Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)

1970-05-26 / nr. 5078

COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LA CHEMAREA PARTIDULUI. PENTRU LICHIDAREA URMĂRILOR CAIAHITAȚILOR Oamenii muncii își înzecesc eforturile în îndeplinirea SARCINILOR ECONOMICE Duminică, 24 mai a.c., a fost o zi de muncă plină, bo­gată în realizări. Mobilizați de organizațiile de partid, lu­crătorii din industria județului au dat viață angajamentelor de a lucra suplimentar pentru recuperarea rămînerilor în urmă din zilele de eroică luptă cu furia apelor, cu reface­rea bunurilor avariate. Ieri, ei au adăugat noi realizări celor din zilele precedente, micșorînd mult volumul de pro­ducție restant, cu hotărîrea fermă de a îndeplini integral sarcinile de plan prevăzute pentru primul semestru din a­­cest an. In acțiunea largă pentru ca economia județului să reintre pe făgașul său normal, colectivele de muncă își reconsideră totodată angajamentele de întrecere, găsind noi resurse pentru suplimentarea lor. Din bogatul noian al faptelor de muncă din ultimele zile, în cele de mai jos, relatăm cîteva: In abataje, muncă susținută După cum am fost informați de către C.M.M.N. Baia Mare, la toate unitățile de exploatare, în ultimele zile activitatea a rein­trat deplin pe făgașul său nor­mal. La E.M. Baia Sprie, spre e­­xemplu, în perioada 19—24 mai s-a reușit extragerea peste planul zilnic a unei cantități de minereu echivalentă cu aproape 20 la su­tă din sarcina zilnică; la E.M. Șuior, producția de minereu rea­lizată suplimentar planului în a­­ceastă perioadă este egală cu peste 30 la sută din sarcina pe zi. De remarcat că la 21 mai mi­nerii, de aici, au extras o produc­ție de adevărat record față de întreaga perioadă trecută din a­­cest an. Și la E.M. Săsar, pro­ducția suplimentară în aceeași perioadă este egală cu peste 15 la sută din sarcina unei zile de muncă. Demn de reținut este fap­tul de adevărat eroism că la E.M. Ilba acțiunea continuă pentru­­ re­punerea în funcțiune a atelieru­lui mecanic și pentru consolida­rea căilor de acces n-a diminuat cu nimic eforturile din abataje. Aici, în­ ultimele 5 zile, produc­ția suplimentară extrasă repre­zintă, de asemenea, circa 20 la sută din sarcina unei zile de la­ 6 milioane lei producție peste plan Oamenii muncii din județ au pornit, după lichidarea avariilor produse de năvala apelor, la lup­ta pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice. Alături de colectivele U.M.M.N. Baia Mare (care s-au angajat la o producție suplimentară de 10 milioane lei), de colectivul de la C.E.I.L. plat­formă Sighetul Marmației (care va da în luna mai o producție su­plimentară de 500.000 lei), de con­structorii băimăreni (care au ho­­tărît să­ predea 263 apartamente cu 15—30 zile mai devreme de­cit termenele inițiale), alături de alte zeci de colective, se jeuză să depășească planul anga­de producție noi unități economice. Iată ce ne-a declarat, spre exem­plu, tovarășul inginer Cornel Gra­ma, directorul I.P.E.G. Baia Ma­re: ,,In ultimele zile, pe toate șantierele de explorări miniere, activitatea a reintrat în cadența normală. Avem condiții ca pînă la începutul trimestrului III să recuperăm rămînerea în ur­mă, iar pe întregul an să realizăm în plus lucrări de prospectare și explorare de cel puțin 6 milioane lei, adică aproape dublul anga­jamentului inițial". a In sala Teatrului dramtic din Baia Mare, in fata unui numeros pu­blic, părinți și invitați, formațiile artistice ale Școlii generale nr. 2 din Baia Mare au evoluat în cadrul spectacolului intitulat sugestiv pen­tru tinerii