Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)
1970-05-30 / nr. 5082
In hala de ante zdrobire a Flotației centrale din Baia Mare. Manifestări culturale in favoarea sinistraților > ★ Un fluier mioritic im-t presurat de mîlul apelor alarături de o plantă a tristeții , care renaște învingînd du- i rerea, iată originala embletcă propusă expoziției conținînd lucrări ale artiștilor plastici băimăreni donate ți pentru ajutorarea sinistrațillor, expoziție deschisă joi 7 28 mai a.c. la Galeriile de artă ale Fondului plastic din Baia Mare. Lucrările de pictură, sculptură, grafică și artă decorativă sînt puse în vînzare pentru persoane particulare, întreprinderi și instituții, la prețuri convenabile (cuprinse între 200 și 15.000 lei), mult reduse față de evaluarea reală a expolnatelor. Plata se poate efectua și în rate. i ★ La Casa orășenească de cultură din Tg. Lăpuș, for mafia de teatru a căminului ș J cultura din Rohia a prezentat un spectacol cu piesa „Adolescentul" de Horia Lovinescu, iar Școala specială și ajutătoare din Tg. Lăpuș un program artistic conțnînd dansuri, muzică populară și ușoară. în Școala populară de artă I cenaclul literar „George Cosîmbuc" și Biblioteca municipală Sirghetu Marmatiei au prezentat în sala „Studio" spectatolul „Voci de primăvară" » ★ întreprinderea cinemat fografică interjudețeană Baia Mare în colaborare cu că lminul cultural din Ieuda a organizat mai multe spectatore cu filmele documentare ( 7 »Nunta de pe Valea Izei' 71 (realizat chiar în sat) și i „Noaptea la drum" — producții ale Studioului „AI. 71 Sahia". 1 ț Toate încasările realizate cu aceste prilejuri sunt văr- 17 sate la fondul de ajutorare r saiiilor care au avut de ț 4 suferit de pe urma inundațitiilor. * m BîBî CENTRA! ! mjwjni ww rmrn tawes, umri-Mi ★ Anul XX nr. 5082 Sîmbătă 30 mai 1970 * 4 pagini — 30 bani PAGINA A 3-A PE BARICADELE LUPTEI ÎMPOTRIVA URMĂRILOR INUNDAȚIILOR GÂNDURILE ȘI FAPTELE TUTUROR Mai 1970. Privim locurile pe unde au trecut șuvoaiele de ape năprasnice. Aici, aproape de malul Someșului, au fost case frumoase, locuite de oameni harnici și primitori. Acum sunt mormane de moloz și mir galben. Acolo, pe văile Vaserului, Vișeului, Izei, Tisei, Lăpușului, Firizei s-au produs imense pagube: locuințe, poduri, șosele, căi ferate distruse. In ajutorul oamenilor năpăstuiți de urgia naturii s-a ridicat întreaga țară. Orașele, satele, colectivele din întreprinderile și instituțiile maramureșene pun și ele cu nădejde umărul la refacerea bunurilor distruse și la ajutorarea celor aflați în grea cumpănă. La telefon tovarășul Ioan Minică, directorul Sproscoop Baia Sprie, care ne spune: „Colectivul nostru a hotărît să lucreze lunar cite o duminică in folosul refacerii economice. 17.000 lei vor fi depuși lunar pentru ajutorarea sinistraților. Am început munca la un lot de 20 căsuțe camping care vor fi curînd trimise in localitățile sinistrate. Vom face și de aici înainte tot ce depinde de noi ca viața să reintre în normal“. Satul Trestia. Rareori am scris despre acest sat și oamenii de aici. Directorul școlii din Trestia, tovarășul Demian Bărbos, ne comunică: „Toți cetățenii satului sînt cu gindul și fapta alături de cei în suferință. Iată de ce pînă acum sătenii au depus peste 3.700 de lei în Contul 2000. Numeroși localnici ca Gheorghe Danciu, Victoria Horgoș, Veronica Horgoș, Niculae Șovrea și toți ceilalți de la noi, pengă sumele de bani donate, au colectat alimente și obiecte de îmbrăcăminte destinate sinistraților“. Fiorea Petruț, secretarul comitetului comunal de partid Cupșeni, ne-a trimis cîteva rînduri. Peste 200 de familii din satul Libotin au depus în Contul 2.000 I. NEGREANU (Continuare In pag. a 3-a) întreprinderea de prelucrare a tulpinilor de in Ulmeni. Tabloul de distribuție a energiei electrice. Raționalizarea consumului de energie electrică și termică - sursă insemnată de economii Căile de reducere a consumului de energie electrică și termică în întreprinderi sunt multiple, în funcție de modul în care se transformă o energie în altă formă de energie. In acest sens amintim depistarea și schimbarea motoarelor electrice supradimensionate, eliminarea mersului în gol al motoarelor electrice, folosirea rațională a iluminatului artificial etc, iar în ceea ce privește energia termică, verificarea periodică a instalațiilor de aburi și eliminarea pierderilor constatate, returnarea integrală a apei