Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-18 / nr. 5176

pmwTMi gw wjsifB rimm mm-VÄi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5176 Vineri 18 septembrie 1970 4 pagini —­ 30 de bani Ä S0SIT k twmm W­HKKKm WKKm. Gu acest titlu a apărut în ziarul nostru din 27 august a.c. un articol prin care se preciza că perioada optimă pentru în­­sămînțarea secarei pentru ma­sa verde este ultima decadă a lui august și prima săptămînă ce îi urmează. Chiar titlul articolului a con­stituit un semnal pentru a tre­ce neîntîrziat la această acțiu­ne. Totuși, efectul nu a fost cel scontat. Numai 88 ha din 815! Pînă la data de 12 septembrie în cooperativele agricole din județ s-au semănat doar 88 ha (din 815 hal) cu această cultu­ră. Lucrarea este avansată ori deja încheiată la Cărbunari, Ia­­dăra, Odești, Rogoz, Sălsig, Ar­­dusat. In alte aproape o sută de u­­nități care și-au înscris în plan secara pentru masa verde, în­­sămînțarea acesteia se desfă­șoară foarte lent. Bunăoară, la Dumbrăvița nu s-a încă absolut nimic în întreprins această direcție. Intr-o convorbire ce a avut loc la data de 15 septembrie în­tre inginerul Leontin Sabău, de la Direcția agricolă județeană și președintele cooperativei a­­gricole din Ulmeni, tovarășul Florian Covaci a afirmat întîi că a semănat „ceva" secară masă verde. Dar, pînă la urmă, chiar el a recunoscut că nici măcar sămînța nu o are asigu­rată. Cînd­ i s-a recomandat schimbul cu C.A.P. Odești n-a ezitat să răspundă: „Găsesc eu și mai aproape". Dar de ce nu­ a găsit-o, în definitiv, pînă a­­cum? Intr-o adresă cu nr. 4958 din 26 august, transmisă de Direc­ția agricolă județeană tuturor unităților, s-au dat instrucțiuni detaliate privind îndeplinirea a­­cestor sarcini, de care sînt fă­cuți direct răspunzători preșe­dintele, inginerul șef, fermie­rul. .. Adresa se încheie cu ur­mătorul pasaj: „Pînă la data de 15 septembrie a.c. ne veți îna­inta o copie a procesului ver­bal de recepția însămînțării se­carei pentru masa verde". Este limpede că efectul „acestor mă­suri“ nu se face simțit. De ce? Fiindcă nu s-a urmărit cu in­sistență pe teren desfășurarea acțiunii, lipsind în același timp unitățile de o îndrumare con­cretă. Pe de altă parte, nimeni nu a fost sancționat pentru ne­­indeplinirea acestei sarcini o­­ N. SOARE (Continuare în pag. a 3-a) La grupurile de șantiere nr. 1 și 2 ale T.C.M. pregătirile pentru noul an al învățămîntului de partid au intrat în Labirintul FORMALISMULUI A mai rămas un timp relativ scurt pînă la des­chiderea noului an școlar în învățămîntul de par­tid. Ce activitate pregă­titoare precede acest im­portant eveniment? primă discuție pe aceas­­­tă temă o avem la co­mitetul de partid al Gru­pului de șantiere nr. din Baia Mare. Stăm de­­ vorbă cu tovarășul VA­SILE LAPȘANSZKI, mem­bru al comitetului, care răspunde de domeniul propagandei și al muncii politice-educative. Mai întîi aflăm că dînsul es­te foarte ocupat cu dife­rite treburi de serviciu, că secretarul comitetului de partid, Vasile Hauși, e plecat în concediu și că, în vederea pregătirii noului an în învățămîn­tul de partid, nu s-a fă­cut mare lucru. — După cite cunosc — spunea tovarășul Lap­­șanszki — problema des­chiderii învățămîntului de partid a fost abordată în adunările generale ale celor trei organizații de bază care au avut loc luna trecută. La plecare în concediu, tovarășul Hauși mi-a lăsat dosarul acesta și mi-a spus să mă ocup eu de învăță­mîntul de partid . .. dar .. Avem în față așa­un dosar. Intre scoarțele lui, se află cîte­­va tabele nominale cu e­­videnta cursanților din anul trecut. Unele din a­­ceste tabele au fost re­produse, reîmprospătîn­­du-li-se doar datele: 1970/71. In plus s-a mai adăugat denumirea for­mei de studiu — „pro­bleme de economie". Ală­turi de aceste tabele, de­clarate­­ de tovarășul Lapșanszki ca fiind ne­­valabile, în dosar se mai află și