interpreți: „Flori de mai". Pregătirea formațiilor și regia spec­tacolului aparțin profesorilor Carmen Giurcan și Simion Vaida­­n. Pentru a marca într-un mod sărbătoresc și emoționant momentul intrării în rîndurile organizației de tineret a peste 150 de pionieri și școlari din școlile generale ale muni­cipiului, Comitetul municipal Baia Mare al U.T.C. a­ organizat dumi­nică, în localul Școlii generale nr. 1, o atractivă și interesantă manifes­tare culturală. Cu acest prilej deta­șamentul de pionieri al clasei a IV-a A (învățătoare Eugenia Petruțiu) a prezentat în fața elevilor, părinților și invitaților șezătoarea literară pe teme din Eminescu, Creangă, Coșbuc și Formația de muzică populară a Clubul sindicatului Exploatării mi­niere și­­ Uzinei de preparare Săsar din Baia Mare a prezentat sîmbătă 23 mai a.c., la sediu, două reprezen­tații cu spectacolul folcloric „De la noi din Maramureș", în regia lui Te­odor Pop, directorul clubului. Și-au dat concursul taraful, soliști vocali și instrumentiști, precum și forma­ția de dansuri a Școlii generale nr. 6 din Baia Mare instruită de învă­țătoarea Maria Stejereanu. Spectacolul, la care au participat peste 800 persoane, s-a bucurat de un deosebit succes. Suma încasată (2.623 lei) s-a virat în contul aju­torării familiilor sinistrate din cau­za inundațiilor. pmb­wmi bw­raws tmieb, wbhti-vmt Anul XX nr. 5078 Marți 26 mai 1070 4 pagini — 30 bani DECIZIEI pentru convocarea Consiliului popular al județului Maramureș In temeiul Deciziei nr. 224/1970, a Comitetului executiv al Consiliului popular județean Maramureș și art. 23 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare, Con­siliul popular al județului Maramureș se convoacă în sesiunea a V-a ordinară în ziua de 30 mai 1970, orele 16, la sediul Consi­liului popular județean din Baia Mare, str. 17 Octombrie nr. 40, cu următoarea ordine de zi: 1) Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean cu privire la apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole în lumina Legii nr. 12/1968. 2) Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean privind punerea în valoare de către industria locală a re­surselor locale și sporirea producției de larg consum. 3) Aprobarea planurilor de sistematizare ale unor localități din județ. Președinte, Secretar: GHEORGHE BLAJ VALENTIN BOTA Zi de muncă a tineretului ș i Obișnuiți să construim, împre­jurări nefavorabile de ordin natu­ral ne silesc în aceste zile să și reconstruim. Oamenii sînt hotă­­rîți să refacă totul, pînă și tim­pul. Pentru aceasta ei dețin și pot face oricînd dovada unor ge­neroase energii creatoare. Este ceea ce uteciști din organizații­le de tineret de la numeroase în­treprinderi și instituții din muni­cipiul Baia Mare au simțit și crîndit în momentul în care s-au angajat din proprie inițiativă să-și aducă contribuția patriotică prin muncă în scopul înlăturării cit mai grabnice a distrugerilor pro­vocate de inundații. Venind în întîmpinarea acestor cereri, Co­mitetul municipal Baia Mare al U.T.C. a organizat duminică 24 mai a.c. o zi de muncă a tinere­tului. Obiectivul: terasamentul a­­variat de ape al porțiunii de linie ferată Mireșu Mare—Remeți. Imediat după sosirea în gara Mireșu Mare tinerii s-au îndrep­tat spre locul de intervenție. Gru­pați pe echipe, pe un front de lucru de peste 500 m, uteciștii au început, să degajeze traseul de resturile lăsate de apă, să com­pleteze cu piatră porțiunile spăla­te, să umple cavernele create în terasamentul căii ferate. Din zori aici lucrau deja militari. De­montau și remontau linia. Peste