o șansă în marea de noroi, care cuprindea mijlocul terenului, zona în care de obi­cei se pregătesc ac­țiunile de atac. In partea a doua a jocului, dîndu-și sea­ma de o justă gre­șeală, constructorii schimbă tactica, ju­­cînd mingea dintr-o bucată și trăgînd pu­ternic la poartă. Consecința: patru go­luri înscrise în nu­mai 20 de minute, care aduc gazdelor o victorie , pe cit de muncită, pe atît de meritată. Au înscris: Koller (min. 63) în stilul său caracteristic, de la 18 metri, la „păian­jen", Iosub (în minu­tele 74 și 83) și Co­­roianu (min. 81) du­pă o dispută dîrză cu... noroiul. Am remarcat buna com­portare a lui Cior­a, Sasu, Nistor și Iosub. De la oaspeți s-au evidențiat Roxin Cristea și Rubini. Dinamo Zalău — Topitorul 3-1 (2-0) Chiar din minutul 2 oaspeții sînt surprinși de un atac dinamo­­vist, cînd se înscrie un gol marcat din poziție, clară ,de ofsaid. Acest gol dă vigoarea necesară gazdelor ca să-și domine adversarul prins în deruta și degringolada ultime­lor eșecuri. Minutul 40 aduce cel de-al doilea gol al fotbaliștilor din Zalău, începutul reprizei a doua este marcat de o dominare a oas­peților. Astfel, Petric, în min. 60, reduce din handicap (2-1), Suciu și Fernea au în continuare ocazii bune de a egala, însă irosirea lor este o veche meteahnă a acestor atacanți și astfel este fândul gaz­delor ca în minutul 80 să majore­ze scorul.­ Partida s-a desfășurat în condiții grele de joc și a avut un nivel tehnic satisfăcător. I«iIifsI1 I IIțIi I VOLEI Divizia A Minerul­ U. Craiova 3-0 (14,12,3) După cum au evoluat in primele două seturi studenții craioveni au demonstrat că au venit la Baia Mare deciși să-și vindă cu­ mai scump pielea, să țină înghețată de emoție o sală întreagă care-și vedea echipa favorită serios a­­menințată în o înfrîngere, în­­tr-un meci pe care toată lumea, și în special jucătorii gazdă, îl considerau dinainte cîștigat. Ce s-a întîmplat de fapt ? E­­voluția scorului din primele do­uă seturi ilustrează perfect situ­ația din teren. Setul I, la un mo­ment dat 10-2 pentru oaspeți, a­­poi 10-9, 11-11, 12-12, 13-13 și la 14-13 studenții au de două ori serviciu; emoții mari, dar tot ei greșesc de două ori și 14-16 pen­tru mineri. In setul 11 din nou conduc oaspeții cu 6-3, 8-4, 9-6, apoi 9-11 și din nou 12-11, ulti­ma dată cînd conduc studenții și 12-12, pentru ca în final minerii să cîștige. Astfel, s-au încheiat două seturi care, după părerea noastră, gazdele nu le-ar fi pu­tut cîștiga dacă oaspeții nu s-ar fi priceput foarte bine să le piar­dă. Setul III — o palidă consolare — este cîștigat categoric de mi­neri, care incontestabil în acest final au jucat mai bine, dar tre­buie avut în vedere că sarcina lor a fost ușurată de starea psi­hică a adversarului care, așa cum arătam mai sus, pierduse o bună șansă. Care au fost cauzele acestei comportări submediocre a echi­pei băimărene ? In primul rînd subestimarea adversarului, apoi greșelile de preluare, blocaj de­fectuos și serviciul foarte slab. Mai aproape de valoarea lor au jucat Andreica și Rău, bun, arbitrajul lui Farmuș Foarte (Bu­­­curești) și Drăgan (Timișoara). ALEX.­MANT CLASAMENT 1. Steaua 8 8 0 24: 4 16 2. Po!i. Galați 8 7 1 22: 9 15 3. Dinamo 7 7 0 21: 3 14 4. Rapid 8 6 2 21: 7 14 5. Viitorul 8 6 2 20:10 14 6. U T. Brăila 8 4 4 14:15 12 7. Minerull Expl. 8 3 5 10:16 11 8. Petrolul 8 2 6 7:20 10 9. Tractorul 8 2 6 11:22 10 10. Poli. Timișoara 8 17 10:23 9 11. „U“ Craiova 8 1 7 6:23 9 12. Progresul Buc. 7 0 7 7:21 7 ORIENTARE TURISTICĂ Recent la cabana Mo­­goșa s-a desfășurat ulti­ma competiție de turism prevăzută în calendarul sportiv județean pe 1969, dotată cu „Cupa de toamnă”. La startul concursului au fost prezenți 21 tineri și tinere din orașele: O­­radea, Signetul Marma­­ției și Baia Mare. Traseele de concurs pentru băieți și fete au fost de gradul I dificul­tate, cu o lungime de peste 9.000 m și 600 m diferență de nivel. CLASAMENT Băieți: 1. Șerban Per­­ța (Minerul Baia Mare); 2. Chiuzbăian Alexan­dru (Voința Baia Mare); 3. Cornel Pîrvulescu (Minerul Baia Mare). Fete: 1. Ana Maria Mariaș (Minerul Baia Mare); 2. Ghizela Filop (Voința Baia Mare); 3. Clara Szabo­torul Sighetul (Construc­Marma­­ției). Cei mai buni concu­renți au fost premiați cu materiale sportive, cupe și plachete. L. BĂLAN

Next