alte tabele nomi­nale întocmite de mină și care cuprind numele altor cursanți. Deci, tot felul de tabele nominale din care străbate un pu­ternic iz de formalism. La comitetul de partid ni s-a spus că pentru actua­lul an de învățămînt de partid vor funcționa două forme: un ciclu de conferințe și un cerc de studiere a problemelor economice, destinat ca­drelor tehnice, forme ca­re, după evidenta exis­tentă, vor cuprinde 134 de cursanți. Această si­tuație se cunoaște doar la nivelul comitetului de partid. Mu­lți din cei trecuți în tabelele de evidentă încă nu cunosc aproape nimic. Alții, 31 de membri­ de partid, au rămas în afara oricărei forme de învățămînt de partid. Motivul invocat tot de cei din comitetul de partid și nu de mem­brii de partid vizați este că unii sînt navetiști și că „nu e bine să încurcăm lucrurile cu ei". Or, a­­cest motiv nu stă în pi­cioare, pentru că învăță­mîntul de partid se or­ganizează o dată pe lună, în ziua cînd au loc și a­­dunările generale ale or­ganizațiilor de bază la care sînt obligați să par­ AUREI. PADUREANU (Continuare in pag. a 3-a) ÎNTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU SPECIALIȘTII DIN DOMENIUL TEHNICII ELECTRONICE, DE CALCUL ȘI INFORMATICII ECONOMICE Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lu­cru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, ca­dre didactice din învățămîntul su­perior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analiza­te stadiul, și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de con­ducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprin­derilor. In cadrul discuțiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a pro­gramului de înzestrare a econo­miei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a în­fățișat experiența acumulată pi­na acum în utilizarea calculatoa­relor electronice in gestiunea e­­conomică, în conducerea și diri­jarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivi­tății, calității produselor, efi­cienței economice a producției. Totodată au fost scoase î­n evi­dență unele probleme ca­re se cer a fi soluționate în vederea folo­sirii pe scară mai largă a calcu­latoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea apli­cațiilor matematicii și ciberne­ticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de pro­grame de calcul, utilizării la în­treaga capacitate a calculatoare­lor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor ac­tivității economice. U­n loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii ca­drelor pentru informatică — a­­naliști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asi­­gurare a necesarului de specia­liști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării efor­turilor pentru asimilarea și dez­voltarea fabricației în țara noas­tră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții­­ au exprimat Ho­­tărîrea lor de a depune toate e­­fort­urile pentru înfăptuirea sar­cinilor trasate de Congresul X-lea al partidului în scopul per­al­fecționării sistemului informațio­nal economic. Luînd cuvîntul în concluzie, to­varășul Nicolae Ceaușescu a a­­preciat­ rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării teh­nicii electronice de calcul în eco­nomia noastră, națională și a in­dicat orientările de bază îmbunătățirea și dezvoltarea pentru ac­tivității în acest domeniu, cores­punzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul ge­­­neral al partidului a subliniat ne­cesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare în reali­zarea sistemului național de in­formatică și conducere care să asigure legătura organică între informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca în eta­pa imediat următoare să se asi­gure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, pu­ternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităților econo­mice. De asemenea, a­­ relevat ne­cesitatea unei mai bune coordo­nări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru or­ganizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folo­sirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus,­ în primul rînd, pe informatica procesului de producție) pe rezol­­­varea efectivă, cu ajutorul cal­culatoarelor și ciberneticii, a pro­blemelor planificării și conduce­rii activității productive, a apro­vizionării tehnico-materiale și desfacerii produselor. In conti­nuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calcula­toarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiu­nea completă a cîtorva uzine im­portante, asigurîndu-li-se dota­rea corespunzătoare, iar pe baza­ rezultatelor obținute să se trea­că la extinderea și în al­te întreprinderi. Tovarășul N­icolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea mă­­­surilor pregătitoare adecvate. O­ deosebită importanță va trebui­ să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial ,în reali­zarea sistemului informațional al întregii economii nationale. In ce privește pregătirea cadre­a lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu indicat o serie de măs­furi pentru formarea în con­tinuare a necesarului de specia­­liști potrivit ritmului de dotare (Continuare în pag. a 3-a) INTERVIUL NOSTRU ÎN OBIECTIV: Producția pe coordonatele eficienței economice sporite Recent, la Topitoria de ii din Ulmeni au avut loc dezbaterile planului cincinal și pe 1971 în comitetul de direcție și cu masa salariaților. Privită cu înalt simț de răspundere de întregul colec­tiv, problema îndeplinirii exemplare a sarcinilor viitoare sporite și m­ai ales ridicarea producției la cotele superioare ale eficienței economice a constituit un bun prilej de analiză a muncii, de mobilizare a tuturor forțelor la crearea condițiilor desfășurării mai bune a producției, la înlăturarea deficiențelor existente. Pe marginea sarcinilor ce revin colectivului, a liniilor directoare ce s-­au desprins din dezbateri, i-am solicitat tovarășului ing. PETRE MITRU, directorul unității, să răspundă la cîteva Întrebări. — Mai întîi vă rog să ne precizați prin ce se caracteri­zează producția viitoare la To­pitoria de in din Ulmeni? — Creșterea generală a pro­ducției de fibră în special prin ridicarea unor indicatori cali­tativi, avînd ca obiectiv spori­rea eficienței activității econo­mice, aceasta este caracteristi­ca sarcinilor noastre de viitor. Practic, începînd cu anul 1971 trebuie să producem peste ni­velul capacității proiectate. In același timp, creșterea produc­ției globale este strîns legată de calitatea fuiorului. Anul vii­tor procentul de fiior de clasă su­perioară va crește cu 2 la sută fată de nivelul actual, iar în 1975 fuiorul de calitate supe­rioară va atinge 40 la sută din totalul producției. — In ce măsură este asigu­­­­rată baza de materie primă ne-­­­cesară producției viitoare? 1 — Una din preocupările prin­­­­cipale vizează asigurarea ma­­­­teriei prime de­­ pe cuprinsul­­ județului. Aceasta în special , datorită rezultatelor bune din­­ acest an obținute prin extinde­­­­rea suprafețelor cultivate cu in ( în zona Sighetului, Vișeului și­­ la Tg. Lăpuș, în același timp ) pentru îmbunătățirea calității­­ fibrei, dezbaterile au evidențiat­­ necesitatea preocupării noastre­­ pentru introducerea și extinde­­­­rea­ unor soiuri de iu­mai pro­­­­ductive, adaptabile la condiții­­­­le de sol și climă ale judetu­­i Interviu consemnat de ^ T. TOHATAN ^ (Continuare in pag. a 3-a) | U.M.M.U.M. — Se­­ manevrează o nouă spirală de clasoare. Începînd de azi, în holul cinematografului „Dacia a petit vil i&eratism­ul cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la apari­ția primului număr al ziarului „Pentru socialism", în holul cinematografului „Dacia", poate fi vi­zitată expoziția jubiliară. Exponatele prezintă imagini