Pentru Socialism, februarie 1970 (Anul 20, nr. 4983-5006)

1970-02-21 / nr. 5000

PROLETARI DE TOATE ȚĂRILE, UNIfl-VA­T ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. *000 Sîmbătă 21 februarie 1970 4 pagini — ^9 de bani Noul palat administrativ al județului. Detaliu. Foto: A. ȘUTH PRODUCȚIA AGRICOLĂ PRESUPUNE IN­ALTA COMPETENTĂ Adunarea generală a cooperatorilor de la C.A.P. Cîmpulung la Tisa Lucru cert că In producția agricolă, cu­­vîntul hotărîtor îl are răspunderea cu care este organizat procesul de produc­ție, conținutul științific pe care îl capătă activitatea de pe cîmp și din ferme. De fapt, Plenara C.C. al P.C.R. din decem­brie 1969 a trasat sarcini de mare însem­nătate, menite să asigure creșterea mai rapidă a producțiilor cerealiere și ani­maliere, continua consolidare economică și organizatorică a cooperativelor agri­cole. In acest spirit s-a desfășurat și a­­dunarea generală a cooperatorilor din Cîmpulung la Tisa, care a analizat acti­vitatea depusă de consiliul de con­ducere în anul trecut, a stabilit măsuri eficiente pentru îmbunătățirea muncii în anul 1970 și a ales­ noile organe condu­cătoare. Din darea de seamă prezentată a reie­șit că în condiții vitrege de climă, în a­­nul 1969, țăranii cooperatori de aici au lucrat pentru a realiza producții sporite atît în cultura plantelor de cîmp, cît și în zootehnie și în pomicultură. Ca urma­re a complexului de măsuri aplicate în toate sectoarele de activitate, producția de fructe de exemplu s-a ridicat la 336 tone, planul la efectivele de bovine fost depășit, fiind livrate în același timp a statului însemnate cantități de produse cerealiere și de origine animală. Spre a asigura efectivului de animale o bază fu­rajeră corespunzătoare, s-a recoltat și depozitat în bune condiții 1.574 tone fin, cu 240 tone mai mult ca indicele planifi­cat, peste 700 tone de lucerna, trifoi sfeclă furajeră au fost însilozate, iar o­bligațiile față de I.M.A. au fost în în­tregime achitate. Din dezbaterile adunării generale reieșit însă că în activitatea consiliului­­ de connducere au existat în anul 1969 numeroase lipsuri care au avut efecte negative asupra economiei fun­cății. Așa cum au subliniat în cu­vîntul lor coope­ratorii Ion Ciocan, Nicolae Medre, Co­­loman Fekete și alții datorită superficia­lității unor membrii ai consiliului de con­ducere, precum și slaba organizare a muncii au făcut ca la cultura griului producția să se­­ realizeze doar în propor­ție de 66 la sută față de indicele planifi­cat, la porumb 48 la sută, iar la cartofi 77 la sută. Cum se poate explica că pe un sol bun cum are această cooperativă, se obține o producție medie de 944 kg grîu la hectar? De altfel în adunarea ge­nerală s-a spus că prașilele la porumb și cartofi au fost aplicate la întîmplare că și recoltarea s-a făcut în mod defectuos. V. O. DASCALEANU (Continuare In pag. a 2-a) In pagina a 3-a­­­­ • Teatrul băimărean și arta spectacolului • Profiluri lirice mara­mureșene — V. MUN­­TEANU Pomul cel oprit (schi­ță de G. BOITOR) Detaliu arhitectonic din Cavnte. Tentația acuarelei r î \ PRIMIREA MEMBRILOR PREZIDIULUI ACADEMIEI LA SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI Vineri la amiază, după încheie­rea lucrărilor de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialis­te România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preșe­dintele Consiliului de Stat, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tova­rășii: Emil Bodnaraș, Paul Nicules­­cu­-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Președintele Academiei de Știin­țe Sociale și Politice, Miron Con­­stantinescu, a făcut o scurtă pre­zentare a desfășurării lucrărilor Adunării generale și, în numele membrilor Prezidiului a exprimat conducerii Academiei, partidului recunoștința pentru încrederea a­­cordată, precum și hotărîrea de a depune întreaga energie pen­tru a duce la bun sfîrșit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor și propuneri­lor multor participanți, exprimînd sentimentele de adîncă stimă și prețuire pe care cercetătorii din domeniul științelor sociale, ca de altfel întregul nostru popor, le poartă secretarului gener­al al partidului, contribuției sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din țara noastră. Adunarea generală a ales în unanimitate și într-o atmosferă de puternic entu­ziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca președinte de o­­noare al noului for științific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte­ această funcție. Luînd cuvîntul, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus: