Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-14 / nr. 5275

) PROLETARI IW TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VAI Anul XXI nr. 5275 Joi 14 ianuarie 1971 ______I 4 pagini — 30 de bani Productivitatea, calitatea, protecția muncii Probleme actuale în mineritul nostru Pentru mineritul maramureșean anul 1971 înseamnă anul în care calitatea mun­cii, răspunderea pentru sarcini vor trebui să cunoască un progres substanțial. La unele din exploatări (lilia, Herja, Șuior, Cavnic, Baia Borșa) sarcinile cantitative și calitative ale producției sînt mult mai mari decit nn în 1970. La toate exploatările, avînd în ve­dere condițiile tehnice și de muncă asigura­te, productivitatea muncii planificată a se realiza este simțitor sporită față de cea din anul trecut. Așadar, unul și poate cel mai important obiectiv al minerilor este saltul în creșterea productivității muncii, de care se leagă în mod firesc celălalt obiectiv important, dimi­­minuarea pe toate căile a cheltuielilor de producție, îndeosebi cele cu materialele. Dacă în anul care a trecut s-a admis încă un important volum de fonduri ca dotatie pentru acoperirea cheltuielilor de producție ale sectorului, datoria de onoare a fiecărui salariat este de a depune toate eforturile pentru scăderea costului producției extrase și prelucrate. Nu trebuie uitat că în 1970, numai în trei trimestre, cheltuielile de pro­ducție ale mineritului, mari prin natura lor, erau totuși depășite cu 14 lei la fiecare mie lei producție marfă, cu toate că se obținuse­ră sporuri însemnate, că la unele materiale normate existau economii cantitative aprecia­bile. Pianul pe acest an prevede creșteri re­marcabile ale productivității muncii (cu 8,4 la sută la Herța, cu peste 11 la sută la Cav­nic, cu aproape 6 la­ sută la Baia Sprie, cu nu mai puțin de 23,2 la sută la Nistru față de nivelul din 1970), înfăptuirea acestui ade­vărat pas calitativ solicită la toate exploată­rile miniere mult mai multă atenție pentru organizarea și conducerea muncii la abataje și galerii, acolo unde se decide soarta pro­ducției. Trebuie înțeles de către fiecare conducă­tor al producției -- maistru, tehnician sau inginer — că în condițiile lucrului de 6 ore pe schimb, îndeplinirea ritmică a normelor de către toate echipele este premisa reușitei acestui sistem, determină cointeresarea acti­vă pentru îndeplinirea sarcinilor colective, în planurile tehnico-organizatorice pentru a­­cest an, în programele speciale de acțiune pentru întregul cincinal s-au inclus măsuri eficiente a căror realizare în termen trebuie să fie obiectivul principal al muncii tuturor celor din subteran. Minerii vor trebui să extragă anul acesta mai mult minereu decât în anul 1970. Este semnificativ pentru hotărîrea lor faptul că la Jilea, Săsar, Baia Sprie, Cavnic etc, s-au depistat rezerve în calea sporirii cantitative a extracției de minereuri. Nu trebuie să se uite, de acum, de la început de an, că economia națională cere minerilor sporuri substanțiale nu atît la minereu, ci­ la me­tale în concentrate, pe fiecare sortiment. Or, calitatea minereurilor noastre merge pe o linie descendentă. De aici grija ce trebuie acordată potențialului metalic al minereuri­lor extrase. Nu este vorba numai de diminua­rea diluției cu sterilul­, ci mai ales de ex­ploatarea completă, fără pierderi a filoane­­lor, de promovarea mai largă a metodelor de exploatare care pot asigura creșterea gradului de valorificare a potențialului me­talic al zăcămintelor noastre. O altă problemă de seamă care va trebui de pe acum să preocupe din plin comitetele de direcție ale tuturor exploatărilor miniere este cea a ridicării pe o treaptă mai înaltă a­­ grijii față de om, față de condițiile de muncă, de protecție a muncii. Statul, parti­dul nostru asigură și se cheltuiesc fonduri mari pentru protecția muncii minerilor. Cu toate acestea, căderile de roci, copturile, neatenția și lipsa de supraveghere, îndruma­re și control au dus la accidente care nu