Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)
1970-05-26 / nr. 5078
COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LA CHEMAREA PARTIDULUI. PENTRU LICHIDAREA URMĂRILOR CAIAHITAȚILOR Oamenii muncii își înzecesc eforturile în îndeplinirea SARCINILOR ECONOMICE Duminică, 24 mai a.c., a fost o zi de muncă plină, bogată în realizări. Mobilizați de organizațiile de partid, lucrătorii din industria județului au dat viață angajamentelor de a lucra suplimentar pentru recuperarea rămînerilor în urmă din zilele de eroică luptă cu furia apelor, cu refacerea bunurilor avariate. Ieri, ei au adăugat noi realizări celor din zilele precedente, micșorînd mult volumul de producție restant, cu hotărîrea fermă de a îndeplini integral sarcinile de plan prevăzute pentru primul semestru din acest an. In acțiunea largă pentru ca economia județului să reintre pe făgașul său normal, colectivele de muncă își reconsideră totodată angajamentele de întrecere, găsind noi resurse pentru suplimentarea lor. Din bogatul noian al faptelor de muncă din ultimele zile, în cele de mai jos, relatăm cîteva: In abataje, muncă susținută După cum am fost informați de către C.M.M.N. Baia Mare, la toate unitățile de exploatare, în ultimele zile activitatea a reintrat deplin pe făgașul său normal. La E.M. Baia Sprie, spre exemplu, în perioada 19—24 mai s-a reușit extragerea peste planul zilnic a unei cantități de minereu echivalentă cu aproape 20 la sută din sarcina zilnică; la E.M. Șuior, producția de minereu realizată suplimentar planului în această perioadă este egală cu peste 30 la sută din sarcina pe zi. De remarcat că la 21 mai minerii, de aici, au extras o producție de adevărat record față de întreaga perioadă trecută din acest an. Și la E.M. Săsar, producția suplimentară în aceeași perioadă este egală cu peste 15 la sută din sarcina unei zile de muncă. Demn de reținut este faptul de adevărat eroism că la E.M. Ilba acțiunea continuă pentru repunerea în funcțiune a atelierului mecanic și pentru consolidarea căilor de acces n-a diminuat cu nimic eforturile din abataje. Aici, în ultimele 5 zile, producția suplimentară extrasă reprezintă, de asemenea, circa 20 la sută din sarcina unei zile de la 6 milioane lei producție peste plan Oamenii muncii din județ au pornit, după lichidarea avariilor produse de năvala apelor, la lupta pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice. Alături de colectivele U.M.M.N. Baia Mare (care s-au angajat la o producție suplimentară de 10 milioane lei), de colectivul de la C.E.I.L. platformă Sighetul Marmației (care va da în luna mai o producție suplimentară de 500.000 lei), de constructorii băimăreni (care au hotărît să predea 263 apartamente cu 15—30 zile mai devreme decit termenele inițiale), alături de alte zeci de colective, se jeuză să depășească planul angade producție noi unități economice. Iată ce ne-a declarat, spre exemplu, tovarășul inginer Cornel Grama, directorul I.P.E.G. Baia Mare: ,,In ultimele zile, pe toate șantierele de explorări miniere, activitatea a reintrat în cadența normală. Avem condiții ca pînă la începutul trimestrului III să recuperăm rămînerea în urmă, iar pe întregul an să realizăm în plus lucrări de prospectare și explorare de cel puțin 6 milioane lei, adică aproape dublul angajamentului inițial". a In sala Teatrului dramtic din Baia Mare, in fata unui numeros public, părinți și invitați, formațiile artistice ale Școlii generale nr. 2 din Baia Mare au evoluat în cadrul spectacolului intitulat sugestiv pentru tinerii interpreți: „Flori de mai". Pregătirea formațiilor și regia spectacolului aparțin profesorilor Carmen Giurcan și Simion Vaidan. Pentru a marca într-un mod sărbătoresc și emoționant momentul intrării în rîndurile organizației de tineret a peste 150 de pionieri și școlari din școlile generale ale municipiului, Comitetul municipal Baia Mare al U.T.C. a organizat duminică, în localul Școlii generale nr. 1, o atractivă și interesantă manifestare culturală. Cu acest prilej detașamentul de pionieri al clasei a IV-a A (învățătoare Eugenia Petruțiu) a prezentat în fața elevilor, părinților și invitaților șezătoarea literară pe teme din Eminescu, Creangă, Coșbuc și Formația de muzică populară a Clubul sindicatului Exploatării miniere și Uzinei de preparare Săsar din Baia Mare a prezentat sîmbătă 23 mai a.c., la sediu, două reprezentații cu spectacolul