Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)
1971-01-14 / nr. 5275
In cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român In toate localitățile județului, apropiata aniversare a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român prilejuiește variate manifestări. La rîndul lor formațiile de artiști amatori din cadrul așezămintelor se pregătesc pentru a culturale susține programe consacrate acestei mari sărbători a poporului nostru. Consemnăm azi cîteva dintre acestea : Seară literară Recent, în comuna Rozavlea a avut loc o seară literară intitulată „Eroi comuniști în literatura noastră". Cu acest prilej, cei prezenți la manifestare au făcut cunoștință cu unele dintre cele mai reprezentative creații ale scriitorilor noștri, inspirate din trecutul de luptă al Partidului Comunist Român. Expuneri la fața a numeroși muncitori forestieri și țărani cooperatori din comuna Petrova, Gheorghe Mihalca, directorul căminului cultural din localitate, a făcut expunerea: „P.C.R. făuritorul orînduirii socialiste din patria noastră“. Expuneri intitulate „50 de ani de luptă ai P.C.R.“, „Pagini din istoria P.C.R.", „Lupta partidului pentru libertate" sau „Creșterea rolului conducător al partidului în etapa actuală“ au fost făcute, în numeroase alte localități din județ, printre care Tăuți Măgherăuș, Bicaz, Dumbrăvița, Giulești, Vadu Izei și altele. Montaje literar-muzicale „Cíivitare partidului" se intiUtrează montajul literar-muzical pe care artiștii amatori din comuna Bogdan Vodă l-au trecut pe agenda manifestărilor cultural-artistice din comuna lor în cinstea semicentenarului partidului nostru. Montaje literare cu același titlu pregătesc și artiștii amatori din Cîmpulung la Tisa. De asemenea, la Desești este în pregătire montajul literar-muzical „Te slăvim partid iubit", iar în comunele Băsești și Vadu Izei, cele intitulate „Partidului slavă !" Expoziție de carte De curînd, în sala de lectură a bibliotecii comunale Ocna Șugatag s-a deschis o expoziție de carte. Lucrările expuse fac parte din seria producțiilor editoriale inspirate din trecutul de luptă al Partidului Comunist Român. La această bibliotecă a avut loc și un concurs literar dotat cu premii, care s-a intitulat „Drumul glorios de luptă parcurs de partid“. L i Laboratorul de pneumoconioze. Se lucrează la determinarea bioxidului de siliciu din mine. mm mm In secția forjă a Uzinei de utilaje miniere și reparații din Baia Mare , f ■ [UNK] [UNK] ■ • fe ' . .■ - cinema BAIA MARE : Dacia: Ceaikovski, seriile I, II, film sovietic, panoramic; Minerul: Impostorii; Săsar: Tiffany Memorandum: 1 Mai: iii oi doi bărbații. BAIA SPRIE : Tiffany Memorandum. SIGHETU MARMAȚIEI : Muncitoresc: Răzbunarea sfîntului; Studio: Domnișoara doctor. VIȘEU DE SUS: Patricia și muzica. BOPȘA: Tiffany Memorandum. BORȘA: Familia Toth. CAVNIC : Minerul: Nu vreau BAIA să mă însor. TIRGU LĂPUȘ : Lupoaica. ȘOMCUȚA, MARE : Nu mine nu, madam! SEINI: Iubita lui Graminia. CÂMPULUNG LA TISA : Academicianul din Askania. BÂIUȚ: Profesorul infernului. BĂIȚA: Romanță pentru trompetă. Joi 14 ianuarie 1971 Joi 14 ianuarie 1971 — —10.00—î 1.00 - fimisiine-lectie pentru lucrătorii din agricultură. Cultura cartofului (timpuriu-vară-toamnă). 18.00 Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ancheta TV: „Cînd actele nu corespund realității". 20.45 Itinerar plastic băcăuan. 21.00 Film serial: „Vidocq" (VI). 21.80 Baschet masculin. Cupa Cupelor: Steaua—Spartak Leningrad (repriza a II-a). 22.00 Teleglob: Intre Alexandria și Suez, 22.30 Noapte de ianuarie... Cîntă Angela Moldovan și Nicolae Florei. 