Pentru Socialism, decembrie 1969 (Anul 19, nr. 4933-4958)

1969-12-03 / nr. 4934

Anul XIX n­r. 4934 Miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini — 30 de bani In depozitul întreprinderii de prelu­crare a tulpinilor de in din Ulmeni se verifică puritatea se­mințelor. TIMPUL „CĂLDUȚ“, ARGUMENT DEPĂȘIT IN JUSTIFICAREA INTIRZIERII PREGĂTIRILOR PENTRU IARNĂ Temperatura tot mai scăzută a început să-și pună amprenta în activitatea pe șantiere, prin apariția la rubrica „Intreruperi-intem­­perii" a unor cifre îngrijorătoare. Evident, de acum înainte nu se poa­te spera o ameliorare a timpului Recenta plenară a Comitetului ju­dețean de partid a atras atenția constructorilor asupra necesității de maximă urgență a definitivării pregătirii șantierelor pentru lu­cru pe iarnă. In ce măsură se materializează planurile pentru orga­nizarea de iarnă? Sunt asigurate condițiile pentru a para un even­tual val de frig? Cum se va rezolva „problema" lucrului în spații­le deschise? Iată întrebări ce-și caută răspunsurile în raidul-anche­­tă de mai jos: Răspund fire și prev­ mune Pregătirile pentru iarnă a șan­tierelor s-au desfășurat în acest an, în condiții cu totul deosebite, urmărind eliminarea provizorate­lor, ceea ce înseam­ină sute de mi­lioane de lei economisiți. Evident ,această nouă și efici­entă orientare a necesitat luarea din timp a unor măsuri. In cursul raidului am găsit o sumedenie de aspecte pozitive care denotă că o serie de cheltuieli ce se efectuau pînă acum la capitolul pregătirilor de iarnă se pot evita printr-o a­­tentă previziune, eșalonare și e­­xecuție a lucrărilor Am remarcat participarea bene­­ficiarilor la urmărirea cheltuirii fondurilor și executarea lucrărilor preconizate. Pe șantierele din Ba­ia Mare ale T C.S.M., deși au lip­sit o perioadă mijloacele de tran­sport, s-au creat stocurile de ba­last și nisip, s-au pus la punct căile de acces la stocuri, s-a pro­curat combustibilul, materialul i­­zolant , folii de polietilenă, pa­nouri de stufit, acceleratorii de priză pentru betoane etc. La șan­tierul Spitalului nou din Baia Ma­re se va putea lucra chiar dacă temperatura va fi sub zero, prin asigurarea întregii cantități de ni­sip, a unor mici malaxoare care vor prepara mortarul la fiecare e­­taj. Mai remarcăm efectuarea din timp și a instalațiilor definitive de încălzit la unele obiective ale U.J.C.M. , pe șantierul de locuințe de la Sighetul Marmației, la Gru­pul nr. 1 Baia Mare și altele. Iată deci lucruri care dovedesc răspundere și previziune pentru soarta pianului în lunile de iarnă, pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru ale constructorilor. Și dacă acesta e aspectul pozitiv, din mul­titudinea de aspecte care îmbracă pregătirile de iarnă, am mai gă­sit totuși și altfel de situații. Termene de note însoțite de multe semne de întrebare Pe șantierul importantei stații de epurație de la Combinatul chi­­mico-metalurgic, constructorul — I.C.M. Cluj — și-a îndreptat aten­ția spre două obiective -1­ hala principală tehnologică și cele trei bazine de omogenizare. Ultimu' este o lucrare pretențioasă, care necesită operații de izolații antia­­cide, lipirea covorului de masă T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) Instantanee P­ODUL Ieri, la ora 17 constructorii Grupului nr 1 au „semnat“ actul de naștere al unui nou obiectiv, prin care cele două maturi ale năbădăiosului rîu ce împarte în două orașul de sub Dealul Florilor au fost le­gate printr-o nouă punte de beton. Un impozant pod leagă deci centrul nou al municipiului cu locuitorii cartierului Va­lea Roșie, cu cei care nu peste mult vor păși pragul Casei de cultură a sindicate­lor sau îi va apropia pe oaspeți de noul hotel ce se înalță dincolo de Săsar. Ieri, la ora 17, constructorii au sărbă­torit „actul final", turnarea punții­­ de beton sprijinită pe două picioare, înfip­te