Pentru Socialism, iunie 1970 (Anul 20, nr. 5084-5108)

1970-06-03 / nr. 5085

CETĂȚENEȘTI Ion Barna — Baia Mare. Decretul nr. 1.086/ 1966 privind majorarea impozitului pe veniturile persoanelor fără copii este în vigoare, iar preve­derile sale se aplică și în condițiunile H.C.M. nr. 545 din 30 aprilie 1970 privind reglementarea unor impozite pe veniturile populației. Conform art. 2. din decretul amintit — majo­rarea de impozit se aplică atît bărbaților cît și femeilor fără copii, de la vîrsta de 25 ani îm­pliniți, indiferent dacă sînt sau nu căsătoriți. Se exceptează de la plata majorării următoarele categorii de persoane: a) care au avut copii și au decedat; b) care au invalidități de gradul I și II, pentru veniturile realizate în afara pen­siei; c) persoanele fără copii care sunt căsătorite cu persoane care au copii dintr-o căsnicie an­terioară sau din afara căsătoriei. După cum vedeți, cazul amintit de dv. nu figurează printre cele exceptate. In consecință, vi se aplică impozitul majorat. Ioan Vlad — Săcel. Elevii înscriși în învăță­mântul de cultură generală fără frecvență pot ob­ține cite un concediu de studii fără plată de 30 zile calendaristice anual, în afara concediului de odihnă pentru prezentarea la examene. Pen­tru fiecare clasă se acordă­ la cerere un singur concediu eșalonat sau integral. De înlesniri iden­tice beneficiază și studenții din învățămîntul superior fără frecvență pentru prezentare o sin­gură dată la concursul de admitere, la examene­le pentru promovarea fiecărui an de studii și la examenul de diplomă. Onisim Hoban — Tăuții de Sus. Aveți drep­tate. Beneficiarii alocației de stat pentru copii cu domiciliul statornic în Tăuții de Sus, localita­te componentă a orașului Baia Sprie, au dreptul la 100 lei lunar de copil. Maria Zaharie — Băsești. In cazul cînd între soți există acțiune de divorț, alocația se plăteș­te în continuare soțului, pînă la rămînerea de­finitivă a hotărîrii judecătorești prin care se de­clară desfăcută căsătoria. Dacă există însă o hotărîre judecătorească din care rezultă că familia este abandonată, so­ția angajată cu contract de muncă pe durată ne­determinată este direct beneficiară de alocație. In situația în care vă aflați, vă recomandăm să vă adresați judecătoriei pentru a obține hotă­rârea necesară și care vă va îndreptăți să bene­ficiați de alocație. Vasile Iuscu — Vișeul de Sus. Dispoziția uni­tății este legală. Intr-adevăr, nu beneficiază de alocație de stat pentru copii pe luna respectivă cei ce sunt în concediu fără plată, cu excepția primului concediu fără plată,­de cel mult 15 zile lucrătoare, acordat în cursul anului calendaris­tic, precum și a concediilor legale pentru studii. Referitor la dreptul dv. de concediu anual de odihnă pe anul 1970 nu vă putem răspunde, deoarece în scrisoarea dv. nu se amintește te­meiul legal al angajării dv. Longin Setei — Tokat. Simplul fapt al re­angajării dv. nu dovedește că măsura disciplina­ră aplicată cu 4 luni în urmă ar fi fost ilegală. In consecință considerăm că nu aveți dreptul la despăgubiri. Alta era situația dacă judecătoria, pe baza plângerii înaintate ar fi constatat ne­vinovăția dv. și ar fi dispus anularea sancțiunii, apreciind-o ca netemeinică și ilegală. Gheorghe Pintilie — Vălenii Șomcutei. Ne­lămurirea dv. provine din confundarea mai mul­tor noțiuni .Sporul la care vă referiți se acordă numai pentru vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, și nu cum greșit interpretați dv. pentru vechime în aceeași meserie sau domeniu de ac­tivitate. De asemenea, ea nu poate fi confunda­tă nici cu vechimea în muncă, dar nici măcar cu­ vechimea neîntreruptă în muncă. Prin transferul efectuat la cererea dv. în a­­prilie 1965 vi s-a întrerupt vechimea în aceeași unitate, astfel că soluția