din activitatea pe care ziarul județean a desfășurat-o pe parcursul celor două decenii în vederea propagării cuvîntului partidului, a mo­bilizară maselor la înfăptuirea politicii lui. Cronică vie a mărețelor transformări înnoi­toare pe care Maramureșul le-a cunoscut în anii puterii populare, ziarul și-a făcut o datorie de onoare din consemnarea celor mai semnificative realizări obținute de oamenii muncii din județ în toate domeniile de activitate, din a deveni o tribună de afirmare a opiniei înaintate, desfă­­șurînd totodată și o susținută muncă organiza­torică în rîndul maselor. Toate aceste aspecte, cu un larg ecou­ în rîndul cititorilor, își găsesc o reprezentare fidelă în cadrul expoziției, reprezentare fidelă în cadrul expoziției. » T« I ACT U AU­TAT­EA I v**iv“*****,***,******»v*v»v*a*V‘*"v»***»,**»*»**v * *.».• ♦.*.♦ *.*.*.* *.* * * * ♦ *.*•*,* ilN^RN/fflDNALÂl ................................................ • Lucrările sesiunii Adu­nării Generale a O.N.U. • Orientul Apropiat • Războiul din Indochina • Luntrea de papirus va învinge oceanul • Stația automată „Lu­na­ 16“ — satelit artifi­cial al Lunii mei In pagina a 3-a «»»»»«»»»»»» Ședința Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste In cursul zilei de ieri, a avut loc ședința Biroului executiv al Consiliului județean Maramureș al Frontului Unității Socialiste. In cadrul ședinței a fost prezentată și dezbătută informarea cu privi­re la participarea Consiliilor Fron­tului Unității Socialiste la înfăp­tuirea măsurilor stabilite de către Biroul Comitetului județean de partid în vederea înlăturării pa­gubelor cauzate de calamitățile naturale din lunile mai și iunie a.c­, precum și informarea cu pri­vire la participarea deputaților la dezbaterile cu oamenii muncii a problemelor de politică internă și externă. Ședința a aprobat, de a­­semenea, planul de activitate al Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității So­cialiste pe perioada septembrie și decembrie 1970. S-a aprobat totoda­tă data și ordinea de zi a Plenarei Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, care va avea loc în cursul lunii noiembrie a.c. Plenara va dezbate activitatea desfășurată de consiliile munici­pale, orășenești și comunale ale Frontului Unității Socialiste în perioada lunilor ianuarie—oc­tombrie 1970, precum și sarcinile ce se­­ revin acestora în perioada următoare. In încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului jude­țean Maramureș al P.C.R., preșe­­­dinte al­­ Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, care a apreciat bogata activitate des­fășurată de către consiliile județean municipale, orășenești și comunale, ale Frontului Unității Socialiste în vederea mobilizării tuturor forțe­lor pentru recuperarea pagubelor pricinuite de inundațiile existen­te în primăvara anului curent. Ca urmare a eforturilor depuse în acest sens, oamenii muncii din in­dustrie, agricultură, construcții și din alte sectoare de activitate au reușit să obțină rezultate deose­bite în îndeplinirea sarcinilor e­­comomice cuprinse în planul de stat pe 1970. Vorbitorul a subli­niat necesitatea intensificării mun­cii politico-organizatorice de an­trenare a cetățenilor la o activi­tate cit mai rodnică pentru a ob­ține noi rezultate în toate dome­niile, pentru a crea condiții metnice în vederea realizării de­cu succes a obiectivelor economice, sociale și culturale stabilite pen­tru noul plan cincinal, etapă su­perioară de înflorire multilaterală a României socialiste. Biroul executiv al Consiliului județean al Frontului Unității So­cialiste și-a reafirmat convingerea că oamenii muncii de pe cuprin­sul Maramureșului își vor concen­tra în continuare eforturile și e­­nergiile creatoare în direcția în­făptuirii exemplare a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru progresul și prosperitatea continuă a patriei noastre.

Next