o sută la număr, cu răngi de oțel în mîini, ostașii împing la coman­dă, centimetru cu centimetru, spre vechiul lăcaș, un tronson de cale ferată cu traverse­ din beton. Au sosit aici în „casele" lor pe roa­te după ce participaseră la reda­rea în circulație a liniei dintre Satu Mare și Baia Mare. Pre­zența eșalonului se face deja simțită, ne spune ing. Ștefan Bar­bu. In curînd vom ajunge în marginea Remetiului. Pentru atinge acest punct „fie și cu un­­ ceas mai devreme", cum se ex­prima inginerul Dumitrache Con­stantin, de la Regionala C.F.R. Cluj, responsabilul comandamen­tului de inundații acțiunea tinere­tului e binevenită. Nimic mai po­trivit decit prezența tinereții a­­colo unde lupta se duce cu re­așezarea lucrurilor în ordinea fi­rească a vieții. O prezență pe care am remarcat-o din plin. Ea venea din partea studenților de la Institutul pedagogic sau cel de subingineri, a elevilor Grupului școlar pentru personal tehnic în construcții sau cei ai Grupului școlar minier, a zețarilor, mașiniș­­tilor și zincografilor întreprinderii poligrafice, a lăcătușilor, frezori­lor, mecanicilor, majoritatea uce­nici, de la U.M.M.U.M., a mun­citorilor de la Flotația centrală, U.M.M.N., I.M.C. și altele. Au fost cîteva ore de muncă, de recîștigare și afirmare a sen­sului ei constructiv. De la tovarășul Vasile Red­­nic, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de materiale de construcții aflăm : — încă din săptămîna tre­cută, sectoarele de producție ale întreprinderii au trecut la muncă avîntată, după ce și-au remediat în bună parte avarii­le produse de inundații. Comi­tetul de direcție , și comitetul de partid, pe baza analizei fie­cărui loc de muncă, a angaja­mentelor stabilite de colective­le respective au hotărît să răspundă chemării partidului pentru creșterea continuă producției materialelor de con­­­strucții cu suplimentarea sar­cinilor economice pentru anul în curs cu o producție valori­că ce depășește 3,1 milioane lei și anume: circa 50.000 to­ne piatră spartă de diferite sortimente, cel puțin 500.000 bucăți cărămizi arse, 100.000 bucăți înlocuitori de cărămidă (blocuri ceramice), o însem­nată cantitate de plăci din be­ton, tuburi de diferite diame­­tre etc. Colectivul nostru es­te hotărît ca prin munca sa avîntată, prin producție supli­mentară să vină în acest fel cu o modestă contribuție la re­facerea bunurilor distruse sau avariate de năvala apelor. inainte de plecare spre Mireșu Mare. potoi I. DEAC EROII SI­NT PRINTRE NOI Am văzut! Zile în șir cerul și-a vărsat cu dușmănie toren­­ții norilor pe meleagurile noas­tre. Și pămîntul s-a cutremu­rat. Rîurile, într-o năvală nebu­nă s-au năpustit asupra orașe­lor, satelor, luncilor și cîmpii­­lor. Stîncile se prăvăleau peste liniile ferate, peste drumuri, peste văile înflorite. Am văzut cum Săsarul, apă mică și tul­bure, căra pe valuri înspumate acoperișuri de case, ferestre și uși, scaune și mese. Și parcă ieri, la­­ aceste mese, oamenii își luau cina. Acum mesele au dis­părut Undeva, pe valea Firizei, un val mînios a zmuls din mi­na unui copil o minge roșie cu buline albe. Someșul, la ora turbării, a secerat sute de case, sfărîmîndu-le ca pe niște cutii de chibrituri, iar în altele a că­rat mir galben și a stins focul din vatra unde adia aroma de pline proaspătă. Tisa a luat în spinare camioane și le-a zvîrlit în hăuri. Da, am văzut cum apa dătătoare de viață a devenit peste noapte dușmanul vieții. Momente grele, unice. Dar el, omul, făurarul atîtor frumu­seți, n-a dat înapoi, nu s-a lă­sat copleșit. .. .Era o noapte pîcloasă, cu ploaie grea, ca