Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)

1970-08-07 / nr. 5141

I I Anul XX nr. 5141 Vineri 7 august 1.570 4 pagini 30 de bani \ In întîmpinarea zilei de 23 August REALIZĂRILE -dovadă a hărniciei Cea de-a 26-a aniversare a eli­berării patriei și Ziua minerului este întimpinată de oamenii mun­cii din județul nostru cu realizări deosebite, dovadă grăitoare a a­tașamentului lor fierbinte față de politica înțeleaptă a partidului nostru. Din veștile „recepționate" la redacție în ultimele zile, am reținut următoarele: Randamente sporite de extracție Datele existente la Rotația centrală din Baia Mare confirmă că ntregul colectiv de aici este animat de hotărîrea ca randamentele de extracție obținute în preparare să fie cît mai bune. După 7 luni de muncă, pe seama realizării instalațiilor de hidrociclonare la linii­le tehnologice nr>. 1, 2 și 3, a măririi capacităților de măcinare și a unui complex de măsuri de perfecționare a tehnologiei aplicate s-a ajuns ca, spre exemplu, pentru minereul de la Cavnic extracțiile me­talice să fie mai bune decît cele planificate cu 0,6—7,7 puncte pen­tru plumb și cupru. La liniile care prelucrează minereul de la Herța, randamentele au depășit deja 94,9 la sută la plumb și 64,4 la sută la zinc. Sunt succese care, în bună măsură, stau la baza faptului că aici, la Flotația centrală, s-a realizat peste 80 la sută din angaja­mentul sectorului minier al G.M.M.N. de a depăși producția în e­­chivalent metal Note din subteran C ^ M ---------- examen la orizontul zero Șoseaua pavată cu calupuri de granit, ur­că în serpentine printre frumoase păduri de stejari, oferind dru­mețului o priveliște în­­cîntătoare. Fără să vrei atenția ți­ e reți­nută de un amănunt. Aleea pînă la mină e însoțită de o parte și de alta de șiruri lungi de trandafiri ce își desfac petalele prin­tre tufe de mare date în pîrgă. După o ulti­mă cotitură, la poalele Ignișului, se zărește mina Herja. Pentru început capeți impre­sia că te afli nu la mină, ci într-o fru­moasă stațiune de o­­dihnă. Clădirile cu cîte un etaj sunt înconjura­te de o mare de flori și verdeață. Spiritul urbanistic, gustul pen­tru frumos, par aici la ele acasă. Dacă aceasta este prima carte de visită nu e greu să deduci că ordinea și discipli­na domnește și în al­te compartimente ale vieții, capătă noi va­lențe. Iar la mina Her­­ja aceste prime impre­sii nu sînt înșelătoare. De la suprafață și pînă la ultimul orizont, galeriile minei sînt a­­devărate metrouri pe unde omul poate circu­la în siguranță cu trenuri electrice, tra­seele fiind iluminate fluorescent. Ici, colo, pe sub bolți de stîncă se află cîte un atelier, o magazie, prin care, la dispoziția mineralul, sînt puse toate cele de care are el nevoie. I­­nițiativa luată în a­­cest an a avut o în­­rîurire favorabilă asu­pra producției, folosirii raționale a timpului în subteran. Datorită a­­cesteia și a altor mă­suri de organizare, planul a fost îndepli­nit lună de lună, Herja situîndu-se printre cele mai bune unități mini­ere maramureșene. Călătorim spre adîn­­curile minei Herja în­tr-o zi de august. De dimineață, prin birouri­­ și în sala de apel, era mare efervescență După o lungă perioa­dă de studiu, acum, a doua promoție de mi­neri din acest an ur­mează să-și primească diploma de șef de e­­chipă. Examenul urma să aibă loc nu în fața unei catedre, ci în ini­ma muntelui, străbătînd galerii, în suitoare, co­­borînd în abataje. E­­ra unul dintre cele mai importante exame­ne, cel al muncii prac­tice, al legăturii cu viața minei. Pînă locul examenului prac­la­tic, tovarăș de drum ne este inginerul Gheor­­ghe Poran. El ne face un scurt istoric al recrutării noului grup de­ mineri. La început erau 47, apoi numărul lor s-a redus la mai puțin de jumătate. Du­pă admiterea în școa­lă, principalul criteriu de selecție a fost munca, înclinațiile aptitudinile față de me­și seria de miner. Pînă la urmă au rămas cei care s-au legat cu trup și suflet de această muncă grea, dar fru­moasă. Intr-un colț de ga­lerie, undeva la 2 km în inima muntelui, în­­tîlnim grupul de mi­neri