Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)
1970-05-31 / nr. 5083
wrmrm vw mzfs TÄRim vmv-yai Anul XX nr. 5083 Duminică 3 mai 1070 4 pagini — 30 de bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL IALOMIȚA Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită fie lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului.. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat i se îndreaptă spre meleagurile lalomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar icicolo, pe cîmpurile pline de roci, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de preaplinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar in această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar Agriculturii general al Ministerului și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede ,apele sînt demult, la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape , în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, se spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor , de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din ostaș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lucrări de investiții ce se fac in unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiectată — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntârziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptindu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și Combinat, se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului și statului vizitează Complexul de creștere și îngrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat — Ciulnița. Se vizitează cooperativa agricocolă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. In timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reședința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sînt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea (Continuare în pag. a 3-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MARAMUREȘ Ieri s-au desfășurat la Baia Mare lucrările celei de-a V-a sesiuni ordinare a Consiliului popular județean. Au luat parte deputații, precum și un mare număr de invitați, cadre de conducere din economia județului, activiști de partid și de stat. Deschizînd lucrările tovarășul Gheorghe Blaj, sesiunii, primsecretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., le Consiliului popular președintejudețean, a supus sesiunii următoarea ordine de zi: — Raport cu privire la apărarea, conservarea și folosirea terenurilor agricole în lumina Legii nr. 12 1968; — Raport privind punerea în valoare de către industria locală a resurselor locale și sporirea producției bunurilor de larg consum; — Aprobarea planurilor de sistematizare ale unor localități din județ;. — Proiect de hotărîre cu privire la numirea directorului Direcției județene sanitare. — Proiect de hotărîre cu privire la numirea președintelui Comitetului județean pentru cultură și artă. Sesiunea a adoptat în unanimitate ordinea de zi a lucrărilor sale. La primele două puncte, rapoartele au fost prezentate de deputații Nicolae Nistor, vicepreședinte al Consiliului popular județean, și respectiv Zoltán Szász, vicepreședinte al Consiliului popular județean, iar expunerile de motive asupra hotărîrilor propuse au fost susținute de deputații Cornel Costea și Vasile Pop, președinții comisiilor permanente de resort din cadrul Consiliului popular județean. Pe marginea acestor rapoarte au luat cuvîntul un număr de 23 deputați și invitați, adoptat în unanimitate Sesiunea a hotărîrile propuse. . La punctul trei al ordinii de zi, deputatul Cornel Graur, vicepreședinte al Consiliului popular județean, a prezentat planurile de sistematizare ale orașelor Vișeul de Sus, Tg. Lăpuș, Cavnic, precum și ale comunelor Cernești, Fărcașa, Bogdan Vodă, Dragomirești, Săcel, Călinești și Copalnic-Mănăștur. Sesiunea a aprobat planurile de sistematizare propuse. ■ La ultimele două puncte ala ordinii de zi, sesiunea Consiliului popular județean a ascultat expunerile de motive prezentate de deputații Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean și Ioan Chioran, vicepreședinte. Prin adoptarea unor hotărîri corespunzătoare, sesiunea a numit în funcția de director al Direcției județene sanitare pe tovarășul dr. Mihai Pop, și de președinte al Comitetului județean pentru cultură și artă