Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)
1971-01-14 / nr. 5275
) PROLETARI IW TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VAI Anul XXI nr. 5275 Joi 14 ianuarie 1971 ______I 4 pagini — 30 de bani Productivitatea, calitatea, protecția muncii Probleme actuale în mineritul nostru Pentru mineritul maramureșean anul 1971 înseamnă anul în care calitatea muncii, răspunderea pentru sarcini vor trebui să cunoască un progres substanțial. La unele din exploatări (lilia, Herja, Șuior, Cavnic, Baia Borșa) sarcinile cantitative și calitative ale producției sînt mult mai mari decit nn în 1970. La toate exploatările, avînd în vedere condițiile tehnice și de muncă asigurate, productivitatea muncii planificată a se realiza este simțitor sporită față de cea din anul trecut. Așadar, unul și poate cel mai important obiectiv al minerilor este saltul în creșterea productivității muncii, de care se leagă în mod firesc celălalt obiectiv important, dimiminuarea pe toate căile a cheltuielilor de producție, îndeosebi cele cu materialele. Dacă în anul care a trecut s-a admis încă un important volum de fonduri ca dotatie pentru acoperirea cheltuielilor de producție ale sectorului, datoria de onoare a fiecărui salariat este de a depune toate eforturile pentru scăderea costului producției extrase și prelucrate. Nu trebuie uitat că în 1970, numai în trei trimestre, cheltuielile de producție ale mineritului, mari prin natura lor, erau totuși depășite cu 14 lei la fiecare mie lei producție marfă, cu toate că se obținuseră sporuri însemnate, că la unele materiale normate existau economii cantitative apreciabile. Pianul pe acest an prevede creșteri remarcabile ale productivității muncii (cu 8,4 la sută la Herța, cu peste 11 la sută la Cavnic, cu aproape 6 la sută la Baia Sprie, cu nu mai puțin de 23,2 la sută la Nistru față de nivelul din 1970), înfăptuirea acestui adevărat pas calitativ solicită la toate exploatările miniere mult mai multă atenție pentru organizarea și conducerea muncii la abataje și galerii, acolo unde se decide soarta producției. Trebuie înțeles de către fiecare conducător al producției -- maistru, tehnician sau inginer — că în condițiile lucrului de 6 ore pe schimb, îndeplinirea ritmică a normelor de către toate echipele este premisa reușitei acestui sistem, determină cointeresarea activă pentru îndeplinirea sarcinilor colective, în planurile tehnico-organizatorice pentru acest an, în programele speciale de acțiune pentru întregul cincinal s-au inclus măsuri eficiente a căror realizare în termen trebuie să fie obiectivul principal al muncii tuturor celor din subteran. Minerii vor trebui să extragă anul acesta mai mult minereu decât în anul 1970. Este semnificativ pentru hotărîrea lor faptul că la Jilea, Săsar, Baia Sprie, Cavnic etc, s-au depistat rezerve în calea sporirii cantitative a extracției de minereuri. Nu trebuie să se uite, de acum, de la început de an, că economia națională cere minerilor sporuri substanțiale nu atît la minereu, ci la metale în concentrate, pe fiecare sortiment. Or, calitatea minereurilor noastre merge pe o linie descendentă. De aici grija ce trebuie acordată potențialului metalic al minereurilor extrase. Nu este vorba numai de diminuarea diluției cu sterilul, ci mai ales de exploatarea completă, fără pierderi a filoanelor, de promovarea mai largă a metodelor de exploatare care pot asigura creșterea gradului de valorificare a potențialului metalic al zăcămintelor noastre. O altă problemă de seamă care va trebui de pe acum să preocupe din plin comitetele de direcție ale tuturor exploatărilor miniere este cea a ridicării pe o treaptă mai înaltă a grijii față de om, față de condițiile de muncă, de protecție a muncii. Statul, partidul nostru asigură și se cheltuiesc fonduri mari pentru protecția muncii minerilor. Cu toate acestea, căderile de roci, copturile, neatenția și lipsa de supraveghere, îndrumare și control au dus la accidente care nu fac deloc cinste conducătorilor producției miniere. Cauzele se cunosc în detalii, dar totuși la exploatări, țn munca maiștrilor, a minerilor