fac de­loc cinste conducătorilor producției miniere. Cauzele se cunosc în detalii, dar totuși la exploatări, țn munca maiștrilor, a minerilor abaterile sunt încă numeroase. Sectorul minier al C.M.M.N. Baia Mare își va încheia bilanțul cu sublinierea depășirii fondurilor special destinate, dar și cu bilan­țul nerealizării lor proprii. Comitetele de partid, cele ale sindicatelor ar fi trebuit să acționeze cu mai multă vi­goare pentru mobilizarea masei, pentru în­tărirea opiniei colective în respectarea pre­vederilor N.T.S. . Iată, succint, o seamă din stringențele actuale ale producției miniere, care trebuie să formeze capitole primordiale pe agenda de lucru a comitetelor de direcție, a organe­lor și organizațiilor de partid, sindicale, de a căror­ rezolvare competentă depinde în bună măsură îndeplinirea exemplară a sarci­nilor ce stau în fața mineritului pentru acest prim an al cincinalului. Ing. GH. DUMITRESCU Aflat în plină desfășurare, fes­tivalul filmului la sate (13 de­cembrie 1970 — 23 ianuarie 1971) polarizează atenția și interesul u­­nui mare număr de iubitori ai celei al a VII-a arte. Spectatorilor din mediul rural al județului nostru li se oferă astfel prilejul de a vizio­na, în perioada festivalului, nu­mai filme în premieră. Ce spune acest lucru ! Mai întîi relevă preo­cuparea organizatorilor de a pu­ne in circulație mult mai multe filme noi decit în mod obișnuit, determinînd și o intensificare a PELICULE IN „FESTIVALUL FILMULUI LA SATE” acțiunilor culturale de acest gen, iar apoi se pune în evidență re­ceptivitatea sporită a publicului sătesc, care prin ampla sa participare dă un larg ecou evenimentului. Unitățile cinematografice in­cluse în festival au înregistrat în­că din ziua deschiderii un mare număr de participanți, aproape 14 mii, remarcîndu-se în mod deose­bit comunele Șomcuta Mare, Moi­sei, Seini, Cicîrlău, Tăuți Măghe­­răuș, Dragomirești ș.a.­tului de a face cît mai dezidera­cunoscut fdmul, ca element de cultură cu ridicată cotă de penetrație în ma­se, i-a slujit și strădania de a rea­liza o popularizare eficientă. Afi­șe, broșuri, invitații ingenioase sub formă de semne de carte, lozinci sau orare școlare, tipărite unele central, altele local, în mii de exemplare sunt menite prin difu­zarea lor a menține în permanen­ță chemarea: vizionați filmele Festivalului la sate! Iată cineva din peliculele programate a rula in luna ianuarie: Canarul și viscolul, film de in­trospecție psihologică, este poves­tea unui tînăr ■ ilegalist venit cu o misiune intr-un oraș petrolifer de­ A. C. IOAN (Continuare în pag. a 2-a) r Prind viață măsurile luate de partid pentru îmbunătățirea activității în agricultură CONSILIUL INTERCOOPERATIST LA PRIMA ȘEDINȚĂ DE LUCRU In prima săptămînă a anului consiliul intercooperatist din Tir­­gu Lăpuș s-a întrunit să discute măsurile cu rol hotărîtor în îm­­bunătățirea întregii activități e­­conomice. Pe prim plan, la ordi­nea zilei s-a impus cristalizarea poziției fiecărei unități privind profilarea producției animaliere și vegetale. In această ordine de idei a­­ avut loc un larg schimb de opinii privind însușirea indi­catorilor de plan pe anul 1971 S-au analizat multilateral con­dițiile concrete din această zonă cu posibilități multiple în dezvol­tarea zootehniei, în producția de cartofi și la alte culturi de cîmp. N-a scăpat din vizorul consiliu­lui nici problema pomiculturii, ramură cu bogate rezerve. Cu această ocazie au fost a­­profundate și principiile noi de organizare și retribuire a muncii — tendințele ce se manifestă în această direcție. Cu sprijinul de­legaților de la Direcția agricolă județeană s-a clarificat în bună măsură caracterul și echitatea sistemului de organizare a acti­vității pe baza acordului glo­bal. Pe acest fundal, mult dispu­tată, a fost situația forțelor de muncă din unități. La Boiereni, după spusele președintelui coo­perativei există un mare exce­dent de brațe de muncă. Preșe­dintele consiliului intercooperatist, inginerul Ioan