de plumb. Nu se vedea nici măcar mina omu­lui. Gheorghe Vișovan, secre­tarul comitetului comunal de partid, la ceas tîrziu, se întor­­cea de la adunarea din satul Șieu. Apa însă creștea și vina. Secretarul, împreună cu șeful postului de miliție, au dat alar­ma și majoritatea cetățenilor din centrul comunei Rozavlea erau prezenți în cîteva minute, 15 ca­se erau în primejdie. Mulți oa­meni se aflau la discreția valu­rilor. Atunci Gheorghe Florea, Gavrilă Rus, Toader Tisăliță, Ștefan Petrovan, Gheorghe Be­lea s-au legat cu funii de co­pacii apropiați, s-au aruncat a­­poi în valuri, reușind să-și sal­veze consătenii aflați în primej­die. Două zile mai tîrziu, o a­­lunecare de teren a astupat Va­lea Spinului, în locul numit Hu­­rlaia, dar oamenii au redeschis drumul apelor și toate bunurile au fost salvate. Nu s-a înre­gistrat nici o victimă. Metoda zăgazurilor, deși era furtună, ploaie torențială, au aplicat-o cu strășnicie forestie­rii de la U.E.I.S. Vișeul de Sus și cei de pe Valea Izei, și si­­ghetenii care au întărit malu­ghete­rile Tisei dezlănțuite, silind u­­raganul de apă să bată în re­tragere pe albia-i stabilită din bătrînele vremuri geologice. .. .Someșul, învolburat pes­te măsură, bîntuia satele și a răsucit ca pe o sîrmă rugini­tă podul din fier și oțel de la Ardusat Oamenii din zona inundată s-au refugiat spre a­­dăposturi sigure. Un bătrîn pen­sionar însă, Ion Andone, me­teorolog voluntar, măsura ape­le și transmitea la telefon date­le din oră în oră. Și asta pînă ce rîul furibund a avariat odată cu podul și linia telefonică. In vremea asta, Vasile Popan, se­cretarul Comitetului comunal de partid Ardusat și Dumitru Span, președintele Consiliului popular comunal, împreună cu locuitorii satului Arieșul de Cîmp, au fost înconjurați de ape. Ei încurajau sătenii ajutau să-și salveze viața și-i și bunurile. Tot la datorie au stat zi și noapte Alexandru Oancea, Vasile Roatiș,­­ Gheorghe­ Rus, Gheorghe Tarta, Leontin Steje­­ran. Peste 100 de arbusădeni, în zilele următoare, s-au gajat într-o aprigă bătălie an­și au repus în circulație linia fe­rată Ardusat—Crucișor. O formație compusă din Ioan Horje, Gheorghe Gîrdăleanu, Ilie Barbul, Iosif Lauran,­xandru Dărăban a acționat Ale­în condiții deosebit de primejdioa­se, făcînd legătura cu sătenii ri izolați în Arieșul de Cîmp, au­­ transportat alimente, mente și apă potabilă, medica­­l Știu oamenii aceștia, miile de­­ oameni, că au devenit în cîte­­­­va zile eroi de legendă? Cred ei că nici n-au avut timp să se re gîndească la asta. Ei au pornit ți rapid și energic la acțiune, s-au­­ avîntat­ în bătălia cu natura vi­­­­tregă, muncesc fără preget din dragoste de țară și de locurile­­ 1 de care și-au legat viața. Na­­­­tura ne-a stricat socotelile, ne-a­m pus la grea încercare, a provo­­­cat tragedii, dar oamenii acțio­­­­­­nează cu calm, cu încredere, cu­­ optimism. Vom ști, desigur, să o refacem și să îmbogățim ceea ce natura oarbă a vrut sau ne-a­m­­ răpit în deslănțuirea-i de ca­taclism. Trăim zile și nopți în­­­cordate, de muncă tenace, mai intensă ca oricînd, ca să șter­gem urmele marilor pagube și, să facem țara mai înfloritoare. Eroii sînt printre noi, malu- ION NAN^ * * \s ) issV I E Olimpiadele școlare - competiție a inteligenței și studiului De curînd încheiate, olimpiadele elevilor din acest an școlar ne-au dat prilejul să abordăm discutarea unor aspec­te privind locul și ro­lul lor în viața licee­lor, precum și gradul de participare a jude­țului nostru la ediția actuală. La ancheta noastră participă Andrei Bălan, inspector general al