condensate, reglarea economică a arderii combustibilului etc. Odată cu acțiunea de avizare a normelor de consum de energie pentru anul 1970, întreprinderile din județul Maramureș au alcătuit planuri concrete pentru reducerea consumului de energie. Din aceste planuri rezultă că în cursul anului 1970 se vor putea economisi: 936.000 KWh la exploatările miniere din cadrul C.M.M.N., prin folosirea rațională a aerului comprimat, 1.170 tone combustibil convențional la cele două platforme din cadrul U.M.M.N. Baia Mare, prin reducerea pierderilor de energie termică și 350 tone combustibil convențional la U.M.M.U.M. Baia Mare prin utilizarea la capacitate a cuptoarelor de forță și de topit oțel. Analiza rezultatelor obținute deja în acest an, relevă însă o neîncadrare în consumul specific planificat. Astfel, la producția de minereu extras și prelucrat din cadrul C.M.M.N. Baia Mare se constată o depășire a limitelor stabilite. La această depășire au contribuit în mare parte E. M. Cavnic și E. M. Baia Sprie, care au depășit normele de consum la energie cu 4—17 la sută la minereu etras, iar în ceea ce privește producția de minereu prelucrat consumul de energie s-a depășit la Uzina de preparare SSsar cu peste 20 la sută și la Uzina de preparare Cavnic cu 6,2 la sută. Odată cu intrarea în vigoare a noului regulament de utilizare a energiei electrice, valoarea neutrală a factorului de putere s-a Ing. ERNEST GYURIS (Continuare în pag. a 2-a) TOTICA UNUL - cooperatorii vișoreni —---------=....... participă la refacerea potențialului terenurilor agricole In dezlănțuirea lor, apele au întîlnit în cale, pe Valea Vișeului, terenuri fertile, culturi de cartofi, grîu, porumb, care în această primăvară arătau deosebit de frumoase. Puhoaiele au deteriorat sute de hectare din aceste culturi. In multe locuri culturile au avut de suferit din cauza aluviunilor de mil și prundiș, iar în alte părți din cauza staționării apelor pe semănături, încă din primele ore bune de lucru cooperatorii au trecut la acțiunea organizată pentru scoaterea de sub apă a suprafețelor inundate și reînsămînțarea lor. La agricolă cooperativa din Vișeul de Jos, bunăoară, așa cum ne informează Gavrilă Bora, președintele unității, imediat după ce solul a permis, au fost însămînțate 3 ha cu ovăz și porumb furajer. In același timp, 45 de Cooperatori din brigada a 111-a lucrează în permanență la eliminarea apei de pe o suprafață de 3 ha ce va fi însămînțată cu cartofi. .. .La cooperativa agricolă din Leordina aflăm că pentru săparea șanțurilor de scurgere a apelor fost adus un buladozer și astfel suprafața de 47 ha cultivată cu porumb, cartofi va fi în scurt timp eliberată de ape, putîndu-se trece apoi la efectuarea prașilei. O parte din acest teren — circa 13 ha care au fost compromise au fost arate și discuite și în decurs de 2 zile vor fi însămînțate cu porumb pentru boabe. Și aici, la curățirea terenurilor, desecarea băltoacelor lucrează zilnic zeci de cooperatori. După o luptă grea cu capriciile vremii o suprafață însemnată de ren din luncă tea fost recuperată și la cooperativa agricolă din Petrova. Aici, așa după cum ne arăta Gavrilă Găborean, președintele unității, 9 ha vor fi reînsămînțate cu ovăz, iar 1,5 ha cu cartofi. Mai presus de orice, munca, activitatea de fiecare zi, de fiecare ceas a cooperatorilor din părțile Vișeului, sînt dedicate redării circuitului agricol normal a fiecărei palme de pămînt, efectuării fără întîrziere a lucrărilor de întreținere a culturilor, acolo unde acestea n-au suferit, de inundații. M. ZAVOIANU L tKMM Utt*:, ****.•¹ „AM PUS UMĂRUL...“ Era în cadrul campaniei electorale din primăvara anului 1969. Cu ocazia unei adunări țăranii muncitori din sectorul Susani ai comunei Rona de Sus au făcut o propunere. In esență chestiunea se referea la lărgirea rețelei de deservire a cooperativei, la faptul că în acest sector este necesară construirea unui complex de deservire spre a nu bate drumul pentru cele mai mici cumpărături pînă în centrul comunei. Organele locale de partid și de stat, împreună cu conducerea cooperativei, au a ___A nalizat propunerea și au găsit-o justificată. Așa se face că în a doua jumătate a anului trecut din fondurile proprii ale cooperativei a început construirea noului complex. Spre a se realiza în condiții cât mai economicoase, au fost cumpărate două cabane și, folosindu-se și alte resurse locale, ca și contribuția cetățenilor