pe tovarășul Octavian Bandula. Prin aceleași hotărîri, sesiunea a eliberat din funcții pe tovarășii dr. Constantin Opriș și Elvira Gabor, în legătură cu trecerea lor în alte funcții. In încheierea lucrărilor celei de-a V-a sesiuni ordinare a Consiliului popular județean a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj. In numerele următoare ale ziarului nostru vom reveni cu amănunte asupra lucrărilor sesiunii. I DELEGAȚIA GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER S-A REÎNTORS DE LA MOSCOVA Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut întîlnire cu președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Radulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, dintele Comitetului de Stat preșeal Planificării, și Alexandru Boabă miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pătan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. ro. La plecare pe aeroportul Vnukotovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit au fost conduși de tovarășii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Curs de instruire pe tema: „Principalele probleme ale activității de import-export“ Secretariatul Comitetului județean de partid a inițiat organizarea unui curs de instruire pe tema: „Principalele probleme ale activității de import-export“, care s-a desfășurat în zilele de 29 și 30 mai a.c. în municipiul Baia Mare. La instruire au participat activiști de partid și de stat cu munci de răspundere din județ, cadre de conducere și specialiști din întreprinderile și unitățile economice, care se ocupă de îndeplinirea planului de export. Cu acest prilej tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, a înfățișat participanților aspecte din preocupările organelor și organizațiilor de partid, ale colectivelor de muncă privind activitatea desfășurată în domeniul importului și al exportului, măsurile întreprinse în scopul sporirii și diversificării volumului de produse destinate exportului, sarcinile ce ne stau în față pentru îndeplinirea exemplară a planului pe această linie. In continuare, tovarășii Nicolae Picioruș, director general adjunct în Ministerul Comerțului Exterior, Clement Gavrilescu și Octavian Botez, consilieri ai Ministerului Comerțului Exterior, au făcut un număr de 6 expuneri care vizează problemele esențiale legate de activitatea de comerț exterior. Printre problemele abordate s-a subliniat în mod deosebit necesitatea respectării condițiilor contractuale, considerate ca factori de bază în promovarea schimburilor comerciale cu Pe această linie s-a străinătatea în scris și latura eficienței economice a comerțului exterior, insistîndu-se cu precădere asupra sporite cu care trebuie exigenței privită îmbunătățirea sistematică a calității produselor, în așa ele să fie competitive pe fel ca plan internațional. Deosebit de utile au fost și expunerile cu referire la acordurile comerciale și de cooperare ale Republicii Socialiste România, sistemul de decontare și garantare a plăților externe în comerțul exterior al țării noastre. Cursul de instruire, prin expunerile atractive și documentate, prin discuțiile și întrebările adresate, a constituit un bun prilej de dezbatere a celor mai diverse laturi ale muncii din acest domeniu, de valorificare cit mai eficientă a resurselor și posibilităților de care dispune Maramureșul în vederea sporirii continue a volumului de produse care pot face obiectul exportului. In încheierea cursului a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Dobra, secretar al Comitetului județean de partid, care, după ce a mulțumit specialiștilor de la Ministerul Comerțului Exterior pentru interesantele expuneri și răspunsurile date întrebărilor puse de către unii participanți, a subliniat necesitatea intensificării eforturilor care se impun a fi depuse și în continuare pentru ca și județul Maramureș să-și aducă din plin contribuția la înfăptuirea sarcinilor ce izvorăsc din documentele de partid cu privire la activitatea de export-import. PRIN AMPLE ACȚIUNI LUCRĂTORII OGOARELOR REFAC POTENTELE AGRICULTURII Am vizitat recent ogoarele cooperatorilor din Fărcașa, Tămâia, Sălsig și Ulmeni, unități agricole unde apele scăpate din „Strîmtorile Țicăului" au tăvălit fără milă imense suprafețe de trifonienet și grîu, de porumb și cartofi, lăsînd în urmă straturi