Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)

1970-05-31 / nr. 5083

wrmrm vw mzfs TÄRim vmv-yai Anul XX nr. 5083 Duminică 3­ mai 1070 4 pagini — 30 de bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL IALOMIȚA Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită fie lucru în ju­dețul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducă­tori de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în in­cinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și coo­peratiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activită­ții economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului.. Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pen­tru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trai­nică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovară­șul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat i se îndreaptă spre meleagurile la­­lomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griu­lui și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici­­colo, pe cîmpurile pline de roci, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în vii­toarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea­plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar in această zonă, pe un drumeag î­­nălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agri­cole de stat Vlădeni — mare uni­tate de producție, ale cărei pă­­mînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Ialomița al P.C.R., I. Manț, secretar Agriculturii general al Ministerului și Silviculturii, in­ginerul Valentin Georgescu, di­rectorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea a­­cestei incinte îndiguite, de situa­ția actuală. Se pornește de îndată, la bor­­dul unei șalupe, la cercetarea stă­rii digului care împrejmuiește o­­goarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în une­le locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede ,apele sînt demult, la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunos­­cută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape , în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai pericli­tată. Se lucrează la Gura Sălta­­vei, la fel, la Țipirigelu, la Repe­­joru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acos­tează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lu­cru și salută cu toată dragostea, cu­­ zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, se spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efor­tul, izvorît dintr-un profund pa­triotism, de a salva bogatele re­colte pe care le vestesc aceste pă­­mînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie lua­te în continuare. Tovarășul Nicolae Ceușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care aju­tă la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor , de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din ostaș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l în­­tîmpine. Este o atmosferă entu­ziastă. Primul secretar al Comite­tului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre ce­le mai recente lucrări de investi­ții ce se fac in unitățile combina­tului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiecta­tă — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone alte pro­duse. După vizitarea sectorului tur­nătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențe­le existente aici, indică luarea neîntârziată a unor măsuri ener­gice pentru a se organiza mai bi­ne procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de mun­că, a se gospodări mai bine uti­lajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului co­loana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptindu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu con­ducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căldură de popu­lația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează prin­­cipalele secții de producție. Scur­te popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupă­rilor actuale de creștere a produc­ției. Se discută despre eficiența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și Combi­nat, se iau în dezbatere proble­mele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succe­sele obținute, urîndu-le noi rea­lizări în producție. De la Călărași, tovarășul