actine sub apele Săsarului. Operația care desfășurată fără întrerupere consti­tuie un record în materie, 500 m c. beton au fost turnați la numai 35 de ore. Termenul de predare a acestui obiectiv este 1 mai 1970, dar constructorii au preciat că timpul din această toamnă tiv­a­­zie este excepțional pentru plămădirea betonului, și s-au gindit să-l toarne mai devreme, lucru posibil. Oamenii maistrului Iosif Silaghi au efectuat să­păturile, au turnat picioarele și capetele podului, în numai patru luni, cînd în „fundație“ au pus 1.200 mc. beton ar­mat. In urmă cu o lună și ceva fierar­­betoniștii lui Alexandru Crișan au înce­put să fasoneze cele aproape 100 tone de oțel cu­ a „înghițit“ podul pentru a-i da calitățile proiectate. In același timp, dul­gherii lui Ștefan Ghinai și Iosif Șandor au confecționat cofrajul, ca timp de o săptămînă fierar-betoniștii să lucreze la dantela de oțel care a îmbrăcat „șuba“ de beton. Noul pod — fapt împlinit ieri — constitu­ie o reușită și în ce privește parametrii săi. Proiectantul, ing. Dorin Țarog, de­­ la D.S.A.P.C., a avut grijă să-l plaseze la o cotă joasă pentru a scoate în evidență monumentalitatea Casei de cultură. Și încă ceva, datorită soluției alese, noul pod, deși incomparabil mai lat (34 m), este mai ieftin decit celelalte poduri ale­ municipiului. T. JUSTIN ­ In pagina 2-a ! CETĂȚENEȘTI E Poșta juridică afi Carambol­off! Atitu­dini: Ce zice satul? faff Firmele orașului DELEGAȚIA DE PARTID Ș 1 DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, A PLECAT LA MOSCOVA Marți la amiază a părăsit Capi­tala, pierind spre Moscova, dele­gația de partid și de stat a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care va partici­pa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gherghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R. președintele Consiliului de Miniș­tri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănes­­cu, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mi­­hai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guver­nului, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. MOSCOVA 2. — Corespondentul Agerpres, L. Duță, transmite: De­legația de partid și de stat a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă Ro­mânia, R. P. Ungară și U.R.S.S., a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, de­legația a fost întâmpinată de tova­­rășii L. I. Brejnev, secretar gene­ral al C.C. al P.C.U.S., N. V. Pod­­gornîi, membru al Biroului Poli­tic al CC. al P.C.U.S., președin­tele Prezidiului, Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șe­­lepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau de aseme­nea Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. C.E.I.I .-platformă Sighetul Mar­­mației Vedere de ansamblu. Vechile necazuri ale producției legumicole n au fost înca înlăturate Desigur, multor gospodine li s-a în­­tîmplat sa se întoar­că în anumite perioa­de de la piață, cu sa­coșa goală, fără le­gumele căutate. Dar nu din vina coopera­tivelor din Coltău, Pribilești, Ocoliș, Ar­­dusat și Tămaia. Le­gumele etalate de coo­peratorii de aici au fost impresionante în fiecare an. In plus, e­­le erau livrate și la timp. Astă­ primăvară, bunăoară, cînd grădi­narii din Coltău și Tămaia și-au expus spre vînzare salata, spanacul și , ceapa verde, în rafturile ma­gazinelor specializate nu erau decit com­poturi și conserve, iar de pe mesele din piață mai trebuia mă­turată încă zăpada. Totuși, in general, aprovizionarea cu le­gume s-a desfășurat în județul nostru cu multe neajunsuri. De ce? In primul rînd din vina I.L.F.