prin executarea în întregime a muncii necalificate, cu meșterii proprii ai secției de prestări, noua unitate a fost recent dată in folosință. Inaugurarea complexului de deservire a constituit un adevărat eveniment. Cetățenii s-au bucurat văzîndu-și realizată o veche doleanță, împreună cu tovarășul Nicolas Petrețchi, președintele cooperativei, vizităm complexul. Intr-o încăpere spațioasă, dotată cu mobilier nou, aspectuos, a fost amplasat magazinul mixt de menaj. Rafturile încărcate cu mărfuri, delicatețea gestionarului atrage aici un rol de cumpărători. In camera vecină un bufet care nu e cu nimic mai prejos de o unitate similară din oraș. In spatele clădirii și-au găsit locul trei secții de ____________ prestări, cizmărie, croitorie și olărie avînd tîmfiecare nu numai spații luminoase, ci și mașini și utilaje necesare procesului de producție după specific. Cei mai buni meșteri ai comunei au fost încadrați aici și ca urmare condițiilor asigurate execută lucrări de calitate superioară. In fața clădirii un bătrîn, auzind că sunt de la gazetă, m-a oprit și cu mina lui crăpată mi-a mîngîiat umărul și m-a rugat: —Să scrii frumos nepoate despre treaba aceasta. Am pus umărul cu toții! Am încercat să nu-l dezamăgesc pe bătrînul în ale cărui plete au ninst vreo 84 de ierni. V. O.DASCALESCU INSTANTANEE Pentru cadrele didactice și studenții Instit Imagini des întutului pedagogic din Baia Mare sesiunea de tîlnite în ceste examene din anul acesta însemnează ceva mai mult decit o tradiție universitară sta I zile pe o gea tornicită de acum in nordul minier al patriei. Două sunt evenimentele care-i sporesc semni-țele maramareficațiile. Ne găsim în primul an de aplicare a noi șene. Cooperator planuri de invățămint. Concepute, în spitorii participă ritul hotărîrilor de partid și de stat, a noii legi a învățămintului, să ridice școala supe In masă la înrioară românească pe treptele cele mai înalte lăturarea efect ale culturii și tehnicii mondiale, ele creează relor inundații perspectiva unui studiu aprofundat, temeinic și eficient. Roadele acestor noi planuri sunt de ori pe acum îmbucurătoare. Accentul mare pus pe studiul individual, ritmic al studenților, i Ilinii...... ....... ...... * angajează toți factorii care dau seamă de Examene universitare procesul instructiv-educativ la muncă perseverentă și de calitate. Celălalt eveniment, sub imperiul căruia se desfășoară pregătirile pentru examen, este aniversarea, in 1971, a zece ani de cînd străvechiului Rivulus Dominorum i-a fost adăugată o nouă dimensiune care a conturat mai bine relieful Băii Mari: înființarea Institutului pedagogic, prima școală românească superioară modernă din frămîntata istorie a orașului. Fiind un moment de rememorare a activității desfășurate și de formulare a noi exigențe, sărbătorirea mobilizează deopotrivă pe studenți și cadre didactice la noi izbînzi. Semnificativ e faptul că anul acesta prezența studenților noștri la sesiunile științifice studențești republicane a fost de foarte bună calitate. S-au obținut premii și mențiuni, s-a remarcat nu o dată în presa centrală studențească remarcabila pregătire a celor mai tineri cercetători din institutul nostru. Au mai rămas doar cîteva zile pînă cînd studenții din anii I și II de la cele trei facultăți se vor prezenta în fața examinatorilor. Ne aflăm deci în plină perioadă de pregătire a sesiunii. Biblioteca institutului, instalată într-un local modern, a selectat cursurile și lucrările cele mai des solicitate și s-a constituit din ele un fond special, menit să ușureze deservirea. Orarul sălii de lectură a bibliotecii, a sălii de reviste și a sălii de documentație s-a adaptat condițiilor de sesiune. In institut și cămin studenții dispun de 6 săli de lectură. In afară de aceasta o serie de săli de cursuri sunt destinate acum pregătirii pentru examene. Se desfășoară consultații speciale, cerute de studenți sau fixate de cadrele didactice. Căminele au devenit acum adevărate centre de dezbatere a problemelor predate la cursuri și seminarii. Cantina studențească a intrat și ea în regim de sesiune. S-au creat toate condițiile pentru a putea face față exigențelor sporite de la examene. Noi toți, cadre didactice și studenți, avem certitudinea că rezultatele ne vor onora munca plină de responsabilitate pe care am desfășurat-o în cursul anului. Conf. dr. VASILE ȘTIRBU prorectorul Institutului pedagogic Baia Mare 4