Ni­colae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, condu­cătorii partidului și statului vizi­tează Complexul de creștere și îngrășare a animalelor al între­prinderii agricole de stat — Ciul­­nița. Se vizitează cooperativa agrico­­colă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zoo­tehnic oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele ob­ținute. In timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu a recoman­dat extinderea cooperării cu în­treprinderile agricole de stat, ară­­tînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reșe­dința județului — Slobozia. In piața centrală a orașului, oaspeții sînt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamen­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei care pre­zintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Desch­izînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Co­mitetului județean Ialomița al P.C.R., a salutat­ în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șan­tierul Combinatului de îngrășă­minte azotoase din Slobozia, pro­fesoara Victoria Radu, de la li­ceul din localitate, ing. Mircea (Continuare în pag. a 3-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MARAMUREȘ Ieri s-au desfășurat la Baia Mare lucrările celei de-a V-a se­siuni ordinare a Consiliului­­ popu­lar județean. Au luat parte de­putații, precum și un mare nu­măr de invitați, cadre de condu­cere din economia județului, ac­tiviști de partid și de stat. Desch­izînd lucrările tovarășul Gheorghe Blaj, sesiunii, prim­­secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., le Consiliului popular președinte­județean, a supus sesiunii următoarea or­dine de zi: — Raport cu privire la apăra­rea, conservarea și folosirea te­renurilor agricole în lumina Le­gii nr. 12 1968; — Raport privind punerea în valoare de către industria locală a resurselor locale și sporirea producției bunurilor de larg con­sum; — Aprobarea planurilor de sis­tematizare ale unor localități din județ;. — Proiect de hotărîre cu privi­re la numirea directorului Direc­ției județene sanitare. — Proiect de hotărîre cu pri­vire la numirea președintelui Co­mitetului județean pentru cultură și artă. Sesiunea a adoptat în unanimi­tate ordinea de zi a lucrărilor sale. La primele două puncte, ra­poartele au fost prezentate de deputații Nicolae Nistor, vicepre­ședinte al Consiliului popular ju­dețean, și respectiv Zoltán Szász, vicepreședinte al Consiliului popu­lar județean, iar expunerile de motive asupra hotărîrilor propuse au fost susținute de de­putații Cornel Costea și Vasile Pop, președinții comisiilor per­manente de resort din cadrul Consiliului popular județean. Pe marginea acestor rapoarte au luat cuvîntul un număr de 23 deputați și invitați, adoptat în unanimitate Sesiunea a hotărî­­rile propuse. . La punctul trei al ordinii de zi, deputatul Cornel Graur, vice­președinte al Consiliului popu­lar județean, a prezentat pla­nurile de sistematizare ale orașelor Vișeul de Sus, Tg. Lăpuș, Cavnic, precum și ale comunelor Cernești, Fărcașa, Bog­dan Vodă, Dragomirești, Săcel, Călinești și Copalnic-Mănăștur. Sesiunea a aprobat planurile de sistematizare propuse. ■ La ultimele două puncte ala ordinii de zi, sesiunea Consiliului popular județean a ascultat ex­punerile de motive prezentate de deputații Gheorghe Pop, prim-vi­­cepreședinte al Consiliului popul­­ar județean și Ioan Chioran, vicepreședinte. Prin adoptarea unor hotărîri corespunzătoare, sesiunea a numit în funcția de director al Direcției jude­țene sanitare pe tovarășul dr. Mihai Pop, și de președinte al Comitetului județean pentru cul­tură și artă pe tovarășul Octa­­vian Bandula. Prin aceleași ho­­tărîri, sesiunea a eliberat din funcții pe tovarășii dr. Constantin Opriș și Elvira Gabor, în legătură cu trecerea lor în alte funcții. In încheierea lucrărilor celei de-a V-a sesiuni ordinare a Con­siliului popular județean a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj. In numerele următoare ale zia­rului nostru vom reveni cu a­­mănunte asupra lucrărilor sesiu­nii. I DELEGAȚIA GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER S-A REÎNTORS DE LA MOSCOVA Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialis­te România, care, potrivit înțele­gerii dinainte stabilite, a avut întîlnire cu președintele Consiliu­­­lui