Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)
1970-08-07 / nr. 5141
I I Anul XX nr. 5141 Vineri 7 august 1.570 4 pagini 30 de bani \ In întîmpinarea zilei de 23 August REALIZĂRILE -dovadă a hărniciei Cea de-a 26-a aniversare a eliberării patriei și Ziua minerului este întimpinată de oamenii muncii din județul nostru cu realizări deosebite, dovadă grăitoare a atașamentului lor fierbinte față de politica înțeleaptă a partidului nostru. Din veștile „recepționate" la redacție în ultimele zile, am reținut următoarele: Randamente sporite de extracție Datele existente la Rotația centrală din Baia Mare confirmă că ntregul colectiv de aici este animat de hotărîrea ca randamentele de extracție obținute în preparare să fie cît mai bune. După 7 luni de muncă, pe seama realizării instalațiilor de hidrociclonare la liniile tehnologice nr>. 1, 2 și 3, a măririi capacităților de măcinare și a unui complex de măsuri de perfecționare a tehnologiei aplicate s-a ajuns ca, spre exemplu, pentru minereul de la Cavnic extracțiile metalice să fie mai bune decît cele planificate cu 0,6—7,7 puncte pentru plumb și cupru. La liniile care prelucrează minereul de la Herța, randamentele au depășit deja 94,9 la sută la plumb și 64,4 la sută la zinc. Sunt succese care, în bună măsură, stau la baza faptului că aici, la Flotația centrală, s-a realizat peste 80 la sută din angajamentul sectorului minier al G.M.M.N. de a depăși producția în echivalent metal Note din subteran C ^ M ---------- examen la orizontul zero Șoseaua pavată cu calupuri de granit, urcă în serpentine printre frumoase păduri de stejari, oferind drumețului o priveliște încîntătoare. Fără să vrei atenția ți e reținută de un amănunt. Aleea pînă la mină e însoțită de o parte și de alta de șiruri lungi de trandafiri ce își desfac petalele printre tufe de mare date în pîrgă. După o ultimă cotitură, la poalele Ignișului, se zărește mina Herja. Pentru început capeți impresia că te afli nu la mină, ci într-o frumoasă stațiune de odihnă. Clădirile cu cîte un etaj sunt înconjurate de o mare de flori și verdeață. Spiritul urbanistic, gustul pentru frumos, par aici la ele acasă. Dacă aceasta este prima carte de visită nu e greu să deduci că ordinea și disciplina domnește și în alte compartimente ale vieții, capătă noi valențe. Iar la mina Herja aceste prime impresii nu sînt înșelătoare. De la suprafață și pînă la ultimul orizont, galeriile minei sînt adevărate metrouri pe unde omul poate circula în siguranță cu trenuri electrice, traseele fiind iluminate fluorescent. Ici, colo, pe sub bolți de stîncă se află cîte un atelier, o magazie, prin care, la dispoziția mineralul, sînt puse toate cele de care are el nevoie. Inițiativa luată în acest an a avut o înrîurire favorabilă asupra producției, folosirii raționale a timpului în subteran. Datorită acesteia și a altor măsuri de organizare, planul a fost îndeplinit lună de lună, Herja situîndu-se printre cele mai bune unități miniere maramureșene. Călătorim spre adîncurile minei Herja într-o zi de august. De dimineață, prin birouri și în sala de apel, era mare efervescență După o lungă perioadă de studiu, acum, a doua promoție de mineri din acest an urmează să-și primească diploma de șef de echipă. Examenul urma să aibă loc nu în fața unei catedre, ci în inima muntelui, străbătînd galerii, în suitoare, coborînd în abataje. Era unul dintre cele mai importante examene, cel al muncii practice, al legăturii cu viața minei. Pînă locul examenului praclatic, tovarăș de drum ne este inginerul Gheorghe Poran. El ne face un scurt istoric al recrutării noului grup de mineri. La început erau 47, apoi numărul lor s-a redus la mai puțin de jumătate. După admiterea în școală, principalul criteriu de selecție a fost munca, înclinațiile aptitudinile față de meși seria de miner. Pînă la urmă au rămas cei care s-au legat cu trup și suflet de această muncă grea, dar frumoasă. Intr-un colț de galerie, undeva la 2 km în inima muntelui, întîlnim grupul de mineri adunați