Pentru Socialism, februarie 1970 (Anul 20, nr. 4983-5006)
1970-02-21 / nr. 5000
PROLETARI DE TOATE ȚĂRILE, UNIfl-VAT ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. *000 Sîmbătă 21 februarie 1970 4 pagini — ^9 de bani Noul palat administrativ al județului. Detaliu. Foto: A. ȘUTH PRODUCȚIA AGRICOLĂ PRESUPUNE INALTA COMPETENTĂ Adunarea generală a cooperatorilor de la C.A.P. Cîmpulung la Tisa Lucru cert că In producția agricolă, cuvîntul hotărîtor îl are răspunderea cu care este organizat procesul de producție, conținutul științific pe care îl capătă activitatea de pe cîmp și din ferme. De fapt, Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 a trasat sarcini de mare însemnătate, menite să asigure creșterea mai rapidă a producțiilor cerealiere și animaliere, continua consolidare economică și organizatorică a cooperativelor agricole. In acest spirit s-a desfășurat și adunarea generală a cooperatorilor din Cîmpulung la Tisa, care a analizat activitatea depusă de consiliul de conducere în anul trecut, a stabilit măsuri eficiente pentru îmbunătățirea muncii în anul 1970 și a ales noile organe conducătoare. Din darea de seamă prezentată a reieșit că în condiții vitrege de climă, în anul 1969, țăranii cooperatori de aici au lucrat pentru a realiza producții sporite atît în cultura plantelor de cîmp, cît și în zootehnie și în pomicultură. Ca urmare a complexului de măsuri aplicate în toate sectoarele de activitate, producția de fructe de exemplu s-a ridicat la 336 tone, planul la efectivele de bovine fost depășit, fiind livrate în același timp a statului însemnate cantități de produse cerealiere și de origine animală. Spre a asigura efectivului de animale o bază furajeră corespunzătoare, s-a recoltat și depozitat în bune condiții 1.574 tone fin, cu 240 tone mai mult ca indicele planificat, peste 700 tone de lucerna, trifoi sfeclă furajeră au fost însilozate, iar obligațiile față de I.M.A. au fost în întregime achitate. Din dezbaterile adunării generale reieșit însă că în activitatea consiliului de connducere au existat în anul 1969 numeroase lipsuri care au avut efecte negative asupra economiei funcății. Așa cum au subliniat în cuvîntul lor cooperatorii Ion Ciocan, Nicolae Medre, Coloman Fekete și alții datorită superficialității unor membrii ai consiliului de conducere, precum și slaba organizare a muncii au făcut ca la cultura griului producția să se realizeze doar în proporție de 66 la sută față de indicele planificat, la porumb 48 la sută, iar la cartofi 77 la sută. Cum se poate explica că pe un sol bun cum are această cooperativă, se obține o producție medie de 944 kg grîu la hectar? De altfel în adunarea generală s-a spus că prașilele la porumb și cartofi au fost aplicate la întîmplare că și recoltarea s-a făcut în mod defectuos. V. O. DASCALEANU (Continuare In pag. a 2-a) In pagina a 3-a • Teatrul băimărean și arta spectacolului • Profiluri lirice maramureșene — V. MUNTEANU Pomul cel oprit (schiță de G. BOITOR) Detaliu arhitectonic din Cavnte. Tentația acuarelei r î \ PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIULUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarășii: Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Științe Sociale și Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfășurării lucrărilor Adunării generale și, în numele membrilor Prezidiului a exprimat conducerii Academiei, partidului recunoștința pentru încrederea acordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfîrșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor și propunerilor multor participanți, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte de onoare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus: Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viata patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de altfel dezvoltarea științelor sociale — ca a oricărei științe nu se va opri niciodată la o anumită Limită maximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformărilor jprofunde care au loc în societatea noastră și în lume; numai ținînd seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui atît la înțelegerea fenomenelor sociale, cît și la orientarea activității de transformare a societății. Constituirea Academiei va marca — sfat convins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cîte am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile fortate in adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activității ce urmează să o desfășoare Academia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul celor două zile cît a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activității în domeniul științelor sociale și politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorințe exprimate de tovarăși constituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale în țara noastră. Sunt convins că prezidiul Academiei de Științe Sociale și Politice, secțiile nou constituite vor trece la elaborarea unui program concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în versități, în centrele sociale uniși economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sînt multe probleme care buie abordate de Academie, preîncepînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fin mai activi, să aducem o contribuție mai mare la înțelegerea atît a momentelor esențiale din istoria patriei cît și a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al fiei, sociologiei și în toate filozecelelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorin ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre materialist dialectice despre natură și Societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe președintele Academiei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activitatea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunîndu-mă președinte de onoare al Academiei, nu pot decît să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptînd această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tártaiul științelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revolutionare, marxist-leniniste. SALVAREA a venit după... 7 ore Din Poienile de sub Munte am primit nu de mult o scrisoare. Iată pe scurt faptele relatatate de semnatarul ei, Mihai Severa: „Cazul s-a petrecut în ziua de 6 ianuarie. In acea zi, soția trebuia să nască. M-am prezentat din timp la spitalul din localitate, iar sora de serviciu a cerut telefonic o salvare, care să transporte soția pînă la casa de naștere din Ruscova. Telefonul a fost dat la ora 12, iar salvarea a sosit pe la ora 19. Cînd s-a prezentat, sofia născuse deja. Noroc că n-a fost nimic grav“. Sesizarea nului spune cetățeanul. Astfel de adevărieri pot avea îf atîturmări ireparabile. Ne deplasăm pînă la Poieni. Iată ce ne declară medicul de aici. Vasile Vasiliu: — Zilnic există nașteri, cazuri de urgență provenite din sectoarele forestiere, iar pe serviciul salvării nu ne putem bizui niciodată. După multe demersuri am obținut ca salvarea să stea la dispoziția comunei Poieni. Există i această privință și o dispoziție dată de Spitalul din Vișeul de Sus, dar ea nu se respectă. Tot timpul salvarea stă la Ruscova. De la Poieni, facem cale întoarsă la Ruscova. Administratorul de aici, Alexandru Cocîrcă, ne declară: — Noi știm că salvarea aparține de noi. Aici e și garajul și locul de dormit pentru șofer. Ulterior, am mai primit o dispoziție verbală, ca salvarea să stea totuși ziua la noi și noaptea la Poieni. La Spitalul din Vișeul de Sus, afirmația administratorului este respinsă de șeful garajului, Petru Tura: — Pentru mine este clar un singur lucru. Salvarea (cu nr. 33 MM 1175) trebuie să stea la dispoziția celor trei sate. Nu are ce căuta la Petrova și Leordina. Aceste comune sunt deservite de noi, cei de la Vișeul de Sus. T. MIHAI (Continuare în pag. a 2-a) 1970, ULTIMUL AN AL CINCINALULUI, PAS ÎNAINTE PE SCARA VALORII EFICIENȚEI ECONOMICE DISCIPLINA DE MUNCĂ factor hotărîtor în realizarea planului de echipele , problema care de ani de zile preocupă pe lucrătorii din industria minieră, realizarea planului de către echipele de mineri continuă încă să nu fie pe deplin soluționată. Pe lingă repercusiunile ce se resimt în activitatea generală a exploatării, rămînerea echipelor sub plan atrage după sine nerealizarea de cîștiguri corespunzătoare de către o însemnată parte a muncitorilor — în general a muncitorilor calificați — avînd o contribuție negativă la atragerea de noi cadre în minerit și în special în activitățile de subteran. De aceea, ani de-a rîndul această problemă preocupă colectivul Exploatării miniere Băiuț. Din multitudinea cauzelor ce o generează am căutat de fiecare dată să descifrăm pe cele mai semnificative,în toate căile urmărind apoi influențarea lor în bine. Ca urmare a unei preocupări continue și perseverente, sub îndrumarea competentă a organelor și organizațiilor de partid, cu atragerea în această acțiune a marii majorități a cadrelor tehnice din unitatea noastră, în multe perioade am obținut rezultate bune. Astfel, am înregistrat luni, chiar trimestre uneori cînd în ambele sectoare miniere — Breiner și Văratec — nu aveam nici o echipă care să nu-și fi realizat sarcinile de plan. Caracteristic este că în acele perioade se simțea un aflux mai mare la angajare, concomitent cu reducerea fluctuației. Dintre cauzele cele mai importante care au condus și conduc încă la rămînerea echipelor sub plan, în ordinea efectului nefavorabil se înscriu: absențele nemotivate, slaba calificare și autoritate a unor șefi de echipă, neaprovizionarea la timp și în cantități suficiente cu materiale și vagonete goale, cu piese de schimb, greutăți în aprovizionarea cu aer comprimat și apă industrială pentru perforalul umed, asistență tehnică necorespunzătoare, uneori incompetenta chiar a unor maiștri mineri. Ing. CONSTANTIN GÎLCĂ directorul E. M. Băiuț (Continuare in pag. a 2-a) Melodii Mimiit Trebuie să recunoaștem că unitățile T.A.P.L. „au priză“ în rândurile tineretului. DE CE? Pentru că tineretul caută muzică. Și în lipsa altor posibilități imediate muzica o găsește la tonomatul cofetăriei „Crinul", la tonomatul restaurantului „Maramureș" sau la cel de la birtul „Igniș". (Tonomatul de la cofetăria „Albina", din cartierul Săsar, a devenit de mult o piesă ornamentată — nu funcționează). Așadar, vrînd, nevrînd, unitățile T.A.P.L. țează și educarea „influenmuzicală a tineretului (și nu acei care, pare-mi-se, au sarcină de serviciu această latură delicată). Ne-am adresat cîtorva responsabili de unități, rugîndu-i să ne spună ce anume întreprind pentru ca această distracție muzicală să fie cît de cu acceptabilă. Tonomatele existente au nevoie de o întreținere serioasă. Actualmente această întreținere se face „după cum se pricepe fiecare". Discurile prezente sut vechi, uzate. Tovarășul Mihai Reiz, contabilul șef de la T.A.P.L., ne promite că nu peste mult timp va fi angajat intreținerea specialist în încît privește tonomatelor, iar melodiile îmbătrînite se va găsi, cu siguranță, soluția de a te... întineri. Bani există. Trebuie doar inițiativă. Se pare că și asta e pe drum. Deci să așteptăm, dar nu prea mult. Dacă muzică nu se poate asculta in parte, tineretul trebuie altă să accepte ceea ce i se dă. Și... contra cost. Ca la orice tonomat, AL. PORUMBESCU