abaterile sunt încă numeroase. Sectorul minier al C.M.M.N. Baia Mare își va încheia bilanțul cu sublinierea depășirii fondurilor special destinate, dar și cu bilanțul nerealizării lor proprii. Comitetele de partid, cele ale sindicatelor ar fi trebuit să acționeze cu mai multă vigoare pentru mobilizarea masei, pentru întărirea opiniei colective în respectarea prevederilor N.T.S. . Iată, succint, o seamă din stringențele actuale ale producției miniere, care trebuie să formeze capitole primordiale pe agenda de lucru a comitetelor de direcție, a organelor și organizațiilor de partid, sindicale, de a căror rezolvare competentă depinde în bună măsură îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce stau în fața mineritului pentru acest prim an al cincinalului. Ing. GH. DUMITRESCU Aflat în plină desfășurare, festivalul filmului la sate (13 decembrie 1970 — 23 ianuarie 1971) polarizează atenția și interesul unui mare număr de iubitori ai celei al a VII-a arte. Spectatorilor din mediul rural al județului nostru li se oferă astfel prilejul de a viziona, în perioada festivalului, numai filme în premieră. Ce spune acest lucru ! Mai întîi relevă preocuparea organizatorilor de a pune in circulație mult mai multe filme noi decit în mod obișnuit, determinînd și o intensificare a PELICULE IN „FESTIVALUL FILMULUI LA SATE” acțiunilor culturale de acest gen, iar apoi se pune în evidență receptivitatea sporită a publicului sătesc, care prin ampla sa participare dă un larg ecou evenimentului. Unitățile cinematografice incluse în festival au înregistrat încă din ziua deschiderii un mare număr de participanți, aproape 14 mii, remarcîndu-se în mod deosebit comunele Șomcuta Mare, Moisei, Seini, Cicîrlău, Tăuți Măgherăuș, Dragomirești ș.a.tului de a face cît mai dezideracunoscut fdmul, ca element de cultură cu ridicată cotă de penetrație în mase, i-a slujit și strădania de a realiza o popularizare eficientă. Afișe, broșuri, invitații ingenioase sub formă de semne de carte, lozinci sau orare școlare, tipărite unele central, altele local, în mii de exemplare sunt menite prin difuzarea lor a menține în permanență chemarea: vizionați filmele Festivalului la sate! Iată cineva din peliculele programate a rula in luna ianuarie: Canarul și viscolul, film de introspecție psihologică, este povestea unui tînăr ■ ilegalist venit cu o misiune intr-un oraș petrolifer de A. C. IOAN (Continuare în pag. a 2-a) r Prind viață măsurile luate de partid pentru îmbunătățirea activității în agricultură CONSILIUL INTERCOOPERATIST LA PRIMA ȘEDINȚĂ DE LUCRU In prima săptămînă a anului consiliul intercooperatist din Tirgu Lăpuș s-a întrunit să discute măsurile cu rol hotărîtor în îmbunătățirea întregii activități economice. Pe prim plan, la ordinea zilei s-a impus cristalizarea poziției fiecărei unități privind profilarea producției animaliere și vegetale. In această ordine de idei a avut loc un larg schimb de opinii privind însușirea indicatorilor de plan pe anul 1971 S-au analizat multilateral condițiile concrete din această zonă cu posibilități multiple în dezvoltarea zootehniei, în producția de cartofi și la alte culturi de cîmp. N-a scăpat din vizorul consiliului nici problema pomiculturii, ramură cu bogate rezerve. Cu această ocazie au fost aprofundate și principiile noi de organizare și retribuire a muncii — tendințele ce se manifestă în această direcție. Cu sprijinul delegaților de la Direcția agricolă județeană s-a clarificat în bună măsură caracterul și echitatea sistemului de organizare a activității pe baza acordului global. Pe acest fundal, mult disputată, a fost situația forțelor de muncă din unități. La Boiereni, după spusele președintelui cooperativei există un mare excedent de brațe de muncă. Președintele consiliului intercooperatist, inginerul Ioan Manu, a propus pe loc o soluție: să vină cooperatorii să lucreze, cît mai mulți, la cooperativa agricolă din Jirgu Lăpuș. „Sîntem dispuși să încheiem cu ei contracte, angajamente pe sistemul de acord global" a spus inginerul Manu. Iată o soluție care prin cooperare rezolvă o problemă pînă