dată de conducerea în­treprinderii este pe deplin întemeiată. Incepînd cu suma mai a.c., avînd o tranșă de vechime ne­întreruptă în aceeași unitate de peste 5 ani, a­­veți dreptul la un spor de 3 la sută calculat la salariul tarifar. Vă recomandăm să studiați Legea organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat și îndeosebi capitolul III. Textul acestei legi a apărut și în presă. Carambol Viteză excesivă Să nu cunoască oare Va­sile Mărcuș, șofer pe auto­vehiculul 33 B 1745, reguli­le de circulație și urmările excesului de viteză ? Greu de crezut așa ceva. Și totuși uneori, mai ales cînd cir­culă prin Mogoșești, satul său natal, dumnealui se grozăvește și apasă tare pe pedala de accelerație. Deunăzi, gonind cu mașina prin sat cu peste 70 km la oră, în dreptul magazinului alimentar, șoferul nu a mai putut lua curba normal si a intrat din plin cu mașina intr-un stîlp de la rețeaua telefonică. Excesul l-a costat pe V. Mărcuș 1332 lei, plus sanc­țiunea aplicată de organe­le de miliție. Condam­nare Judecătoria din Baia Ma­re a judecat recent și con­damnat la 2 ani închisoare corecțională pe Șandor Bencze, fost șofer la între­prinderea comunală, care în data de 6 octombrie 1969 a accidentat mortal pe ce­tățeanul Dumitru Dărăban Recursul declarat recent de inculpat a fost respins ca neîntemeiat, sentința rămînînd astfel definitivă La ghidon, cu capul turmentat Cazul s-a întîmplat în seara zilei de 28 mai a.c. ora 22,05. In vreme ce con­ducea motocicleta 46 MM 4868, pe strada Berăriei din Baia Mare, Nicolae Marc a accidentat grav pe cetă­țeanul Vasile Debeneș, ca­re circula pe partea dreap­tă în aceeași direcție de mers cu motociclistul. După accident, lipsit de orice simt umanitar, Marc a fugit. Organele N­ de miliție au stabilit că în tim­pul comiterii accidentului motociclistul se afla în sta­re de ebrietate (2,5 la sută alcool în singe). N. Marc a fost deferit or­ganelor de justiție, în sarci­na sa reținîndu-se trei in­fracțiuni : conducerea unui autovehicul pe drumurile publice în stare de ebrieta­te, comiterea unui accident de circulație și locului accidentului,părăsirea 10 minute șofer Lui Toader Stețco din Borșa nr. 226, care nu are permis de conducere, i-a venit într-o zi poftă să șo­feze. Zis și făcut. S-a urcat la volanul autovehiculului 21­ MM 106 care staționa în fața unei case și a por­nit-o spre Complexul turis­tic. După 10 minute de mers, în cartierul Poiana, nestăpînind volanul, T. Stețco a intrat cu mașina într-un stîlp de la rețeaua telefonică. Cele 10 minute de s-a aflat la volan îl vor costa scump . I-au fost în­cheiate acte de trimitere în judecată. Rubrică realizată de E. VIȘOVAN Cu prilejul Zilei de 1 Iunie, Ziua internaționa­lă a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată intre î și 25 iunie a.c. Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, in colaborare cu alte organizații ob­ștești, va contribui la mărirea fondului cen­tral de ajutorare a si­nistraților. Îndeosebi a copiilor, si Sumele realizate vor depuse în contul C.E.C. 2­ 000. Grațierea unor persoane din zonele calamitate Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un Decret privind grațierea u­­nor condamnați la pedepse privative de liberta­te, amenzi sau sancțiuni contravenționale, care locuiesc în județe lovite de calamitățile natu­rale și au gospodăriile grav afectate. Grațierea pedepselor privative de libertate, de o gravitate mai redusă, a unor pedepse pe­cuniare, ca și neexecutarea unor sancțiuni con­travenționale dă posibilitate celor grațiați să re­vină la gospodăriile lor și să contribuie la înlă­turarea efectelor calamității. Cei condamnați la plata unor sume de bani prin grațierea acordată își vor putea concentra eforturile materiale spre refacerea bunurilor