22.50 Telejurnalul de noapte. FFNTRTT ROCTAT.TS1W .joi 14 ianuarie 197Î O întreagă odisee se leagă de introducerea unei curse de călători spre satul Vălenii Șomcutei. Acum că ea există, să dăm uitării toate necazurile. Dar să nu ne grăbim ... Te uiți, bunăoară, in „Mersul autobuzelor“ și găsești consemnat traseul Baia Mare — Mireșu Mare — Șomcuta Mare — Văleni, întrebi la casa de bilete înainte de plecare dacă merge autobuzul pînă la Văleni și primești un răspuns afirmativ. Surpriza o afli abia în autobuz, din gura șoferului. Autobuzul merge doar pînă la Șomcuta Mare. De ce ! — De la 1 decembrie V 7C nu mai merge pînă la Văleni, ne spune șoferul Ioan Precup. Din cauza drumului. — Dar ce are drumul ! — Drumul e bun, se poate merge — recupără șeful Autogării din Baia Mare, Vasile Sarca. Altul e necazul , nu-i rentabilă această cursă. — Cum nu e rentabilă dacă cetățenii au solicitat-o ? — La început au semnat foarte mulți cererea, dar adevărul (vom reveni asupra acestui adevăr) e că de ceasta cursă aveau nevoie talerii, așa că nu-i rentabil.(1) — Ați aprobat dv. suspendarea ei sau numai șoferul ? — Eu n-am aprobat nimic, dar noi avem dezlegarea ca atunci cînd nu e rentabilă să o suspendăm Și acum să revenim la rentabilitate. Cînd au solicitat stabilirea acestui traseu, vălenașii s-au gîndit că obține un autobuz care vor facă legătura direct cu censătrul de județ în primele ore ale dimineții (nu la ora 7.20) pentru a fi util tuturor categoriilor de călători (munctori, elevi etc.). In acest caz, la fiecare cursă, autobuzul ar fi avut și prea mulți călători. Așa cum a [UNK] fost așezat insă acest traseu nu e convenabil din mai multe motive: plecare tîrzie din sat (ora 7.20), ocolirea prin Mireșu Mare, Pribilești, Hideaga, ceea ce întîrzie și mai mult sosirea la destinație și sporește costul că’ătoiei. Neîndoielnic, era mare nevoie de o legătură auto cu zona Mireșului, dar nu in defavoarea altei localități. Și apoi, să nu uităm, rentabilitatea mai e și în mina șoferului. Iată, de pildă, un exemplu din data de 2 ianuarie u. c. Autobuzul pornește din Baia Mare la ora 14.30 cu un număr nu prea mare de călători, dar pe traseu (Mogoșești, Pribilești, Mireșu Mare) urcă alți pasageri. Conducătorul auto Ioan Precup încasează banii, dar unora uită să le mai elibereze bilete. Doi bătrîni — soț și soție — se privesc nedumeriți: „De ce mi-a luat trei lei în plus ! De câte ori am călătorit pe aici am plătit mai puțin“. Oamenii dau din cap amărîți. Un alt călător discută cu vecinul „Aici nu dau bilete niciodată. Iți iau numai banii“. încă din Baia Mare motorul tușea ca un nul bolnav. Pe drum, omul de la volan oprește de mai multe ori pentru a mai repara cite ceva, ajungând la Șomcuta Mare la ora 16.15. In stație așteptau alți călători care voiau să ajungă la Mireșu Mare. O tînără întreabă: „Ne duceți și pe noi!“ — Da, vine răspunsul. „Mă duc să iau bilet“, „Nu-i nevoie" — o îndeamnă șoferul. Pentru călători, pentru I.T.A., evident, nu este rentabil un asemenea Cît despre șofer, el traseu, motive de supărare... n-arc el și-a luat partea leului. Bacă șefii lui l-ar crede pe cuvînt, călătorii s-ar putea aștepta la și mai rău. Sperăm însă că ei își vor schimba opinia despre această rentabilitate. Ceea ce așteaptă și beneficiarii acestui autobuz. GHEORGHE SAVU Cum devine nerentabilă o cursă Consiliul intercooperatist (Urmare din pag. Stofi și cantitățile, ce vor fi livrate către Stat, inginerul șef de la C.A.P. Rohia a încercat să argumenteze că la ei nu se poate obține mai mult de 5.000 kg cartofi la ha. O asemenea părere provoacă desigur nedumerire. Am însemnat• după cum bine a remarcat un alt specialist, să pui în fiecare cuib un cartof (de sămînță) și să scoți de acolo în toamnă doar doi tuberculi. Prin condițiile de astăzi, cu tehnica noastră avansată, despre așa ceva nu se poate vorbi. Am ridicat această problemă pentru că, din păcate, nu a fost singurul caz. Și alții au făcut încercări, de fapt nereușite, să argumenteze că planul ar fi prea mare. Or, se știe că această zonă, avînd condiții favorabile a fost totdeauna mare producătoare de cartofi. Ca dovadă, elocvent este și faptul că la sfîrșitul ședinței, reprezentanții cooperativei din Rogoz s-au angajat să livreze statului pe bază de contract 130 tone cartofi, cei din Libotin — 60 