Manu, a propus pe loc o soluție: să vină coope­ratorii să lucreze, cît mai mulți, la cooperativa agricolă din Jir­­gu Lăpuș. „Sîntem dispuși să încheiem cu ei contracte, anga­jamente pe sistemul de acord global" a spus inginerul Manu. Iată o soluție care prin cooperare rezolvă o problemă pînă acum dificilă. Consiliul de conducere din Libotin se plîngea că nu are ce­va de lucru la atîția oameni, iar cel din Tîrgu Lăpuș se afla în situația că nu avea cu cine munci. Desigur că o dată lansată ideea trebuie să se materialize­ze, primind o formă concretă d­e colaborare prin intermediul con­siliul intercooperatist. Au fost propuneri juste și în domeniul profilării producției Bunăoară, cooperatorii din Suciu de Jos au­ manifestat tendința de scădere a bovinelor și creșterea proporțională a numărului de o­­vine. Ei au susținut, de asemenea, că în loc de livrări de carne că­tre stat ar­ fi dispuși să transfere viței către una din îngroșătorii­­le de bovine. Este bine ca aceas­tă propunere să fie analizată de către consiliul intercooperatist. Nu putem fi de acord însă și nici a trece cu vederea anumite „tîrguieli" neprincipiale indicatorii de plan pe anul privind cu­rent. Cu atît mai puțin ne aștep­tam la o asemenea poziție din partea specialiștilor. Cînd venise vorba despre producția de car­ N. DOROLTAN (Continuare in pag. a 2-a) *­­" ~ ~ 1 Dotări ultramoderne au adus in ajutorul cercetătorilor­­ minieri puterea „magică" a atomului. | L i 1 A ÎN INTERIORUL ziarului II în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român . Cum devine nerentabilă o cursă : Succesul ca stare de spirit . Cîteva aspecte privind activitatea de stare civilă ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Noua Casă de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Detaliu arhitectonic. L U',­ MI­CUL 10RH La Coltău a devenit o tradi­ție ca pregătirile în legumicul­tura să se facă în toiul iernii. Cooperatorii știu că numai așa se pot aștepta la produse timpu­rii și la o eficiență economică ridicată, în discuția avută cu Ioan Da­­rolui, inginerul șef al coope­rativei, am aflat lucruri intere­sante, în acest an, suprafața destinată legumiculturii (34 ha) va crește cu încă 4 ha. Este vorba și de o specializare a pro­ducției. Cooperatorii din Coltău Și-au propus să cultive pe su­prafețe mai mari rădăcinoase și vărzoase. Remarcăm faptul că pe două hectare se va produce conopidă de vară, un produs mult căutat și apreciat de con­sumatorii din Baia Mare. La ce se lucrează în prezent? O bună parte din cei ,600 m.p. paturi olandeze au fost deja însămînțați cu salată. Gră­dinarii și-au propus ca din­­ aceste paturi să obțină în anul curent trei sortimente de legu­me, ultimul fiind cel de castra­veți. în aceste zile, o seam­ă de cooperatori din echipa speciali­zată au trecut la verificarea și repararea ramelor, a tocurilor pentru alți 600 m.p. răsadnițe. Alții pregătesc mranița. Semin­țele din producție proprie au fost trimise din timp la Labo­ratorul pentru controlul­ semin­țelor pentru a se analizei facul­tatea lor gem­inati­vă.­­ Primăvara este încă departe, totuși ciclul de producție în legumicultură a început. Pe zi ce trece, ritmul pregătirilor se intensifică. Așa sunt obișnuiți grădinarii să lucreze de la o iarnă la alta. Hărnicia lor se materializează mereu în canti­tăți mai mari de trufandale, de legume proaspete în toate ano­timpurile anului. • N. SOARE Autobaza nr. 2 Baia Mare. Consecințele lipsei pieselor de schimb: o bună parte din parcul auto stă imobilizat. In transportul de mărfuri... Ce credeți despre... 