de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convor­biri privind dezvoltarea în conti­nuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socia­listă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat to­varășii Gheorghe Radulescu, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Maxim Berghianu, dintele Comitetului de Stat preșe­al Planificării, și Alexandru Boabă miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bănea­sa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pătan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte per­soane oficiale. Erau de față A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. ro. La plecare pe aeroportul Vnuko­tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit au fost conduși de tovară­șii Alexei Kosîghin, Dmitri Po­­leanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor M­a­­rinescu, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Curs de instruire pe tema: „Principalele probleme ale activității de import-export“ Secretariatul Com­itetului jude­țean de partid a inițiat organiza­rea unui curs de instruire pe te­ma: „Principalele probleme ale activității de import-export“, care s-a desfășurat în zilele de 29 și 30 mai a.c. în municipiul Baia Mare. La instruire au participat acti­viști de partid și de stat cu munci de răspundere din județ, cadre de conducere și specialiști din între­prinderile și unitățile economice, care se ocupă de îndeplinirea planului de export. Cu acest prilej tovarășul Gheor­ghe Blaj, prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, a înfă­țișat participanților aspecte din preocupările organelor și organi­zațiilor de partid, ale colectivelor de muncă privind activitatea des­fășurată în domeniul importului și al exportului, măsurile întreprin­se în scopul sporirii și diversifi­cării volumului de produse desti­nate exportului, sarcinile ce ne stau în față pentru îndeplinirea exemplară a planului pe această linie. In continuare, tovarășii Ni­colae Picioruș, director ge­neral adjunct în Ministerul Comerțului Exterior, Clement Gavrilescu și Octavian Bo­tez, consilieri ai Ministerului Co­merțului Exterior, au făcut un nu­măr de 6 expuneri care vizează problemele esențiale legate de ac­tivitatea de comerț exterior. Printre problemele abordate s-a subliniat în mod deosebit necesi­tatea respectării condițiilor con­tractuale, considerate ca factori de bază în promovarea schimbu­rilor comerciale cu Pe această linie s-a străinătatea­ în scris și latura eficienței economice a comerțului exterior, insistîndu-se cu precădere asupra sporite cu care trebuie exigenței privită îmbunătățirea sistematică a ca­lității produselor, în așa ele să fie competitive pe fel ca plan internațional. Deosebit de utile au fost și expunerile cu referire la acordurile comerciale și de cooperare ale Republicii Socia­liste România, sistemul­ de decon­tare și garantare a plăților ex­terne în comerțul exterior al țării noastre. Cursul de instruire, prin expu­nerile atractive și documentate, prin discuțiile și întrebări­le adresate, a constituit un bun prilej de dezbatere a ce­­­lor mai diverse laturi ale mun­cii din acest domeniu, de valorifi­care cit mai eficientă a resurselor și posibilităților de care dispune Maramureșul în vederea sporirii continue a volumului de produse care pot face obiectul exportului. In încheierea cursului a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Do­bra, secretar al Comitetului jude­țean de partid, care, du­pă ce a mulțumit specialiștilor de la Mi­nisterul Comerțului Exterior pen­tru interesantele expuneri și răs­punsurile date întrebărilor puse de către unii participanți, a subliniat necesitatea intensifi­cării eforturilor care se im­pun a fi depuse și în continuare pentru ca și județul Maramureș să-și aducă din plin contribuția la înfăptuirea sarcinilor ce izvorăsc din documentele de partid cu pri­vire la activitatea de export-im­port. PRIN AMPLE ACȚIUNI LUCRĂTORII OGOARELOR REFAC POTENTELE AGRICULTURII Am vizitat recent ogoarele co­operatorilor din Fărcașa, Tămâ­ia, Sălsig și Ulmeni, unități a­­g­ricole unde apele scăpate din „Strîmtorile Țicăului" au tăvălit fără milă imense suprafețe de trifonienet și grîu, de porumb și cartofi, lăsînd în urmă straturi groase de nisip și nămol. Am putut constata cu această ocazie acțiunile