Stimați tovarăși. Constituirea Academiei de Științe Sociale și Politice repre­zintă un eveniment deosebit de important în viata patriei noas­tre socialiste. Desigur, este cunoscut c­ă în țara noastră s-au desfășurat și în trecut activități pozitive, s-au obținut rezultate bune în diferite­le discipline reunite astăzi în ca­drul Academiei de Științe Sociale și Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut, de­ altfel dezvolta­rea științelor sociale — ca a o­­ricărei științe­­ nu se va opri niciodată la o anumită Limită ma­ximă. Științele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluției sociale, al transformă­rilor­­ jprofunde care au loc în societatea noastră și în lume; numai ținînd seama de aceste schimbări, aceste științe vor pu­tea contribui atît la înțelegerea fenomenelor sociale, cît și la o­­rientarea activității de transfor­mare a societății. Constituirea Academiei va marca — sfat con­vins de aceasta — o cotitură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cîte am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dez­baterile care au avut loc în prea­labil în centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile fortate in adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea și orientarea activită­ții ce urmează să o desfășoare A­­cademia constituită astăzi. E de înțeles că era greu, în timpul ce­­lor două zile cît a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunțime toate problemele de fond ale activită­ții în domeniul științelor sociale și politice. Unele chestiuni ridi­cate, unele critici sau unele do­rințe exprimate de tovarăși con­stituie doar cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale în țara noastră. Sunt convins că prezidiul A­­cademiei de Științe Sociale și Po­litice, secțiile nou constituite vor trece la elaborarea unui pro­gram concret de muncă și că, pe baza acestui program, se va rea­liza intensificarea muncii de cercetare în institute, în versități, în centrele sociale uni­și economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că acti­vitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieți culturale, științi­fice și educative din patria noas­tră. Sînt multe probleme care buie abordate de Academie, pre­în­­cepînd cu cercetarea în dome­niul istoriei, unde trebuie să fin mai activi, să aducem o contri­buție mai mare la înțelegerea a­­tît a momentelor esențiale din istoria patriei cît și a marilor e­­v­enimente din istoria universală. Pentru a înțelege mai bine eve­nimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naționale cu stu­diul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al fiei, sociologiei și în toate filoze­ce­lelalte compartimente ale gîn­­dirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de­ Știin­țe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumneavoastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rod­nică. Dorin­ ca în munca Acade­miei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării li­bere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepției noastre ma­terialist dialectice despre natu­ră și Societate. Numai astfel A­­cademia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetu­lui Central, al Comitetului Exe­cutiv să vă felicit pe dumnea­voastră, pe președintele Acade­miei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activita­tea viitoare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, propunîndu-mă pre­ședinte de onoare al Academiei, nu pot decît să exprim cele mai calde mulțumiri. Acceptînd a­­ceastă cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Aca­demiei nu numai ca președinte de onoare, ci ca activist pe tártaiul științelor sociale, al gîn­dirii și teoriei noastre revolutionare, marxist-leniniste. S­ALVAREA a venit după... 7 ore Din Poienile de sub Munte am pri­mit nu de mult o scrisoare. Iată pe scurt faptele relata­­tate de semnatarul ei, Mihai Severa: „Cazul s-a petrecut în ziua de 6 ianua­rie. In acea zi, so­ția trebuia să nască. M-am prezentat din timp la spitalul din localitate, iar sora de serviciu a cerut telefonic o salvare, care să transporte soția pînă la casa de naștere din Rus­­cova. Telefonul a fost dat la ora 12, iar salvarea a sosit pe la ora 19. Cînd s-a prezentat, sofia născuse deja. Noroc că n-a fost nimic grav“. Sesizarea nului spune cetățea­nul. Astfel de adevă­rieri pot avea îf atît­­ur­mări ireparabile. Ne deplasăm pînă la Poieni. Iată ce ne declară medicul de aici. Va­sile Vasiliu: — Zilnic există nașteri, cazuri de