tone, Costeni — 40 tone, Larga — 80 tone... Și in privința producției de lapte am rămas la un moment dat nedumeriți. Reprezentanti cooperatorilor din Suciu de Sus s-au lansat in aprecieri nefondate, susținînd că 370 kl. lapte marfă ar fi o cantitate prea mare. Facind o analiză sumară reiese că pe vacă furajată revin 370 litri producție marfă pe un an întreg. Nu putem să nu amintim aici că în anul trecut cooperatorii din Tîrgu Lăpuș, care nu au condiții mai bune, au livrat statului în medie 870 litri lapte de fiecare vacă furajată. Comentariile par a fi de prisos. Trebuie doar schimbată poziția, atitudinea în privința adoptării planului și a măsurilor ce se impun pentru sporirea producției în toate sectoarele. Doar producția marfă este singura bază solidă pentru realizarea unor venituri bănești cît mai consistente, din care se vor acoperi cheltuielile și în primul rînd plata cooperatorilor. Consiliul intercooperatist a pus pe tapet și o seamă de alte probleme vitale. Astfel, s-au discutat dimensiunile cooperării între unități pe diferite planuri. Bunăoară, cooperatorii din Lăpuș, Costeni, Libotin vor cumpăra în comun și pune în funcțiune un darac de lună, iar cei din Rohia, Dămăcușeni, Borcut, Tîrgu Lăpuș vor achiziționa un selector de cereale de mare capacitate. S-a hotărît, de asemenea, instalarea unei prese de confecționat cărămizi, la care vor coopera patru unități. Desigur că acest organ, ca multe altele, se află la început de drum. Perfecționarea stilului de muncă, orientarea spre sarcinile majore ale cooperării în domeniul vast al producției agricole sunt de bun augur și ele își vor aduce fără îndoială roadele scontate. (Urmare din pag. 1) rerizat de razii și copleșit de șuierul necurmat al viscolului. Desfășurat pe trei planuri (real, fantezist și retrospectiv), diferențiate cromatic, filmul se definește unitar și ca o realizare deosebită a tehnicii cinematografice: metaforă sintetică, reproduce Titlul, pe cel al unei melodii, laitmotiv în film, și vorbește despre ființele care visează și se sacrifică pentru o lume fără gratii. Cuplat adecvat și semnificativ cu documentarul Eroii nu mor niciodată, evocare cinematografică a luptei partizanilor maramureșeni împotriva ocupației fasciste, filmul românesc „Canarul și viscolul“ a ocazionat emoționante vizionări la Moisei, Vișeu de Jos, Tăuți Măgherăuș, Sălsig, Ulmeni, fiind prezentat în cadrul unor simpozioane inițiate de către întreprinderea județeană cinematografică în colaborare cu căminele culturale din aceste localități. Și în luna ianuarie, la Berchez și Remetea Chioarului, sunt programate, cu acest film, manifestări asemănătoare. Regretăm că nu am putut consemna un tratament similar și filmului Sentința, slovacă, coproducție romăno-ungar oreconstituire a răscoalei țărănești din 1514, condusă de Gheorghe Doja-Secuiul. Pelicula se preta și se reclama chiar a deveni obiectul unor simpozioane, întrucît relația fapt istoric — imagine filmică e pusă în termeni puțin modificați față de cei tradiționali. Circ fără frontiere, producție a studioului Animafilm, în colaborare cu Societatea E.D.I.C. — Paris, reunește cele mai bune numee și ansambluri de circ din lumea întreagă. Ineditul ? Acțiunea se petrece nu numai sub cupolă, ci și în sălile de repetiții, demonstrînd că îndrăzneala dresurilor și perfecțiunea acrobațiilor se datoresc unei munci tenace. Cu pelicula Ultimul mohican, avînd înscrisă pe generic și o contribuție românească, realizăm trecerea spre domeniul filmelor străine programate să ruleze în cadrul festivalului. Cultivînd gustul aventurii, filmul amintit istorisește îndelungatele lupte duse între diferite triburi de indieni din America de Nord, ațîțate de către albi unele contra altora. Pe o intrigă polițistă, impregnată de o bogată tensiune dramatică, se construiește filmul american îa arșița nopții, purtînd, prin intențiile sale antirasste, un evident mesaj umanist. Coproducție franco-italiană Intîlnirea, deși