duse cu hotărî­­ra de către toți locuitorii sate­lor, pentru recuperarea daunelor provocate de inundații, pentru normalizarea vieții economice și sociale a acestor așezări. In satul Tămaia, ,,tăvălugul" neîndurător al apelor a ocolit locuințele și bunurile personale ale cetățenilor, dar a distrus do­uă grajduri și un saivan, la nu­mai o jumătate de oră după ce ultima vacă a fost evacuată. Re­levăm actele de eroism dovedi­te în acele clipe de Ioan Horea, secretarul comitetului de partid, de Gheorghe comunal Gîrbo­­an și Gavril Gîta, specialiș­tii unității, de Vasile Lopa­tă și Vasile Pop, ca și de numeroși alți cooperatori in luptă cu furiile naturii care au muncit­ în apă pînă la piept pen­tru evacuarea­ animalelor și a produselor cooperativei. . .. Acum, cînd apele s-au re­tras, viața oamenilor din Tăma­ia a revenit la normal, iar pre-­ ocupările le sunt concentrate spre recuperarea, tuturor daune­lor provocate de inundații. Joi, 28 mai, bunăoară, aproa­pe 70 de cooperatori au partici­pat la recuperarea unor mate­riale de sub dărîmăturile graj­durilor și la refacerea lor. Cu o zi în urmă tractoarele au reîn­ceput însămînțările pregătind zeci de hectare de teren pen­tru porumb și cartofi. In livada intensivă, apoi, atelajele au pregătit terenul în vederea însă­­mînțării sfeclei furajere. La cooperativa agricolă din Fărcașa inginerul și președintele erau undeva pe cîmp pentru a controla starea terenului și a culturilor. Maftei Luca, șeful secției de mecanizare de aici, ne-a infor­mat însă că la cîteva zile după retragerea apelor, tractoarele au reînceput lucrul. Joi, de­­ exemplu, de acest fajit ne-am convins și noi. 4 tractoa­re erau la arat, iar 3 la discuit pe o parcelă de aproape 30 hec­tare ce urmează a fi reînsămîn­­țată cu porumb, singura­ră neînsămînțată de fapt cultu­pînă la ora actuală la Fărcașa. La sediul cooperativei agricole din Sălsig am fost informați că „tovarășul inginer este la Agro­­seni după sămînță; tovarășul președinte a plecat la pădure să procure lemne pentru un pod, iar tractoriștii lucrează pe cîmp". Pe una din parcele, Maftei Chiș și Teodor Cuza lucrau în cuplu la un disc și pregăteau circa 15 ha de teren ce urmea­ză a fi reînsămînțate cu porumb. Alături, pe altă parcelă, 46 de cooperatoare (le-am numărat din curiozitate) prășeau firavele plante de sfeclă furajeră, iar partea de jos a satului, alți 1n 7 mecanizatori arau, discuiau reînsămînțați. Alte date în legă­si­tură cu realizările cooperatorilor și mecanizatorilor din n-am avut de unde le lua, Sălsig dar n-am regretat. Faptul că la Sălsig se muncește pe toate fronturile pentru terminarea însămînțărilor este mai convingător ca niște cifre a­­ căror valoare este de o­­bicei­ limitată. La Ulmeni, majoritatea supra­fețelor agricole au fost în între­gime mîrite și practic încă nu se poate intra pe ele. Emil Su­­ciu, inginerul cooperativei, îm­preună cu inginerul Tiberiu Ca­ MIRCEA POP i*, (Continuare în pag. a 3-a) PAGINA A 2 A I De Ziua copilului Despre bună­tate Pentru copii, peste tea de mamă și de tată, dragoș­buni­cul și bunica întruchipează ex­trema bunătate. Nu întîmplător copiii le și spun adesea nul“ și „buna", iar bătrînii „bu­la rîndul lor, ca îndemn și sfat pentru cei mici, mai totdeauna folosesc expresia: Fiți buni! E curios cum în căsuța aces­tui sentiment se întîlnesc două limite: limita din urmă și li­mita de început a vieții. Se stabilește astfel o legătură în timp și peste timp, sub semnul bunătății. Se transmite un me­saj. Pentru copii barba albă a bunicului este obiect de mîn­­gîiere, genunchii de legănare, palmele de ocrotire, iar rai de povești și izvor de gura în­țelepciune. Poala bunicii e lă­caș de somn și vise. Se scu­tură flori de sdlcîm... Copiii visează și întrețin ideea de bunătate. Ei nu știu încă ce este o idee. Bunătatea răzbate insă din tot ceea ce fac. Și iarăși nu întîmplător le place să imite, în gest, înfățișa­re și grai, pe bunicul și pe bunica. Simt că trebuie să pre­ia ceva ce nu se poate pierde Înfloresc din nou salcîmii... Bunicule! De ce apune soa­rele? De ce se scutură florile de salcîm? Nu ne răspunzi. Toți copiii te întreabă. Și noi o să fim întrebați. Ce-o să le spunem? Să fie buni? Uite ți-am adus o floare de salcîm... Dar să știi că am păstrat și noi una. De ziua noastră, a copiilor. A celor buni.

Next