-ului. Apoi, pentru că într-o se­rie de cooperative a­gricole, cum ar fi ce­le din Mocira, Lăpu­­șel, Săsar, Șomcuta Mare, Sălsig și Ul­meni, cooperatorii au ajuns să-și la ora actuală admite ... umbra faimei doar de odinioară de buni grădinari, iar legu­micultura se practică aici fără pasiune și fără prea mare folos. Există fără îndoială cauze obiective, ca­re au făcut ca lucru­rile să fie așa și asu­pra lor nu revenim. O dată consumate, nici asupra unor subiective n-ar cauze sens să insistăm, avea Ce a fost am văzut. Ne interesează ce va fi în noul an legu­micol. De la bun început trebuie să spunem că în general cooperati­vele noastre agricole, conducerile acestora au sesizat că aportul pe care și l-au adus la aprovizionarea populației cu legume a fost insuficient în acest an și s-au preo­cupat să pășească în viitorul an ... cu dreptul. La coopera­tiva agricolă din Mi­­reșu Mare, de exemp­lu, spanacul, ar pu­tea fi valorificat chiar și acum, iar la Coltău, salata se și pregăteș­te de concurență. De altfel, în această toamnă cooperativele agricole au cultivat 70 hectare cu spanac, salată și ceapă ver­de și există deci pre­mise sigure pentru ca in sfirșit consumato­rul să nu se întoarcă dezamăgit din piață la primăvară. De alt­fel, tovarășii de la Direcția agricolă, U­­niunea județeană C.A.P., din conduceri­a­le unităților, ac­­ceptînd planul de cul­tură pentru anul vii­tor, merg și mai de­parte cu asigurările, avînd convingerea că nici în sezonul de va­­ră-toamnă nu va fi criză de legume. Sînt evident păreri opti­miste, fondate pe a­­numite calcule. Ana­­lizînd mai de-aproape planul de cultură sau „macheta" viitoarelor grădini de legume, ne-am permite să re­levăm totuși cîteva aspecte care, după pă­rerea noastră, își vor pune amprenta asu­pra producției de le­gume. Ne referim de pildă la faptul că nici la ora actuală nu se întrevede posibili­tatea folosirii la ma­ximum a condițiilor pe care le avem, nu­meroase fiind coope­rativele agricole unde culturile de legume au fost abandonate din planurile de pro­ducție. Și cel mai e­­locvent exemplu îl oferă cooperativa a­­gricolă din Tăuți Măgherăuș, ale cărei terenuri nu sunt cu nimic mai slabe de­cit ale cooperatorilor din Săsar, să De aproape doi zicem. ani însă, la Tăuți nu s-a pus nici măcar un strat de ceapă. (Continuare in pag. a 2-a) Ce aveți cu copilul meu? Consi­dera­ții Un tinăr a ajuns la miliție. De ce? Pentru că, intr-un fel sau altul, a încălcat regulile de conviețuire socială. In majoritatea cazurilor, după ce au fost aduși la miliție, ti­nerii regretă faptele comise, cerîn­­du-și scuze, angajîndu-se că vor avea o comportare demnă și civili­zată. Sînt totuși unii tineri, ce­i drept puțini la număr, care și la miliție au o comportare agresivă, încep să recurgă la amenințări și injurii. Asemenea fapte sunt pedepsite de lege. Din păcate, se întîmplă ca tinerii recalcitranți și scandalagii să­ fi­e încurajați tocmai de atitudinea părinților­ care recurg la diferite subterfugii spre a-i scăpa de răs­pundere, socotind că faptele repro­babile „sunt țnerente tinereții". Cit de greșită e această optică se poate constata și din exemplele ce ur­mează. In seara zilei de 20 octombrie a.c. Emeric Costea, din Baia Mare, in vîrstă de 19 ani, se găsea la restaurantul „Ardealul", unde con­sumase o doză serioasă de alcool. Către ora 24, l-a lovit fără nici un motiv pe Ioan Petruș. Cei doi nu s-au cunoscut pînă atunci. Emeric era însă pus pe scandal. Consuma­torii s-au indignat pe bună drepta­te. Au intervenit la organele de mili­ție. După o­­ jumătate de oră se prezintă la Miliția municipiului și părinții scandalagiului, Ana Costea și Emeric Costea senior, care în loc să-și tempereze fiul, vociferează : „Ce aveți cu copilul nostru ? Nu e vinovat. Cine v-a permis să-l adu­ceți la miliție? Vă arătăm înfierbîntați, părinții vor cu noi!