adunați în jurul examinatorului Dumitru Pavel. Cu ani în urmă sectorul de azi era un simplu vagonetar. Apoi prin voință și străda­nie a urcat, pînă la M. TRIFOI (Continuare în pag. a 3-a) „Polium“ pe calea afirmării De cîteva zile incinta UJM.M.U.M. din Baia Mare a devenit o a­­devărată pistă de încercări pentru loturile noi de dumpere D—75, mîndria constructorilor de mașini băimăreni. La acestea ei adaugă și faptul că au produs în acest an linii tehnologice pentru flo­tațiile de la Mahmudia, Moldova Nouă, Gura Băii — Baia Borșa, în afara produselor metalurgice destinate altor ramuri industriale și ex­portu­lui. Din angajamentele suplimentare ale colectivului de aici, spicuim că în 7 luni la producția marfă vîndută și încasată, față de obiecti­vul de a depăși sarcina anuală cu 2,5 milioane lei, s-a obținut deja peste 2 milioane lei. De asemenea, economia de metale care se ridi­că la peste 130 tone, corelată cu faptul că s-a îmbunătățit mult rit­micitatea pe decade, că sunt în descreștere rebuturile și remanierile fac ca la fiecare 1.000 lei producție marfă, cheltuielile de execuție­­să nu depășească acum 746 lei. Flacăra vie a întrecerii La platforma Firiza a U.M.M.N. Baia Ma­re, ne informează co­respondenta noastră, Veronica Mureșan, întrecerea socialista este „motorul" fru­moaselor realizări cu care colectivul de a­­ici cinstește apropia­ta sărbătoare de la 23 August. In toate secțiile uzinei munca se desfășoară pe coordonate „fier­binți". La secția de electroliză sarcinile de plan au fost depă­șite cu peste 14 la sută, iar la fabrica de oxigen angajamentul suplimentar de a pro­duce peste plan 15.000 m.c. oxigen tehnic a fost realizat aproape dublu. Mun­citorii din echipele lui Nicolae Hoban și Dumitru Șerban au merite deosebite. „Convertașii" au ra­portat și ei că sarci­nile de plan le-au în­trecut cu peste 4 la sută. La marea monstrație de la de­23 August pe panourile celor mai buni dintre cei buni la loc de frunte vor fi echipe­le conduse de Nico­lae Fînătan, Vasile Ghișa, Ioan Mureșan și alții. Panou de onoare: Echipa de mine­ri condusă de Vasile Canalîș de la Exploatarea minieră Săsar. în interiorul ziarului In pag. a 2-a­ și eficiența adunării comuniști­• Refacerea potențialului agricol­­or? — obiectiv de importantă majora. • „Dialoguri despre artă . ” Cercetarea științifică trebuie In pag a 3-a: să corespundă necesităților pro­• De ce depinde atractivitatea ducției. i La strângerea cerealelor păioase iN UNELE LOCURI SUCCESE APRECIABILE, IAR ÎN ALTELE ATITUDINI INTOLERABILE Ca urm­are a unor repetate insistente, a măsu­rilor întreprinse de organele agricole județene, secerișul se apropie de sfîrșit în aproape toate unitățile agricole, iar treierișul s-a intensificat vizibil în ultimul timp. Cu toate acestea de­calajul între o lucrare și alta este încă mare, iar rezultatele de la o cooperativă la alta sunt distonante... Mecanizatorii care deservesc ogoarele cooperato­rilor din Ch­islău lucrează cu atîta „spor" „tragere de inimă" incit a fost nevoie de ajuto­­i­rul celor din Tăuți Măgherăuși (în fotografie) pentru a pregăti terenul necesar culturilor duble. Mult a fost, puțin a rămas Pe tovarășul Gheorghe Cîmpeanu, magazionerul cooperativei agricole din Seini, l-am găsit cu două zile în urmă la obișnui­tul său loc de muncă, înconjurat, de saci, de grămezi uriașe de grîu și secară. Alături, două cooperatoare alimentau fără răgaz selectorul ca­re purifica viitoarea să­­mînță de grîu și secară. Intr-un asemenea mediu, evident, cifrele privind recoltatul cerealelor n-au putut­ fi evitate. — Pînă aseară (n.n. — 4 august) ne-a spus ma­gazionerul, au intrat în magazie 44.279 kg secară și 32.026 kg de grîu. In afară de acestea, cîteva vagoane de cereale au intrat în bază, direct de la agregatele de treier. In paralel cu recoltatul și depozitarea cerealelor am pus în funcțiune și selectorul și pînă la ora actuală avem 31 tone de sămînță de secară și cî­teva zeci de tone de crrîu gata pregătite pen­tru a fi însămînțate. La curent cu absolut tot ce se întâmplă în cooperativă (inclusiv pe frontul bătăliei pentru strîngerea recoltei), to­varășul Cîmpeanu, dato­rită unei evidențe exem­plar urmărite, ne-ar fi putut furniza toate da­tele ce ne interesau în legătură cu treierișul. Le-am preferat însă pe cele de la fața locului. ...La aria de treier a­nimația era deosebită. Grămezile de saci ca și acel specific dute-vino din arie ne indicau că munca este deosebit de intensă. Cifrele înscrise zilnic de altfel în carne­tul de treier al batozei mînuite de mecanizato­rul Árpád Székely sînt ele însele o dovadă a celor afirmate mai sus.