folcloric „De la noi din Maramureș", în regia lui Teodor Pop, directorul clubului. Și-au dat concursul taraful, soliști vocali și instrumentiști, precum și formația de dansuri a Școlii generale nr. 6 din Baia Mare instruită de învățătoarea Maria Stejereanu. Spectacolul, la care au participat peste 800 persoane, s-a bucurat de un deosebit succes. Suma încasată (2.623 lei) s-a virat în contul ajutorării familiilor sinistrate din cauza inundațiilor. pmbwmi bwraws tmieb, wbhti-vmt Anul XX nr. 5078 Marți 26 mai 1070 4 pagini — 30 bani DECIZIEI pentru convocarea Consiliului popular al județului Maramureș In temeiul Deciziei nr. 224/1970, a Comitetului executiv al Consiliului popular județean Maramureș și art. 23 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare, Consiliul popular al județului Maramureș se convoacă în sesiunea a V-a ordinară în ziua de 30 mai 1970, orele 16, la sediul Consiliului popular județean din Baia Mare, str. 17 Octombrie nr. 40, cu următoarea ordine de zi: 1) Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular județean cu privire la apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole în lumina Legii nr. 12/1968. 2) Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular județean privind punerea în valoare de către industria locală a resurselor locale și sporirea producției de larg consum. 3) Aprobarea planurilor de sistematizare ale unor localități din județ. Președinte, Secretar: GHEORGHE BLAJ VALENTIN BOTA Zi de muncă a tineretului ș i Obișnuiți să construim, împrejurări nefavorabile de ordin natural ne silesc în aceste zile să și reconstruim. Oamenii sînt hotărîți să refacă totul, pînă și timpul. Pentru aceasta ei dețin și pot face oricînd dovada unor generoase energii creatoare. Este ceea ce uteciști din organizațiile de tineret de la numeroase întreprinderi și instituții din municipiul Baia Mare au simțit și crîndit în momentul în care s-au angajat din proprie inițiativă să-și aducă contribuția patriotică prin muncă în scopul înlăturării cit mai grabnice a distrugerilor provocate de inundații. Venind în întîmpinarea acestor cereri, Comitetul municipal Baia Mare al U.T.C. a organizat duminică 24 mai a.c. o zi de muncă a tineretului. Obiectivul: terasamentul avariat de ape al porțiunii de linie ferată Mireșu Mare—Remeți. Imediat după sosirea în gara Mireșu Mare tinerii s-au îndreptat spre locul de intervenție. Grupați pe echipe, pe un front de lucru de peste 500 m, uteciștii au început, să degajeze traseul de resturile lăsate de apă, să completeze cu piatră porțiunile spălate, să umple cavernele create în terasamentul căii ferate. Din zori aici lucrau deja militari. Demontau și remontau linia. Peste o sută la număr, cu răngi de oțel în mîini, ostașii împing la comandă, centimetru cu centimetru, spre vechiul lăcaș, un tronson de cale ferată cu traverse din beton. Au sosit aici în „casele" lor pe roate după ce participaseră la redarea în circulație a liniei dintre Satu Mare și Baia Mare. Prezența eșalonului se face deja simțită, ne spune ing. Ștefan Barbu. In curînd vom ajunge în marginea Remetiului. Pentru atinge acest punct „fie și cu un ceas mai devreme", cum se exprima inginerul Dumitrache Constantin, de la Regionala C.F.R. Cluj, responsabilul comandamentului de inundații acțiunea tineretului e binevenită. Nimic mai potrivit decit prezența tinereții acolo unde lupta se duce cu reașezarea lucrurilor în ordinea firească a vieții. O prezență pe care am remarcat-o din plin. Ea venea din partea studenților de la Institutul pedagogic sau cel de subingineri, a elevilor Grupului școlar pentru personal tehnic în construcții sau cei ai Grupului școlar minier, a zețarilor, mașiniștilor și zincografilor întreprinderii poligrafice, a lăcătușilor, frezorilor, mecanicilor, majoritatea ucenici, de la U.M.M.U.M., a muncitorilor de la Flotația centrală, U.M.M.N., I.M.C. și altele. Au fost cîteva ore de muncă, de recîștigare și afirmare a sensului ei constructiv. De la tovarășul Vasile Rednic, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de materiale de construcții aflăm : — încă din săptămîna trecută, sectoarele de producție ale întreprinderii au trecut la muncă avîntată, după ce și-au remediat în bună parte avariile produse de inundații. Comitetul de direcție , și comitetul de partid, pe baza analizei fiecărui loc de muncă, a angajamentelor stabilite de colectivele