99aura lumii“? Cu un an in urmă la Liceul din Seini s-a constituit un cerc de științe sociale. Cum reflec­tă și denumirea („Cerc de cercetare a opiniei publice)“, el își propunea să lărgească cunoștințele elevilor despre acest fenomen psihosocial. Concepția funcționării cercului se bazează pe combina­rea studiului cu practica investigației sociologice, în care sens s-au preconizat și sondări de opinie în­ mediul social. Practica in progra­mele de opinie s-a început in mediul social din școală unde s au efectuat sondaje pe diferite teme. Prima ieșire a cercului în publicul comunei s-a concretizat în cercetarea ale cărei repere preliminare sunt conturate în materialul de mai jos, sub îngrijirea pro­fesorului îndrumător Victor Gy. Vaum. Ca modalitate concretă de mani­festare a conștiinței sociale colec­­­tive, opinia publică se materializea­ză prin aprecieri și atitudini față de diferitele probleme ale vieții politice, economice și sociale, fa­ță de comportarea membrilor co­lectivității în activitatea de con­strucție socialistă și în relațiile co­tidiene, prin larga acțiune educa­tivă de influențare a grupurilor și indivizilor conform înaltelor prin­cipii ale eticii socialiste. Acest „formidabil, prestigios fascinant judecător de etică și com­­i­portament social“ joacă un rol deosebit în viața oamenilor. Omul ține foarte mult ca părerea care se formează despre el în colectivitate să fie pozitivă, iar oprobiul opi­niei publice creează în fieca­­stare de presiune psihi­că cu profunde și multiple urmări Mulți dintre locuitorii Seiniului au fost oarecum surprinși cînd elevii membri ai cercului îi întrebau în vara trecută despre „gura lumii“ Cunoscînd importanța pe care are aprecierea consătenilor, mem­o­brii cercului au căutat să afle ce știu despre aceasta și ce rol are in conduita socială a oamenilor in general și a tinerilor în special. Ancheta s-a desfășurat pe ba­za unui chestionar aplicat la un eșantion de 550 de oameni aleși în mod reprezentativ din diferite ca­tegorii sociale. Cu mici excepții, toate cadrele didactice din eșantion au contribuit într-o anumită măsură la elucidarea problemei. Prelucra­rea și prezentarea informațiilor cu­lese se desfășoară sub directa și strînsa îndrumare a conducătorului cercului. Prin acest material nu ne putem permite să dăm rezultatele anche­tei în mod exhaustiv. încercăm să­ semnalăm doar unele aspecte care vor constitui repere preliminare în prelucrarea integrală a datelor cu­lese ce vor fi prezentate în Seini, intr-o dezbatere publică. Primele probleme constau în clarificarea: a) a noțiunii de „gu­ra lumii“ în accepțiunea oamenilor; b) cum am folosit-o noi în inves­tigația noastră și c) care sunt con­siderațiile desprinse din ancheta și studiul privind acest fenomen so­cial; începem cu constatările noastre pe socialul viu. Răspunsurile celor aproape 550 de anchetați la între­barea ce înțeleg prin „gura lumii“ se pot grupa, în trei categorii: t) unii care consideră că „gura lumii“ este o formă de opinie publică, în primul rînd un judecător etic (deci îi acordă un rol pozitiv); 2) cei ca­re consideră fenomenul o combina­ție între opinia colectivă și vorbi­rea de rău, adică bîrfă (fiind deci o combinație între valențe pozitive și negative); 3) și nu în ultima in­stanță categoria acelor păreri care văd în „gura lumii“ bîrfă, deci vorbire de rău, în mod nedrept cu efecte nocive în viața socială. Am obținut aceste trei categorii prin punerea la sfîrșitul celor £0 de întrebări folosite­ a aceleia refe­ritoare la accepțiunea dată noțiu­nii de „gura lumii", celelalte în­trebări vizînd în mod concentric diferite aspecte ale fenomenului. Procentul opiniilor din cea de a treia categorie este zdrobitor, fapt considerat de noi foarte sem­nificativ. Importantă este apoi lipsa unor diferențieri categorice între atribuțiile acordate „gurii lumii“ de către cei care o consideră tn mod categoric ca bîrfă și cei care văd în ea o formă de opinie pu­blică. Astfel, foarte des, aceleași persoane care înfierează „gura lu­mii“ ca o ocupație meschină unor oameni răufăcători sau cle­a­vetire recunosc că părerile care circulă în „gura lumii“ se referă la majoritatea cazurilor la „oa­meni răi“, vorbindu-i de rău. In­diferent ce definiție i se dă „gurii lumii“, este considerată de m­aje­ Cercul de cercetare a opiniei publice — Liceul Seini VICTOR GY.­VAUM profesor (Continuare în pag. a 3-a) I 1

Next