­­ In ziua de 2 august s-au treierat 6.700 kg. O zi mai apoi 15.000 kg secară, iar miercuri pî­nă la ora 10.00 se obți­nuseră 6.000 kg. Nu prea departe de batoză lucrau și 3 din cele 5 combine existente în unitate. După cite ne-au relatat mecaniza­torii Iosif Portoș, Fran­­cisc Pappi și Ludovic Nagy cei care recoltau în „Berenaș" necazuri prea mari cu combinele n-au avut nici nn an și după cine știu ei în cel mult două sau trei zile recoltatul va fi încheiat la Seini. — Da, lucrurile așa stau la noi, ne-a spus tovarășul Ioan Țintaș, președintele unității. Da­că pînă sîmbătă nu plouă, terminăm de re­coltat griul și secara. Peste cîteva zile, la Seini, una dintre cele mai importante lucrări va fi așadar încheiată. Cărui fapt. î se datoreș­­te acest incontestabil succes? Unuia singur: factorii de răspundere de aici își cunosc meni­rea și acționează opera­tiv și cu o înaltă res­ponsabilitate. Miercuri 5 august, bu­năoară, pe președintele unității l-am găsit la ba­toză alături de și agregat. Aurel oameni Pop, inginerul unității, era la combine. Brigadierii, fie­care în brigada sa, erau de asemenea la locul de muncă. Iată deci unde trebuie căutat substratul realizărilor de la Seini­ în munca oamenilor, a factorilor de răspundere care își petrec tot timpul unei zile pe cîmp, prin­tre oameni și mașini. Drumuri redate circulației ISO nouă linie tehnologică Acum cîteva zile, constructorii șantierului T.C.M.M., în frunte cu maistrul Gheorghe Demuth, montorii Alexandru Sărmășag și Io­an Dorolți, au raportat încheierea lucrărilor la cea de-a doua li­nie tehnologică de sfărîmare a minereului din cadrul Uzinei de preparare Săsar, începută în luna martie a.c., noua linie compusă din utilaje de­­ mare capacitate și instalațiile aferente, asigură beneficiarului o­­ creștere a producției de minereu sfărîmat cu cca. o mie de tone­­ pe zi, pe zi. Covoare și cergi , tone In bazinul forestier al Vișeului acțiunea de refacere a drumurilor forestiere avariate de inundații s-a soldat cu rezultate demne de con­semnat. Pînă în prezent au fost re­date circulației drumurile forestiere Petrova—Crasna, Repedea—Tomnatic de pe Valea Corbului, precum și al­tele ce însumează o lungime de cir­ca 30 km. Numeroase alte drumuri auto-forestiere au fost redate circula­ției și în celelalte bazine forestiere ale județului. Pe 16 drumuri din cele 18 avariate au fost încheiate lucrările de refacere. Paralel cu refacerea rețelei de drumuri auto-forestiere, în interva­lul de timp care a trecut de la în­ceputul anului și pînă în prezent, în cuprinsul județului au fost exe­cutate construcții de noi drumuri fo­restiere în lungime de peste 40 km. Incepînd cu noul an forestier­ele vor intra treptat în exploatare. Restaurant In municipiul Sighetul Marmației și-a început activitatea o nouă uni­tate de alimentație publică: Restau­rantul „Doina Maramureșului”. In­stalat intr-un local complet reno­vat restaurantul este mobilat cu pie­se lucrate de către meșterii populari din Coștiui. Picturile pe sticlă rea­lizate de , binecunoscutul artist mara­­­­mureșean George Chivu, vesela de­­ ceramică, covoarele maramureșene, precum și­ celelalte obiecte din do­­­­­­tarea unității crează consumatorului­­ impresia că se află într-o ospitalie­­­­ră­masă maramureșeană. Tot în această săptămînă la Si­­­­ghetul Marmației s-a deschis și o­­­­ nouă unitate „Gospodina" prin care­­ restaurantul „Doina Maramureșului"­­ desface produse culinare pentru con­­­­sum­ la domiciliu. Prefabricate pentru sinistrați Constructorii maramureșeni își in­­­­tensifică tot mai mult eforturile de­­ sprijinire a sinistraților din județul­­ Satu Mare. Angajamentul lor de a­­ construi 400 apartamente la Satu­­ Mare se materializează zi cu zi. Ast­­­­fel, pînă în data de 6 august a.c.