“, orice preț să fie eliberat băiatul lor, con­­tinuînd să facă ei scandal în timpul nopții. Notați : „băiatul" are vîrsta de 19 ani. E deci major. Cu ce se o­­cupă? In luna iunie a mai provo­cat un scandal tot la restaurantul „Ardealul“. Faptele lui erau in cer­cetare. Adesea „băiatul“ recurgea la tot felul de „șmecherii“ tinerești. Numai că aceste isprăvi vizează Co­dul penal. Alt caz: Victor Perșe din Tăuții de Sus nr. 247, în seara de 25 oc­tombrie, a cutreierat mai multe lo­caluri, fiind Însoțit de fiul său Andrei in virstă de 23 de ani. Erau in stare de ebrietate. Pe stradă au bruscat cîțiva cetățeni, doar așa ... din „arțag". In jurul orei 20,45 au ajuns la cinematograful „Minerul" din Baia Mare. Au cerut bilete la film, dar toate erau vîndute deja. Tatăl și fiul însă au început să în­jure casierița, iar cînd a ieșit afară au trîntit-o la pămint în plină stra­dă. Părinți și copii. E clar că acești ..copii“, care de fapt sînt bărbați în toată firea, au primit apucături­le rele tocmai de la părinții care-și apără nejustificat odraslele certate cu legea. Și mai râu e că unii pă­rinți săvîrșesc fapte nedemne îm­preună cu fiii lor. Cazurile amintite, credem, consti­tuie un motiv serios de reflecție și pentru alți amatori de înțelegere părintească, greșit interpretată. AUGUSTIN SALAJAN SECVENȚE maramureșene Cu planul anual îndeplinit O telegramă din Sighetul Marmației ne anunță: „Colecti­vul autocoloanei nr. 1 călători­a Autobazei din Sighetul Mar­­mației și-a îndeplinit pe data de 1 decembrie sarcinile de plan pe anul 1969. In acest fel, colectivul autocoloanei are un avans la plan de 2.150.000 lei, echivalent cu angajamentul luat". Semnează: Francisc Fa­zekas, șeful autocoloanei, și Ni­colae Dudla, secretarul organi­zației de partid. Adunări populare în cuprinsul județului au a­­vut loc pînă în prezent 126 de adunări populare pentru vota­rea contribuției bănești pe anul 1970. Din rîndul celor peste 36.000 de participanți la aceste adunări, au luat cuvîntul mai mulți de 1.000 de cetățeni ca­re au făcut importante propu­neri pentru înfrumusețarea mai buna gospodărire a locali­și­tăților. Majoritatea propuneri­lor privesc electrificarea lo­calităților , acțiune pentru care pînă în prezent au fost vota­te fonduri în valoare de peste 2.100.000 lei. inaInim­ Duminică după-masă, prof. univ. Dan Smântânescu de la Universita­tea din București a fost oaspetele studenților Institutului pedagogic de 3 ani, cărora le-a vorbit despre „Eminescu, Enescu și Iorga — piscuri ale culturii românești“. Luni, prof. univ. dr. docent Emil Crăciun, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Ro­mânia, s-a întilnit cu medicii de la Spitalul de boli pulmonare din Baia Mare. Cu acest prilej a avut loc o discuție pe tema aspecte ale silicotuberculozei unor în bazinul minier băimărean. Intîlni­­rea a mijlocit un util schimb de păreri cu privire la depistarea și profilaxia acestei boli. Intilnirile s-au desfășurat sub auspiciile comisiei pentru răspîn­­direa cunoștințelor cultural-științi­­fice a Comitetului județean pentru cultură și artă. Modelul raportează In toamna aceasta, ne scrie I. Tomoioagă, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, in localitatea Moisei s-a desfă­șurat o susținută acțiune de contractare și achiziționare de produse agricole pentru fondul central al statului. Rezultatele acțiunii fac cinste locuitorilor acestei localități. Pînă în pre­zent, ei au livrat organelor contractante 434 taurine, 1.200 păsări, 240 000 ouă, 150 tone fin, 25 tone cartofi și 1,5 tone rădăcinoase. Acțiunea de a­­chiziționare a produselor agri­cole continuă. Brazi Lucrătorii ocoalelor silvice din Borșa, Vișeul de Sus și Ruscova efectuează în aceste zile glijarea tinerelor plantații de brazi din zona lor terito­rială. Cu prilejul acestei opera­ții urmează a fi identificați și tăiați circa 15.000 de brazi. Aceștia vor fi puși în vînzare prin unitățile comerciale cuprinsul județului, pentru din a împodobi locuințele cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Rubrică realizată sub îngriji­rea lui I. PRIBOI

Next