per­sonale distruse. Adoptarea acestui decret constituie un act de umanitate și de sprijin moral pe care statul nostru îl acordă familiilor unor condamnați, greu încercate de recentele calamități. (Agerpres) filme in premiera Nu trece lună iară un western. Pâră un western „made in Ita­ly". Cele 12 celebre platouri ale Cinecittei stau acum părăsite. Dar tihna asta nu influen­­țează statistica produc­ției. Dimpotrivă. In '69, Italia a produs 260 de lung metraje. Mai mult ca și Hollywoodul, Ci­­necittă trăiește doar printr-un singur por al său. Și trăiește bine. Porul acesta e tare bă­nos. Oxigenul cinema­­tografiei italiene se fa­brică azi într-un colț al Cinecittei. Plinea acto­rilor se fermentează și se coace tot acolo. Aco­lo unde regizorul Sergio Leone a înființat peste noapte satul-western și satul­ mexican. De acolo pornește o stranie aventură a cinemato­grafiei italiene. De aco­lo pornește un joc, un joc pe care Însăși Ser­gio jocul Leone il numește de-a westernul. Acolo se copiază ceea ce era odinioară mai rău, mai slab in wester­nul american. Am văzut cu două săptămâni In urmă Răz­bunătorul. Nu mi-a ve­nit să cred. Nu vroiam să cred că și Carlo Liz­­zani, nume Înscris cu litere de aur in cine­matografia italiană de imediat după al doilea război mondial, s-a molipsit de jocul aces­ta. Vasăzică și Lizzani, care în 1954 prin Cro­nica amanților săraci a realizat una din opere­le de bază ale neorea­lismului italian se joa­că acum de-a wester­­nul-spaghetti unde cir­ciuma are Inscripția saloon, jandarmeria sheriff oficee ș.a.m.d. Dar ce mi-am zis: să uităm­, care om nu gre­șește o dată. (Deși, de pildă scena cu Requies­cant (Răzbunătorul) ca­­re-și leagă coltul cu o sfoară. Își Îndeamnă calul cu o tigaie, citeș­te Biblia în timp ce tre­ce peste trupurile celor omoriri — zic deci — scena asta nu se poate uita. Dar nu pentru va­loarea eil). Să-I iertăm așadar. Iată Insă că de miine, la Minerul ni se propune spre vizionare un nou film cu girul Carlo Lizzani. Nu mai e western. Dar nici au­­tocine-reabilitare. E explicație parcă: lira-i o liră, iar arta artă. Se cheamă iubita lui Gra­­mninia. Și rezistă numai prin puternicul realism al textului literar, o nuvelă semnată: Gio­vanni Verga. In peisa­jul Siciliei. In anii ime­diat următori debarcării voluntarilor lui Gari­baldi, Grannim­a este un răzvrătit ce nu trăiește decit pentru sîngeroase răzbunări și astfel Ul­mul reproduce clișee de duzină ale cinematogra­fului violenței. Deși distribuția cuprinde pe Gian Maria Volonte sau pe Stefania San­­drelli (anul trecut, la San Sebastian a primit Pre­miul pentru cea mai bu­nă interpretare femini­nă prin interpretarea acestui rol pur decora­tiv al iubitei lui Gra­mnmm­a) filmul nu cîștigă prin valoare. După toate acestea, involuntar, mă gindesc la Greta Garbo sau la alții și-mi aduc aminte că, odată, cineva se În­treba: a ști să te re­tragi la timp este sau nu un gest estetic sau etic? O altă premieră: Ma­rile vacanțe, producție franceză (rulează la Dacia între 1—7 iunie). Dacă spunem că rolul principal 11 deține Louis de Funès am spus totul. Jandarmul din Saint Tropez este comicul francez cel mai bine cotat la ora actuală. GH. MOLDOVAN A ști să te retragi la timp... PENTRU SOCIALISM Vremea Vremea se ameliorează. Vor că­dea ploi mai ales sub formă de averse însoțite de descărcări elec­trice. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 5 și 10 grade, iar maximele între 17 și 22 gra­de. Vînt slab pînă la potrivit din vest. La munte vreme ușor insta­bilă , favorabilă ploilor și aver­selor însoțite local de descărcări electrice . Riftk. Portretul unui părinte Călătoreamu cu trenul în una din zilele acestei pri­măveri agresive. In compartiment, discuții începute sau încheiate pre­matur, în timpul cărora coborîrea sau urcarea unui călător marca vagi semne de punctuație. In fa­ța mea, o licea­na. Pleca, dialo­­gînd cu vacanța, spre locuri nata­le. Am auzit-o spunînd: Dacă aș primi note slabe mi-ar fi rușine. Mai ales de tata. Pentru că și el învață. Are 50 de ani și este în anul IV la institut. De aceea, obrajii mi s-ar roși... Fără efort deosebit am reținut cu­vintele acestea. Apoi am renunțat la ele fără să le uit. De atunci au tre­cut zile, săptămini. Și nu știu de ce au ajuns să mă obsedeze. Poate pen­tru că în noianul de fapte, pe care pă­rinții le fac drept pildă pentru copiii lor, imaginea omului, care la vîrsta u­­nui jumătate de secol se încumetă să asalteze porți universitare, mi s-a pă­rut un desăvîrșit argument în acest e­­tern spațiu al „conflictului" între gene­rații. Un alt mod de vitalizare a re­lației părinți-copii. Am vrut să-l cunosc. La Institutul pedagogic din Baia Mare i-am rostit numele: Ioan Șuteu. Tovarășul Vasile Știrbu, prorector, mi-a spus, fără să se uite în „scripte", că este un student sîrguincios. Și nu mi s-a părut puțin gîndindu-mâ că studenții se numără cu sutele. La secretariatul Facultății de filolo­gie aflu că cele 22 de examene au fost trecute. Urmează cel „mare" — exa­menul de diplomă. Poate că era suficient pentru mine. Era destul pentru ceea ce mă interesa ca reporter. Știam că drumul acestuia, departe de a fi la capăt, marca un fi­nal. Cel al raportului dintre azi și mai binele de a doua zi. Intre aparența u­­nui sfîrșit și realitatea unui început. In fine, nu m-am putut abține unui dialog. — Am aflat că la absolvirea ciclului elementar cîteva zecimi v-au despărțit de media maxima. Cum de v-ați oprit? — A trebuit să mă mulțumesc cu o școală particulară de ucenici. A venit armata. Apoi, războiul, întors de pe front, căutările și rătăcirile care i-au urmat. M-am mulțumit să citesc și să mă instruiesc singur. Totuși nu eram satisfăcut. In jurul meu se învăța. Fe­tița trecuse hotarele alfabetului și ce­lor patru operații. Din ce în ce mai rar puteam să-i răspund la întrebări. Am început atunci liceul. — V-a fost greu? — Pot fi două răspunsuri? Deși trecusem prin destule în viață, totuși febra examenelor, emoțiile, sălile de curs te obligau să-ți revizuiești vîrsta. Să te simți școlarul de altădată. ■— Ați avut ezitări? — La un examen, am vrut să mă retrag. Uitasem tot ce am învățat. Chiar atunci a ieșit examinatorul și vrînd­­nevrînd am intrat. Și nu mi-a părut rău. — Fetița v-a pus probleme deose­bite de ordin psiho-pedagogic? — Fiind „colegi" de studiu, a a­vut foarte mare încredere în mine. Astfel încît s-au redus la (presupun) minim așa­­zisele „taine" ale adolescenței din care țîșnesc nu rareori vîlvatăile unor stări ce­ pot deveni grave. — Ca elev și student ați avut nemulțumiri? — Neesențiale. M-au deranjat, une­ori, ironiile. . . Dar ele au trecut iar cunoștințele dobîndite rămîn un bun cîștigat. Intre amintirile din copilărie sau ce­le din război, între căutarea unui drum și nenumăratele treburi cotidiene, omul acesta s-a întîlnit cu cartea, cu exa­menele și cu profesorii în atîtea rîn­­duri. Sesiunea ultimului an s-a încheiat de mult. In servietă poartă încă un carnet dreptunghiular, albastru, atît de cunoscut în lumea studenților. Peste cîțiva ani va intra în pensie. Nu va apuca să înceapă munca de profesor. Poate nu va preda nici măcar o ora. Satisfacția pe care ți-o dau elevii din bănci ascultîndu-ți lecția nu-1 va în­­tîlni poate. Va rămîne însă imensa mul­țumire de a fi devenit dascăl. Fără catedră și elevi, fără note și catalog, fără stereotipul sunet al clopoțelului. Dascăl pentru propriul său copil. ION P. POP PROFESORUL cu un singur elev televiziune Miercuri 3 iunie 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal. Aspecte de la întîlnirea dintre echipele reprezentative ale României și Angliei din cadrul Turneului final al Campionatului mondial. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Universal sotron — enciclo­pedie pentru copii. Litera M. 18.25 Pe cărările cîntecului. Reci­tal Rodica Bujor. 18.45 Actualita­tea în economie. 19.20 1001 de seri. Pehacek, prietenul animale­lor (film). 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­cinemateca. Sta­ția terminus. 21.15 Marie Lafo­­re.tr. •— film. 21.45 George Enes­­cu în conștiința poporului nostru. 22.15 Documentar: 22.30 Telejur­nalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. cinema Miercuri 3 iunie 1970 • BAIA MARE — Dacia! Marile vacante: Minerul: Fecioara care-mi place mie. 1 Mai: Comisarul X și „Panterele albastre". • BAIA SPRIE: In umbra coltului. țf SIGHETUL MARMAȚIEI: Muncitoresc: O șansă dintr-o mie; Studio: Bătălie pentru Roma. • VIȘEUL DE SUS: Fata pierdută. • BORȘA: Păcatul dragostei. • BAIA BORȘA: Căldura. • CAVNIG : Gutinul: Mina cu briliante: Minerul: Vă place Brahms?. • TG. LĂPUȘ: Winnetou în Valea Morții. •ȘOMCUȚA MARE Cum stăm tinere?. • SEINI: Angelica și sultan­ul. • BĂIUȚ: Taina leului. • CÂMPULUNG LA TISA: Repulsie. • BAITA: Bunicul, Kilijan și eu. Miercuri 3 iunie 1970 I. R. E. Baia Mare ANGAJEAZĂ UN DESENATOR TEHNIC PENTRU ATELIERUL DE PROIECTARE. Cererile se depun la serviciul personal. In­formații la telefon 1950 — interior 117. C. E. I. L. Satu Mare angajeaza prin concurs, — un maistru exploatare în raza pădurilor Cerhat și Craidorolț. Solicitanții trebuie să fie absolvenți ai școlii tehnice de maiștrii exploatare. Concursul va avea loc în ziua de 8 iunie 1970 la sediul C.E.I.L. Satu Mare, str. Petőfi nr. 4, la ora 8 dimineața. Institutul de cercetări și proiectări pentru minereuri și metale neferoase Baia Mare str. Victoriei nr. 156 organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: — șef secție preparare; — inginer constructor utilaje; — tehnician constructor utilaje; — tehnician electromecanic; — inginer minier; — maistru minier; — minerii Salarizarea — conform H.G.M. 78/1970 și 914/1968. Cei interesați se pot adresa la biroul personal și lucrări spe­ciale al Institutului, telefon nr. 2512. Grupul școlar minier Baia Mare str. Victoriei nr. 140, anunță că în anul școlar 1970/1971 se vor ține concursuri de admitere pentru: 1. ȘCOALA PROFESIONALĂ MINIERĂ CU MESERIILE: — mecanizator minier; — preparator minereuri; — electrician și lăcătuș de mină; — strungar, frezor, rabotor, mortezor; — sudor; — instalator încălzire centrală. înscrierile: 1—30 iunie a.c. Examenele : 4—14 iulie a.c. 2. ȘCOALA DE MAIȘTRI MINIERI PENTRU PREGĂTIRE DE MAIȘTRI MINIERI. înscrierile : 15—30 august a.c. Examenele: 1—10 septembrie a.c. Probele de examen vor fi din obiectele: limba română și ma­tematică (scris și oral), materiile claselor V—VIII. Pentru înscriere candidații își vor întocmi dosare cu actele necesare care se vor depune la întreprinderile aparținătoare Mi­nisterului Industriei Miniere și Geologiei sau la sediul Grupu­lui școlar minier Baia Mare. Informații suplimentare se pot obține la secretariatul Gru­pului zilnic între orele 7—15 s­au prin telefon 2868. întreprinderea „PARTIZANUL“ Sighetul Marmației organizează la data de 25—26 iunie a.c. un concurs de maiștri în specialitatea de prelucrare a părului de animale. Se pot prezenta absolvenți ai școlilor tehnice de maiștri in specialitate sau ai unei școli echivalente, precum și maștri care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechime de cel puțin 12 ani în această funcție. Cererile de înscriere la concurs se vor depune la sediul în­treprinderii, str. Avram Iancu nr. 22, telefon 1676, unde se pot obține și informații suplimentare, * t

Next