concepută structural ca un film polițist, se conturează ca o demascatoare dramă de moravuri, cu relevarea dureroasă a unor adevăruri sociale. Eroismul soldatului sovietic în timpul războiului civil, cit și în timpul războiului al II-lea mondial este abordat în filmele Soarele alb al pustiului și Aurul, producții ale studioului Mosfilm In ambele, acțiunea e presărată cu numeroase peripeții, tot atîtea ocazii de a reliefa sacrificiul uman pentru triumful binelui. Intr-un context de fapte istorice asemănătoare se derulează filmul Flacăra olimpică, reînviind episoade de astă dată din lupta ilegală a membrilor rezistenței poloneze. Flacăra eroismului e purtată de un campion olimpic de schi, de unde și motivarea titlului. Cu pelicula Frunza de viță, producție a studiourilor maghiare, sîntem ancorați în atmosfera de provincie a unui orășel în care carieriștii găsesc un mediu favorabil ascensiunii birocratice. Filmul e cuceritor prin verva sa satirică. Alături de filmele artistice, din, care am prezentat cîteva, în programul festivalului este inclusă și o bogată listă de pelicule documentare, din păcate necuplate decît accidental cu primele. Ele vorbesc, în imagini relevante, despre frumusețile și bogățiile patriei, despre realizările societății socialiste din țara noastră. Iată cîteva semnificative titluri: Bilanț în plin mar* Un măreț program de propășire economică, Agricultura socialistă în plin avînt, Lumina de pe Lotru, Retorte și giganți, Aluminiul, Gimentul, Ritmuri argeșene etc., foarte selectînd expresiv crîmpeie din munca glorioasă a poporului nostru, condus de Partidul Comunist constituind în acest fel o ofranda 1 adusă aniversării semicentenarului creării sale, sărbătoare sub semnul căreia stă și Festivalul filmului la sate, ca și alte manifestări cinematografice ce se vor prelungi dincollo de expirarea lui. ^ TEATRU Astă seară la ora 19.30 Teatrul dramatic din Baia Mare prezintă în premieră piesa „Lovitura" de Sergiu Fărcășan. Sunt valabile abonamentele cu seria P. Pelicule in „Festivalul filmului la sate' ANUNȚ Administrația financiară aduce la cunoștința cetățenilor că pentru plata cu anticipație a debitelor datorate pe întregul an se acordă reduceri de 7 la sută sau 5 la sută la impozitul pe venit din activități agricole, la impozitul pe venit din profesie, meserie, cărăușie, chirii și alte activități, la impozitul pe clădiri și terenuri, la primele de asigurare prin efectul legii. Lămuriri suplimentare se primesc de la organele financiare ale consiliilor populare. Știați că secția boiangerie a Cooperativei invalizilor „Drum Nou“ Baia Mare execută lucrări de spălat, curățat, călcat și vopsit? Pentru tarife foarte reduse (curățatul și călcatul unei batiste 0,25 lei, a unei cămăși — 3 lei, a unei fuste — 9 lei, a unei rochii - 15 lei etc.) rufăria și hainele dv. se pot întreține in condiții optime, economisiți timp. Adresați-vă deci cu încredere centrelor de primire ale cooperativei „Drum Nou". Lucrările se execută în termene scurte. întreprinderea pentru colectarea metalelor, secția Maramureș, strada 8 Martie nr. 7 Baia Mare, telefon 13669, angajează:jurisconsulta_^ — electrician auto — strungar. Informații suplimentare se dau zilnic la sediul secției. ti Cooperativa "Constructorul BAIA MARE " Scinteți nr. 18 execută în condiții avantajoase pentru unitățicialiste și particulari: — instalații electrice și de încălzire centrală; — diverse construcții metalice (garduri, porți etc.); — sobe de teracotă, construcții, reparații; — construcții de locuințe; — zugrăveli și vopsiri; Sate. Lucrările a căror valoare depășește 500 lei se pot achita și In întreprinderea de rețele electrice Baia Mare str. Victoriei nr. 64 caută spre angajare ingineri electroenergetici, electromecanici, termoenergetici sau alte specialități înrudite pentru ocuparea unor posturi de șefi de servicii. Solicitanții să se prezinte la serviciul personal. Informații la telefon 11950, int. 117. 1X * r \