Inspectoratului județean, Romulus școlar Fi­lip, Aurel Șanta, An­­gheluță Dumitru, Ște­­fan Winkler, inspectori de profil ai Inspectora­tului școlar județean. Ceilalți participanți la anchetă vor fi consem­nați la capitolele la ca­re s-au referit. — Ce-și propun olim­piadele? — Valorificarea ap­titudinilor elevilor ta­lentați și pasionați pen­tru studiul unui obiect sau al unui grup de o­­biecte (R. F.). — Să stimuleze ca­pacitatea creatoare elevilor prin realizarea a unei atmosfere emulati­ve și dinamizante pen­tru elevi și profesori (A. Ș.). — Depistarea talen­telor pregătirii pentru cercetare. Prin crește­rea treptată a număru­lui de dificultăți de la o fază la alta se solicită cunoștințe deosebite, fapt ce înviorează a­­saltarea granițelor pro­gramei (A. D.). — Stimulează preo­cuparea profesorilor pentru elevii cu În­clinații deosebite pen­tru un obiect (Șt. V.). — In ce măsură o­­limpiadele reflectă gra­dul de preocupare spe­cială față de elevii cu aptitudini? — Cu toate că te­matica olimpiadelor se încadrează perfect în programă, este necesar un interes deosebit al elevului pentru obiect, interes cultivat de pro­fesori și familie. Cercul de elevi trebuie să be­neficieze de un c­­anat deosebit, fără reveni­rea la ceea ce s-a fă­cut, ci abordarea unor teme deosebite care solicită gândire perso­nală. Deci o pregătire suplimentară a elevilor dotați (A. B.).­­ Numai zile deosebite preocupă­pentru elevii cu aptitudini pot asigura succesul la o­­limpiade. Aceste pre­ocupări trebuie să vi­zeze: orientarea lectu­rii elevilor spre studii și sinteze pentru viziu­ni de perspectivă, for­marea spiritului critic. Pornind de la conside­rații consacrate, unii elevi își spun propriul punct de vedere (A. Ș.). — Ar trebui­­ să se dea teme pentru acasă diferențiate, cu indica­rea surselor de biblio­grafie. La cercurile pe obiecte să se abordeze tematici (pe etape sau pe un an) care vizează cercetarea științifică. Un elev oricît de bun ar fi la clasă, fără în­drumarea specială profesorului și fără un a amplu studiu indivi­dual nu va deveni ex­ceptional (R. F.) . Fără discuție, o­­limpiadele reflectă gra­dul de preocupare pen­tru elevii dotați. Tre­buie început cu depis­tarea lor. Iată un e­­xemplu: la Liceul in­dustrial de construcții elevul L. Mureșan a luat la ex­amenul de admitere nota 5 la ma­tematică. La faza loca­lă abia s-a calificat pentru cea județeană, la care însă s-a remar­cat în mod deosebit. In trimestrul II a­ obținut media 10. preocupările profesorului V. Nechi­ta pentru acest elev sunt evidente (A. D.). — Se poate stabili o relație între rezultate­le la olimpiadă și gra­dul de preocupare a profesorului pentru problemele de specia­litate? Toate răspunsurile­ au fost afirmative. S-a mai precizat: profeso­rul imprimă ceva din preocupările sale și e­­levilor dotați (A. Ș.); profesorul care nu fa­ce față solicitărilor e­­levilor dotați îi sorteș­te nedezvoltării (A. D.); profesorul chiar fiind foarte bine pregătit, dacă n-are preocupări constante nu va obți­ne rezultate (St. V ). — Olimpiadele sunt relevante pentru expri­marea nivelului de cu­noștințe al elevilor la obiectul dat în clasa și școala dată? — Orice confruntare prin concurs exprimă gradul de pregătire al elevilor. Contează foar­te mult și „materia pri­­mă” (A­R.). Pornind de la răs­punsurile primite mai sus, să urmărim pre­zența liceelor din ju­dețul nostru la aceas­tă olimpiadă. Luăm drept cifre de referin­ță premiile obținute la faza județeană, califi­carea pentru faza fina­lă, rezultatele la faza finală. ION P. POP (Continuare In pag. a 2-a)

Next