respective au hotărît să răspundă chemării partidului pentru creșterea continuă producției materialelor de construcții cu suplimentarea sarcinilor economice pentru anul în curs cu o producție valorică ce depășește 3,1 milioane lei și anume: circa 50.000 tone piatră spartă de diferite sortimente, cel puțin 500.000 bucăți cărămizi arse, 100.000 bucăți înlocuitori de cărămidă (blocuri ceramice), o însemnată cantitate de plăci din beton, tuburi de diferite diametre etc. Colectivul nostru este hotărît ca prin munca sa avîntată, prin producție suplimentară să vină în acest fel cu o modestă contribuție la refacerea bunurilor distruse sau avariate de năvala apelor. inainte de plecare spre Mireșu Mare. potoi I. DEAC EROII SINT PRINTRE NOI Am văzut! Zile în șir cerul și-a vărsat cu dușmănie torenții norilor pe meleagurile noastre. Și pămîntul s-a cutremurat. Rîurile, într-o năvală nebună s-au năpustit asupra orașelor, satelor, luncilor și cîmpiilor. Stîncile se prăvăleau peste liniile ferate, peste drumuri, peste văile înflorite. Am văzut cum Săsarul, apă mică și tulbure, căra pe valuri înspumate acoperișuri de case, ferestre și uși, scaune și mese. Și parcă ieri, la aceste mese, oamenii își luau cina. Acum mesele au dispărut Undeva, pe valea Firizei, un val mînios a zmuls din mina unui copil o minge roșie cu buline albe. Someșul, la ora turbării, a secerat sute de case, sfărîmîndu-le ca pe niște cutii de chibrituri, iar în altele a cărat mir galben și a stins focul din vatra unde adia aroma de pline proaspătă. Tisa a luat în spinare camioane și le-a zvîrlit în hăuri. Da, am văzut cum apa dătătoare de viață a devenit peste noapte dușmanul vieții. Momente grele, unice. Dar el, omul, făurarul atîtor frumuseți, n-a dat înapoi, nu s-a lăsat copleșit. .. .Era o noapte pîcloasă, cu ploaie grea, ca de plumb. Nu se vedea nici măcar mina omului. Gheorghe Vișovan, secretarul comitetului comunal de partid, la ceas tîrziu, se întorcea de la adunarea din satul Șieu. Apa însă creștea și vina. Secretarul, împreună cu șeful postului de miliție, au dat alarma și majoritatea cetățenilor din centrul comunei Rozavlea erau prezenți în cîteva minute, 15 case erau în primejdie. Mulți oameni se aflau la discreția valurilor. Atunci Gheorghe Florea, Gavrilă Rus, Toader Tisăliță, Ștefan Petrovan, Gheorghe Belea s-au legat cu funii de copacii apropiați, s-au aruncat apoi în valuri, reușind să-și salveze consătenii aflați în primejdie. Două zile mai tîrziu, o alunecare de teren a astupat Valea Spinului, în locul numit Hurlaia, dar oamenii au redeschis drumul apelor și toate bunurile au fost salvate. Nu s-a înregistrat nici o victimă. Metoda zăgazurilor, deși era furtună, ploaie torențială, au aplicat-o cu strășnicie forestierii de la U.E.I.S. Vișeul de Sus și cei de pe Valea Izei, și sighetenii care au întărit malugheterile Tisei dezlănțuite, silind uraganul de apă să bată în retragere pe albia-i stabilită din bătrînele vremuri geologice. .. .Someșul, învolburat peste măsură, bîntuia satele și a răsucit ca pe o sîrmă ruginită podul din fier și oțel de la Ardusat Oamenii din zona inundată s-au refugiat spre adăposturi sigure. Un bătrîn pensionar însă, Ion Andone, meteorolog voluntar, măsura apele și transmitea la telefon datele din oră în oră. Și asta pînă ce rîul furibund a avariat odată cu podul și linia telefonică. In vremea asta, Vasile Popan, secretarul Comitetului comunal de partid Ardusat și Dumitru Span, președintele Consiliului popular comunal, împreună cu locuitorii satului Arieșul de Cîmp, au fost înconjurați de ape. Ei încurajau sătenii ajutau să-și salveze viața și-i și bunurile. Tot la datorie au stat zi și noapte Alexandru Oancea, Vasile Roatiș, Gheorghe Rus, Gheorghe Tarta, Leontin Stejeran. Peste 100 de arbusădeni, în zilele următoare, s-au gajat într-o aprigă bătălie anși au repus în circulație linia ferată Ardusat—Crucișor. O formație compusă din Ioan Horje, Gheorghe Gîrdăleanu, Ilie Barbul, Iosif Lauran,xandru Dărăban a acționat Aleîn condiții deosebit de primejdioase, făcînd legătura cu sătenii ri izolați în Arieșul de Cîmp, au transportat alimente, mente și apă potabilă, medical Știu oamenii aceștia, miile de oameni, că au devenit în cîteva zile eroi de legendă? Cred ei că nici n-au avut timp să se re gîndească la asta. Ei au pornit ți rapid și energic la acțiune, s-au avîntat în bătălia cu natura vitregă, muncesc