ur­gență provenite din sectoarele forestiere, iar pe serviciul sal­vării nu ne putem bizui niciodată. Du­pă multe demersuri am obținut ca salva­rea să stea la dispo­ziția comunei Poieni. Există i­ această pri­vință și o dispoziție dată de Spitalul din Vișeul de Sus, dar ea nu se respectă. Tot­ timpul salvarea stă la Ruscova. De la Poieni, fa­cem cale întoarsă la Ruscova. Adminis­tratorul de aici, A­­lexandru Cocîrcă, ne declară: — Noi știm că sal­varea aparține de noi. Aici e și gara­jul și locul de dor­mit pentru șofer. Ul­terior, am mai primit o dispoziție verbală, ca salvarea să stea totuși ziua la noi și noaptea la Poieni. La Spitalul din Vi­șeul de Sus, afirma­ția administratorului este respinsă de șe­ful garajului, Petru Tura: — Pentru mine es­te clar un singur lu­cru. Salvarea (cu nr. 33 MM 1175) trebuie să stea la dispoziția celor trei sate. Nu are ce căuta la Pe­trova și Leordina. Aceste comune sunt deservite de noi, cei de la Vișeul de Sus. T. MIHAI (Continuare în pag. a 2-a) 1970, ULTIMUL AN AL CINCINALULUI, PAS ÎNAINTE PE SCARA VALORII EFICIENȚEI ECONOMICE DISCIPLINA DE MUNCĂ factor hotărîtor în realizarea planului de echipele , p­roblema care de ani de zile preocupă pe lucrătorii din in­dustria minieră, reali­zarea planului de că­tre echipele de mi­neri continuă încă să nu fie pe deplin solu­ționată. Pe lingă re­percusiunile ce se resimt în activitatea generală a exploată­rii, rămînerea echi­pelor sub plan atrage după sine nerealiza­­rea de cîștiguri co­respunzătoare de că­tre o însemnată par­te a muncitorilor — în general a munci­torilor calificați — a­­vînd o contribuție negativă la atragerea de noi cadre în mi­nerit și în special în activitățile de subte­ran. De aceea, ani de-a rîndul această proble­mă preocupă colecti­vul Exploatării mi­niere Băiuț. Din mul­titudinea cauzelor ce o generează am cău­­­tat de fiecare dată să descifrăm pe cele mai semnificative,­­în toate căile urmărind apoi influențarea lor în bine. Ca urmare a unei preocupări con­tinue și perseveren­te, sub îndrumarea competentă a organe­lor și organizațiilor de partid, cu atrage­rea în­­ această acțiu­ne a marii majorități a cadrelor tehnice din unitatea noastră, în multe perioade am obținut rezultate bu­ne. Astfel, am înre­gistrat luni, chiar trimestre uneori cînd în ambele sectoare miniere — Breiner și Văr­atec — nu aveam nici o echipă care să nu-și fi realizat sarcinile de plan. Ca­racteristic este că în acele perioade se simțea un aflux mai mare la angajare, concomitent cu redu­cerea fluctuației. Dintre cauzele cele mai importante care au condus și conduc încă la rămînerea e­­chipelor sub plan, în ordinea efectului ne­favorabil se înscriu: absențele nemotivate, slaba calificare și au­toritate a unor șefi de echipă, neaprovi­­zionarea la timp și în cantități suficiente cu materiale și vagonete goale, cu piese de schimb, greutăți în aprovizionarea cu aer comprimat și apă in­dustrială pentru per­­foralul u­med, asisten­ță tehnică necores­punzătoare, uneori incompetenta chiar a unor maiștri mineri. Ing. CONSTANTIN GÎLCĂ directorul E. M. Băiuț (Continuare in pag. a 2-a) Melodii Mimiit Trebuie să recunoaștem că unitățile T.A.P.L. „au priză“ în rândurile tinere­tului. DE CE? Pentru că tineretul caută muzică. Și în lipsa altor posibilități imediate muzica o găseș­te la tonomatul cofetăriei „Crinul", la tonomatul res­taurantului „Maramureș" sau la cel de la birtul „Ig­­niș". (Tonomatul de la co­fetăria „Albina", din car­tierul Săsar, a devenit de mult o piesă ornamentată — nu funcționează). Așadar, vrînd, nevrînd, u­­nitățile T.A.P.L. țează și educarea „influen­muzica­lă a tineretului (și nu acei care, pare-mi-se, au sar­cină de serviciu această latură delicată). Ne-am a­­dresat cîtorva responsabili de unități, rugîndu-i să ne spună ce anume întreprind pentru ca această distrac­ție muzicală să fie cît de cu­ acceptabilă. Tonomatele existente au nevoie de o întreținere se­rioasă. Actualmente a­­ceastă întreținere se face „după cum se pricepe fie­care". Discurile prezente su­­t vechi, uzate. Tovarășul Mihai Reiz, contabilul șef de la T.A.P.L., ne promite că nu peste mult timp va fi an­gajat in­treținerea specialist în în­cît privește tonomatelor, iar melodiile îm­­bătrînite se va găsi, cu siguranță, soluția de a te... întineri. Bani există. Tre­buie doar inițiativă. Se pare că și asta e pe drum. Deci să așteptăm, dar nu prea mult. Dacă muzică nu se poate asculta in parte, tineretul trebuie altă să accepte ceea ce i se dă. Și... contra cost. Ca la orice tonomat, AL. PORUMBESCU

Next