în jurul examinatorului Dumitru Pavel. Cu ani în urmă sectorul de azi era un simplu vagonetar. Apoi prin voință și strădanie a urcat, pînă la M. TRIFOI (Continuare în pag. a 3-a) „Polium“ pe calea afirmării De cîteva zile incinta UJM.M.U.M. din Baia Mare a devenit o adevărată pistă de încercări pentru loturile noi de dumpere D—75, mîndria constructorilor de mașini băimăreni. La acestea ei adaugă și faptul că au produs în acest an linii tehnologice pentru flotațiile de la Mahmudia, Moldova Nouă, Gura Băii — Baia Borșa, în afara produselor metalurgice destinate altor ramuri industriale și exportului. Din angajamentele suplimentare ale colectivului de aici, spicuim că în 7 luni la producția marfă vîndută și încasată, față de obiectivul de a depăși sarcina anuală cu 2,5 milioane lei, s-a obținut deja peste 2 milioane lei. De asemenea, economia de metale care se ridică la peste 130 tone, corelată cu faptul că s-a îmbunătățit mult ritmicitatea pe decade, că sunt în descreștere rebuturile și remanierile fac ca la fiecare 1.000 lei producție marfă, cheltuielile de execuțiesă nu depășească acum 746 lei. Flacăra vie a întrecerii La platforma Firiza a U.M.M.N. Baia Mare, ne informează corespondenta noastră, Veronica Mureșan, întrecerea socialista este „motorul" frumoaselor realizări cu care colectivul de aici cinstește apropiata sărbătoare de la 23 August. In toate secțiile uzinei munca se desfășoară pe coordonate „fierbinți". La secția de electroliză sarcinile de plan au fost depășite cu peste 14 la sută, iar la fabrica de oxigen angajamentul suplimentar de a produce peste plan 15.000 m.c. oxigen tehnic a fost realizat aproape dublu. Muncitorii din echipele lui Nicolae Hoban și Dumitru Șerban au merite deosebite. „Convertașii" au raportat și ei că sarcinile de plan le-au întrecut cu peste 4 la sută. La marea monstrație de la de23 August pe panourile celor mai buni dintre cei buni la loc de frunte vor fi echipele conduse de Nicolae Fînătan, Vasile Ghișa, Ioan Mureșan și alții. Panou de onoare: Echipa de mineri condusă de Vasile Canalîș de la Exploatarea minieră Săsar. în interiorul ziarului In pag. a 2-a și eficiența adunării comuniști• Refacerea potențialului agricolor? — obiectiv de importantă majora. • „Dialoguri despre artă . ” Cercetarea științifică trebuie In pag a 3-a: să corespundă necesităților pro• De ce depinde atractivitatea ducției. i La strângerea cerealelor păioase iN UNELE LOCURI SUCCESE APRECIABILE, IAR ÎN ALTELE ATITUDINI INTOLERABILE Ca urmare a unor repetate insistente, a măsurilor întreprinse de organele agricole județene, secerișul se apropie de sfîrșit în aproape toate unitățile agricole, iar treierișul s-a intensificat vizibil în ultimul timp. Cu toate acestea decalajul între o lucrare și alta este încă mare, iar rezultatele de la o cooperativă la alta sunt distonante... Mecanizatorii care deservesc ogoarele cooperatorilor din Chislău lucrează cu atîta „spor" „tragere de inimă" incit a fost nevoie de ajutoirul celor din Tăuți Măgherăuși (în fotografie) pentru a pregăti terenul necesar culturilor duble. Mult a fost, puțin a rămas Pe tovarășul Gheorghe Cîmpeanu, magazionerul cooperativei agricole din Seini, l-am găsit cu două zile în urmă la obișnuitul său loc de muncă, înconjurat, de saci, de grămezi uriașe de grîu și secară. Alături, două cooperatoare alimentau fără răgaz selectorul care purifica viitoarea sămînță de grîu și secară. Intr-un asemenea mediu, evident, cifrele privind recoltatul cerealelor n-au putut fi evitate. — Pînă aseară (n.n. — 4 august) ne-a spus magazionerul, au intrat în magazie 44.279 kg secară și 32.026 kg de grîu. In afară de acestea, cîteva vagoane de cereale au intrat în bază, direct de la agregatele de treier. In paralel cu recoltatul și depozitarea cerealelor am pus în funcțiune și selectorul și pînă la ora actuală avem 31 tone de sămînță de secară și cîteva zeci de tone de crrîu gata pregătite pentru a fi însămînțate. La curent cu absolut tot ce se întâmplă în cooperativă (inclusiv pe frontul bătăliei pentru strîngerea recoltei), tovarășul Cîmpeanu, datorită unei evidențe exemplar urmărite, ne-ar fi putut furniza toate datele ce ne interesau în legătură cu treierișul. Le-am preferat însă pe cele de la fața locului. ...La aria de treier animația era deosebită. Grămezile de saci ca și acel specific dute-vino din arie ne indicau că munca este deosebit de intensă. Cifrele înscrise zilnic de altfel în carnetul de treier al batozei mînuite de mecanizatorul Árpád Székely sînt ele însele o dovadă a celor afirmate mai sus. In ziua de 2 august s-au treierat 6.700 kg. O zi mai apoi 15.000 kg secară, iar miercuri pînă la ora 10.00 se obținuseră 6.000 kg. Nu prea departe de batoză lucrau și 3 din cele 5 combine existente în unitate. După cite ne-au relatat mecanizatorii Iosif Portoș, Francisc Pappi și Ludovic Nagy cei care recoltau în „Berenaș" necazuri prea mari cu combinele n-au avut nici nn an și după cine știu ei în cel mult două sau trei zile recoltatul va fi încheiat la Seini. — Da, lucrurile așa stau la noi, ne-a spus tovarășul Ioan Țintaș, președintele unității. Dacă pînă sîmbătă nu plouă, terminăm de recoltat griul și secara. Peste cîteva zile, la Seini, una dintre cele mai importante lucrări va fi așadar încheiată. Cărui fapt. î se datorește acest incontestabil succes? Unuia singur: factorii de răspundere de aici își cunosc menirea și acționează operativ și cu o înaltă responsabilitate. Miercuri 5 august, bunăoară, pe președintele unității l-am găsit la batoză alături de și agregat. Aurel oameni Pop, inginerul unității, era la combine. Brigadierii, fiecare în brigada sa, erau de asemenea la locul de muncă. Iată deci unde trebuie căutat substratul realizărilor de la Seini în munca oamenilor, a factorilor de răspundere care își petrec tot timpul unei zile pe cîmp, printre oameni și mașini. Drumuri redate circulației ISO nouă linie tehnologică Acum cîteva zile, constructorii șantierului T.C.M.M., în frunte cu maistrul Gheorghe Demuth, montorii Alexandru Sărmășag și Ioan Dorolți, au raportat încheierea lucrărilor la cea de-a doua linie tehnologică de sfărîmare a minereului din cadrul Uzinei de preparare Săsar, începută în luna martie a.c., noua linie compusă din utilaje de mare capacitate și instalațiile aferente, asigură beneficiarului o creștere a producției de minereu sfărîmat cu cca. o mie de tone pe zi, pe zi. Covoare și cergi , tone In bazinul forestier al Vișeului acțiunea de refacere a drumurilor forestiere avariate de inundații s-a soldat cu rezultate demne de consemnat. Pînă în prezent au fost redate circulației drumurile forestiere Petrova—Crasna, Repedea—Tomnatic de pe Valea Corbului, precum și altele ce însumează o lungime de circa 30 km. Numeroase alte drumuri auto-forestiere au fost redate circulației și în celelalte bazine forestiere ale județului. Pe 16 drumuri din cele 18 avariate au fost încheiate lucrările de refacere. Paralel cu refacerea rețelei de drumuri auto-forestiere, în intervalul de timp care a trecut de la începutul anului și pînă în prezent, în cuprinsul județului au fost executate construcții de noi drumuri forestiere în lungime de peste 40 km. Incepînd cu noul an forestierele vor intra treptat în exploatare. Restaurant In municipiul Sighetul Marmației și-a început activitatea o nouă unitate de alimentație publică: Restaurantul „Doina Maramureșului”. Instalat intr-un local complet renovat restaurantul este mobilat cu piese lucrate de către meșterii populari din Coștiui. Picturile pe sticlă realizate de , binecunoscutul artist maramureșean George Chivu, vesela de ceramică, covoarele maramureșene, precum și celelalte obiecte din dotarea unității crează consumatorului impresia că se află într-o ospitalierămasă maramureșeană. Tot în această săptămînă la Sighetul Marmației s-a deschis și o nouă unitate „Gospodina" prin care restaurantul „Doina Maramureșului" desface produse culinare pentru consum la domiciliu. Prefabricate pentru sinistrați Constructorii maramureșeni