fără preget din dragoste de țară și de locurile 1 de care și-au legat viața. Natura ne-a stricat socotelile, ne-am pus la grea încercare, a provocat tragedii, dar oamenii acționează cu calm, cu încredere, cu optimism. Vom ști, desigur, să o refacem și să îmbogățim ceea ce natura oarbă a vrut sau ne-am răpit în deslănțuirea-i de cataclism. Trăim zile și nopți încordate, de muncă tenace, mai intensă ca oricînd, ca să ștergem urmele marilor pagube și, să facem țara mai înfloritoare. Eroii sînt printre noi, malu- ION NAN^ * * \s ) issV I E Olimpiadele școlare - competiție a inteligenței și studiului De curînd încheiate, olimpiadele elevilor din acest an școlar ne-au dat prilejul să abordăm discutarea unor aspecte privind locul și rolul lor în viața liceelor, precum și gradul de participare a județului nostru la ediția actuală. La ancheta noastră participă Andrei Bălan, inspector general al Inspectoratului județean, Romulus școlar Filip, Aurel Șanta, Angheluță Dumitru, Ștefan Winkler, inspectori de profil ai Inspectoratului școlar județean. Ceilalți participanți la anchetă vor fi consemnați la capitolele la care s-au referit. — Ce-și propun olimpiadele? — Valorificarea aptitudinilor elevilor talentați și pasionați pentru studiul unui obiect sau al unui grup de obiecte (R. F.). — Să stimuleze capacitatea creatoare elevilor prin realizarea a unei atmosfere emulative și dinamizante pentru elevi și profesori (A. Ș.). — Depistarea talentelor pregătirii pentru cercetare. Prin creșterea treptată a numărului de dificultăți de la o fază la alta se solicită cunoștințe deosebite, fapt ce înviorează asaltarea granițelor programei (A. D.). — Stimulează preocuparea profesorilor pentru elevii cu Înclinații deosebite pentru un obiect (Șt. V.). — In ce măsură olimpiadele reflectă gradul de preocupare specială față de elevii cu aptitudini? — Cu toate că tematica olimpiadelor se încadrează perfect în programă, este necesar un interes deosebit al elevului pentru obiect, interes cultivat de profesori și familie. Cercul de elevi trebuie să beneficieze de un canat deosebit, fără revenirea la ceea ce s-a făcut, ci abordarea unor teme deosebite care solicită gândire personală. Deci o pregătire suplimentară a elevilor dotați (A. B.). Numai zile deosebite preocupăpentru elevii cu aptitudini pot asigura succesul la olimpiade. Aceste preocupări trebuie să vizeze: orientarea lecturii elevilor spre studii și sinteze pentru viziuni de perspectivă, formarea spiritului critic. Pornind de la considerații consacrate, unii elevi își spun propriul punct de vedere (A. Ș.). — Ar trebui să se dea teme pentru acasă diferențiate, cu indicarea surselor de bibliografie. La cercurile pe obiecte să se abordeze tematici (pe etape sau pe un an) care vizează cercetarea științifică. Un elev oricît de bun ar fi la clasă, fără îndrumarea specială profesorului și fără un a amplu studiu individual nu va deveni exceptional (R. F.) . Fără discuție, olimpiadele reflectă gradul de preocupare pentru elevii dotați. Trebuie început cu depistarea lor. Iată un exemplu: la Liceul industrial de construcții elevul L. Mureșan a luat la examenul de admitere nota 5 la matematică. La faza locală abia s-a calificat pentru cea județeană, la care însă s-a remarcat în mod deosebit. In trimestrul II a obținut media 10. preocupările profesorului V. Nechita pentru acest elev sunt evidente (A. D.). — Se poate stabili o relație între rezultatele la olimpiadă și gradul de preocupare a profesorului pentru problemele de specialitate? Toate răspunsurile au fost afirmative. S-a mai precizat: profesorul imprimă ceva din preocupările sale și elevilor dotați (A. Ș.); profesorul care nu face față solicitărilor elevilor dotați îi sortește nedezvoltării (A. D.); profesorul chiar fiind foarte bine pregătit, dacă n-are preocupări constante nu va obține rezultate (St. V ). — Olimpiadele sunt relevante pentru exprimarea nivelului de cunoștințe al elevilor la obiectul dat în clasa și școala dată? — Orice confruntare prin concurs exprimă gradul de pregătire al elevilor. Contează foarte mult și „materia primă” (AR.). Pornind de la răspunsurile primite mai sus, să urmărim prezența liceelor din județul nostru la această olimpiadă. Luăm drept cifre de referință premiile obținute la faza județeană, calificarea pentru faza finală, rezultatele la faza finală. ION P. POP (Continuare In pag. a 2-a)