­­ de la Poligonul de prefabricate din­­ Baia Mare au fost transportate la­­ Satu Mare fîșii prefabricate cu ca­­­­re se pot construi 125 apartamen­­t In comuna Săpînța, localitate cu vechi tradiții în arta populară, meșteșugul țesutului covoarelor cunoaște un puternic avînt. Constituiți într-o secție de artizanat a cooperativei „Mara", 45 de meșteri populari au trecut la confecționarea de covoare maramureșene în 7 modele. Covoarele vor fi prezentate în cadrul concursului „Va­­­­canța '70" inițiat de Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești pentru stimularea activității de creație în rîndurile cooperatorilor din întreaga țară. In aceeași secție, cooperativa „Mara" realizează, tot­odată și cergi maramureșene în 10 modele. Ele se bucu­ră de o largă căutare în magazinele de artizanat din țară. Teoretic se poate clar practic... Luate în considerare doar cîteva calcule teo­retice ale factorilor de răspundere din coopera­tiva agricolă din Cicîr­­lău, secerișul și treieri­șul n-ar trebui să dure­ze prea mult nici aici. In dimineața zilei de S august mai rămăseseră de secerat doar 8 ha cu grîu, iar de treierat în jurul a 15 ha. MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) ^TIMNICA PENTRU A URCA artistul poporului TREPTELE ARTEI Ionel Budișteanu.. a. B . _____­­NU CUNOAȘTE LIMITE In drum spre hotelul „Gutinul“, unde trebuia să întîlnesc pe maestrul Ionel Budișteanu, venit la Baia Mare cu Comisia de reconstituire prin concurs a Ansamblului de cântece și dansuri „Maramureșul", m-am lăsat cucerit de ipoteza că dirijorilor li se comite o nedreptate: precum actorii de film și teatru trec ca popularitate înaintea regizorilor, tot astfel în muzică soliștii sunt în genere mai cunoscuți decit conducătorii de orchestră. Impăr­­tășindu-i această părere interlocutorului meu, am considerat fi­resc să deschid discuția cu o prezentare. Vă rugăm să ne vor­biți despre dumneavoastră, maestre Budișteanu. — Sînt născut în București, în­tr-o familie de muzicieni. Tot în acest oraș am urmat conservato­rul și am cîntat apoi ca șef de orchestră în mari restaurante. La bază sînt violonist. Ulterior au început să se creeze tot mai mul­te orchestre. Așa am ajuns, după 1947, să conduc orchestra de mu­zică populară „Barbu Lăutaru". Concomitent însă am continuat să cînt la vioară ca solist. In străinătate, cu toate prilejurile, m-am produs în același mod. Prin urmare, iată că nu sunt nu­mai dirijor. Ipoteza dv este ade­vărată în sensul că publicul este tentat să dea o mai mare aten­ție soliștilor, pe care-i ține mai mult minte. De altfel, să nu ui­tăm că un solist e avantajat pî­nă și de poziție: el stă cu fața la public, zîmbește, cochetează. Dirijorul, în schimb, stă cu spa­tele.. Cu toate acestea, întreaga atmosferă și buna desfășurare a unui concert se datoresc dirijo­rului. — In calitate de dirijor au­ con­dus și afirmat numeroase orches­tre și ansambluri. Ce principii ați urmat in munca artistică? — Ideea care m-a animat în permanență a fost aceea de a menține prosperitatea folclorului. Am căutat totdeauna ca linia melodică să aibă autenticitate, armonia să nu fie alterată, iar față de ritmică și nuanțe am do­vedit deosebit respect, lucru atît de necesar într-o orchestră. Am făcut multe aranjamente și or­chestrații, dar n-am îmbrățișat prelucrările, întrucît acestea duc la denaturarea și degradarea me­lodiei. Păstrînd prospețimea ei, prin orchestrație am căutat doar s-o pun și mai mult, în valoare. Pe de altă parte, ca principiu de lucru mi-am ales munca intensă, căci munca pentru a urca tren­ AUGUSTIN COZMUȚA (Continuare în pag. a 2-a) , • Ședința Comitetului pentru dezarmare de la Geneva. 0 Intervenția șefului delegației române. 0 Scrisoarea lui U Thant­ad­e­,­sată țărilor membre ale ONU. 0 Mitingul de la Hiroșima. 0 Ravagiile uraganului Celia.

Next