groase de nisip și nămol. Am putut constata cu această ocazie acțiunile duse cu hotărîra de către toți locuitorii satelor, pentru recuperarea daunelor provocate de inundații, pentru normalizarea vieții economice și sociale a acestor așezări. In satul Tămaia, ,,tăvălugul" neîndurător al apelor a ocolit locuințele și bunurile personale ale cetățenilor, dar a distrus două grajduri și un saivan, la numai o jumătate de oră după ce ultima vacă a fost evacuată. Relevăm actele de eroism dovedite în acele clipe de Ioan Horea, secretarul comitetului de partid, de Gheorghe comunal Gîrboan și Gavril Gîta, specialiștii unității, de Vasile Lopată și Vasile Pop, ca și de numeroși alți cooperatori in luptă cu furiile naturii care au muncit în apă pînă la piept pentru evacuarea animalelor și a produselor cooperativei. . .. Acum, cînd apele s-au retras, viața oamenilor din Tămaia a revenit la normal, iar pre- ocupările le sunt concentrate spre recuperarea, tuturor daunelor provocate de inundații. Joi, 28 mai, bunăoară, aproape 70 de cooperatori au participat la recuperarea unor materiale de sub dărîmăturile grajdurilor și la refacerea lor. Cu o zi în urmă tractoarele au reînceput însămînțările pregătind zeci de hectare de teren pentru porumb și cartofi. In livada intensivă, apoi, atelajele au pregătit terenul în vederea însămînțării sfeclei furajere. La cooperativa agricolă din Fărcașa inginerul și președintele erau undeva pe cîmp pentru a controla starea terenului și a culturilor. Maftei Luca, șeful secției de mecanizare de aici, ne-a informat însă că la cîteva zile după retragerea apelor, tractoarele au reînceput lucrul. Joi, de exemplu, de acest fajit ne-am convins și noi. 4 tractoare erau la arat, iar 3 la discuit pe o parcelă de aproape 30 hectare ce urmează a fi reînsămînțată cu porumb, singurară neînsămînțată de fapt cultupînă la ora actuală la Fărcașa. La sediul cooperativei agricole din Sălsig am fost informați că „tovarășul inginer este la Agroseni după sămînță; tovarășul președinte a plecat la pădure să procure lemne pentru un pod, iar tractoriștii lucrează pe cîmp". Pe una din parcele, Maftei Chiș și Teodor Cuza lucrau în cuplu la un disc și pregăteau circa 15 ha de teren ce urmează a fi reînsămînțate cu porumb. Alături, pe altă parcelă, 46 de cooperatoare (le-am numărat din curiozitate) prășeau firavele plante de sfeclă furajeră, iar partea de jos a satului, alți 1n 7 mecanizatori arau, discuiau reînsămînțați. Alte date în legăsitură cu realizările cooperatorilor și mecanizatorilor din n-am avut de unde le lua, Sălsig dar n-am regretat. Faptul că la Sălsig se muncește pe toate fronturile pentru terminarea însămînțărilor este mai convingător ca niște cifre a căror valoare este de obicei limitată. La Ulmeni, majoritatea suprafețelor agricole au fost în întregime mîrite și practic încă nu se poate intra pe ele. Emil Suciu, inginerul cooperativei, împreună cu inginerul Tiberiu Ca MIRCEA POP i*, (Continuare în pag. a 3-a) PAGINA A 2 A I De Ziua copilului Despre bunătate Pentru copii, peste tea de mamă și de tată, dragoșbunicul și bunica întruchipează extrema bunătate. Nu întîmplător copiii le și spun adesea nul“ și „buna", iar bătrînii „bula rîndul lor, ca îndemn și sfat pentru cei mici, mai totdeauna folosesc expresia: Fiți buni! E curios cum în căsuța acestui sentiment se întîlnesc două limite: limita din urmă și limita de început a vieții. Se stabilește astfel o legătură în timp și peste timp, sub semnul bunătății. Se transmite un mesaj. Pentru copii barba albă a bunicului este obiect de mîngîiere, genunchii de legănare, palmele de ocrotire, iar rai de povești și izvor de gura înțelepciune. Poala bunicii e lăcaș de somn și vise. Se scutură flori de sdlcîm... Copiii visează și întrețin ideea de bunătate. Ei nu știu încă ce este o idee. Bunătatea răzbate insă din tot ceea ce fac. Și iarăși nu întîmplător le place să imite, în gest, înfățișare și grai, pe bunicul și pe bunica. Simt că trebuie să preia ceva ce nu se poate pierde Înfloresc din nou salcîmii... Bunicule! De ce apune soarele? De ce se scutură florile de salcîm? Nu ne răspunzi. Toți copiii te întreabă. Și noi o să fim întrebați. Ce-o să le spunem? Să fie buni? Uite ți-am adus o floare de salcîm... Dar să știi că am păstrat și noi una. De ziua noastră, a copiilor. A celor buni.