își intensifică tot mai mult eforturile de sprijinire a sinistraților din județul Satu Mare. Angajamentul lor de a construi 400 apartamente la Satu Mare se materializează zi cu zi. Astfel, pînă în data de 6 august a.c. de la Poligonul de prefabricate din Baia Mare au fost transportate la Satu Mare fîșii prefabricate cu care se pot construi 125 apartament In comuna Săpînța, localitate cu vechi tradiții în arta populară, meșteșugul țesutului covoarelor cunoaște un puternic avînt. Constituiți într-o secție de artizanat a cooperativei „Mara", 45 de meșteri populari au trecut la confecționarea de covoare maramureșene în 7 modele. Covoarele vor fi prezentate în cadrul concursului „Vacanța '70" inițiat de Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești pentru stimularea activității de creație în rîndurile cooperatorilor din întreaga țară. In aceeași secție, cooperativa „Mara" realizează, totodată și cergi maramureșene în 10 modele. Ele se bucură de o largă căutare în magazinele de artizanat din țară. Teoretic se poate clar practic... Luate în considerare doar cîteva calcule teoretice ale factorilor de răspundere din cooperativa agricolă din Cicîrlău, secerișul și treierișul n-ar trebui să dureze prea mult nici aici. In dimineața zilei de S august mai rămăseseră de secerat doar 8 ha cu grîu, iar de treierat în jurul a 15 ha. MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) ^TIMNICA PENTRU A URCA artistul poporului TREPTELE ARTEI Ionel Budișteanu.. a. B . _____NU CUNOAȘTE LIMITE In drum spre hotelul „Gutinul“, unde trebuia să întîlnesc pe maestrul Ionel Budișteanu, venit la Baia Mare cu Comisia de reconstituire prin concurs a Ansamblului de cântece și dansuri „Maramureșul", m-am lăsat cucerit de ipoteza că dirijorilor li se comite o nedreptate: precum actorii de film și teatru trec ca popularitate înaintea regizorilor, tot astfel în muzică soliștii sunt în genere mai cunoscuți decit conducătorii de orchestră. Impărtășindu-i această părere interlocutorului meu, am considerat firesc să deschid discuția cu o prezentare. Vă rugăm să ne vorbiți despre dumneavoastră, maestre Budișteanu. — Sînt născut în București, într-o familie de muzicieni. Tot în acest oraș am urmat conservatorul și am cîntat apoi ca șef de orchestră în mari restaurante. La bază sînt violonist. Ulterior au început să se creeze tot mai multe orchestre. Așa am ajuns, după 1947, să conduc orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru". Concomitent însă am continuat să cînt la vioară ca solist. In străinătate, cu toate prilejurile, m-am produs în același mod. Prin urmare, iată că nu sunt numai dirijor. Ipoteza dv este adevărată în sensul că publicul este tentat să dea o mai mare atenție soliștilor, pe care-i ține mai mult minte. De altfel, să nu uităm că un solist e avantajat pînă și de poziție: el stă cu fața la public, zîmbește, cochetează. Dirijorul, în schimb, stă cu spatele.. Cu toate acestea, întreaga atmosferă și buna desfășurare a unui concert se datoresc dirijorului. — In calitate de dirijor au condus și afirmat numeroase orchestre și ansambluri. Ce principii ați urmat in munca artistică? — Ideea care m-a animat în permanență a fost aceea de a menține prosperitatea folclorului. Am căutat totdeauna ca linia melodică să aibă autenticitate, armonia să nu fie alterată, iar față de ritmică și nuanțe am dovedit deosebit respect, lucru atît de necesar într-o orchestră. Am făcut multe aranjamente și orchestrații, dar n-am îmbrățișat prelucrările, întrucît acestea duc la denaturarea și degradarea melodiei. Păstrînd prospețimea ei, prin orchestrație am căutat doar s-o pun și mai mult, în valoare. Pe de altă parte, ca principiu de lucru mi-am ales munca intensă, căci munca pentru a urca tren AUGUSTIN COZMUȚA (Continuare în pag. a 2-a) , • Ședința Comitetului pentru dezarmare de la Geneva. 0 Intervenția șefului delegației române. 0 Scrisoarea lui U Thantade,sată țărilor membre ale ONU. 0 Mitingul de la Hiroșima. 0 Ravagiile uraganului Celia.