acum dificilă. Consiliul de conducere din Libotin se plîngea că nu are ceva de lucru la atîția oameni, iar cel din Tîrgu Lăpuș se afla în situația că nu avea cu cine munci. Desigur că o dată lansată ideea trebuie să se materializeze, primind o formă concretă de colaborare prin intermediul consiliul intercooperatist. Au fost propuneri juste și în domeniul profilării producției Bunăoară, cooperatorii din Suciu de Jos au manifestat tendința de scădere a bovinelor și creșterea proporțională a numărului de ovine. Ei au susținut, de asemenea, că în loc de livrări de carne către stat ar fi dispuși să transfere viței către una din îngroșătoriile de bovine. Este bine ca această propunere să fie analizată de către consiliul intercooperatist. Nu putem fi de acord însă și nici a trece cu vederea anumite „tîrguieli" neprincipiale indicatorii de plan pe anul privind curent. Cu atît mai puțin ne așteptam la o asemenea poziție din partea specialiștilor. Cînd venise vorba despre producția de car N. DOROLTAN (Continuare in pag. a 2-a) *" ~ ~ 1 Dotări ultramoderne au adus in ajutorul cercetătorilor minieri puterea „magică" a atomului. | L i 1 A ÎN INTERIORUL ziarului II în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român . Cum devine nerentabilă o cursă : Succesul ca stare de spirit . Cîteva aspecte privind activitatea de stare civilă ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Noua Casă de cultură a sindicatelor din Baia Mare. Detaliu arhitectonic. L U', MICUL 10RH La Coltău a devenit o tradiție ca pregătirile în legumicultura să se facă în toiul iernii. Cooperatorii știu că numai așa se pot aștepta la produse timpurii și la o eficiență economică ridicată, în discuția avută cu Ioan Darolui, inginerul șef al cooperativei, am aflat lucruri interesante, în acest an, suprafața destinată legumiculturii (34 ha) va crește cu încă 4 ha. Este vorba și de o specializare a producției. Cooperatorii din Coltău Și-au propus să cultive pe suprafețe mai mari rădăcinoase și vărzoase. Remarcăm faptul că pe două hectare se va produce conopidă de vară, un produs mult căutat și apreciat de consumatorii din Baia Mare. La ce se lucrează în prezent? O bună parte din cei ,600 m.p. paturi olandeze au fost deja însămînțați cu salată. Grădinarii și-au propus ca din aceste paturi să obțină în anul curent trei sortimente de legume, ultimul fiind cel de castraveți. în aceste zile, o seamă de cooperatori din echipa specializată au trecut la verificarea și repararea ramelor, a tocurilor pentru alți 600 m.p. răsadnițe. Alții pregătesc mranița. Semințele din producție proprie au fost trimise din timp la Laboratorul pentru controlul semințelor pentru a se analizei facultatea lor geminativă. Primăvara este încă departe, totuși ciclul de producție în legumicultură a început. Pe zi ce trece, ritmul pregătirilor se intensifică. Așa sunt obișnuiți grădinarii să lucreze de la o iarnă la alta. Hărnicia lor se materializează mereu în cantități mai mari de trufandale, de legume proaspete în toate anotimpurile anului. • N. SOARE Autobaza nr. 2 Baia Mare. Consecințele lipsei pieselor de schimb: o bună parte din parcul auto stă imobilizat. In transportul de mărfuri... Ce credeți despre... 99aura lumii“? Cu un an in urmă la Liceul din Seini s-a constituit un cerc de științe sociale. Cum reflectă și denumirea („Cerc de cercetare a opiniei publice)“, el își propunea să lărgească cunoștințele elevilor despre acest fenomen psihosocial. Concepția funcționării cercului se bazează pe combinarea studiului cu practica investigației sociologice, în care sens s-au preconizat și sondări de opinie în mediul social. Practica in programele de opinie s-a început in mediul social din școală unde s au efectuat sondaje pe diferite teme. Prima ieșire a cercului în publicul comunei s-a concretizat în cercetarea ale cărei repere preliminare sunt conturate în materialul de mai jos, sub îngrijirea profesorului îndrumător Victor Gy. Vaum. Ca modalitate concretă de manifestare a conștiinței sociale colective, opinia publică se materializează prin aprecieri și atitudini față de diferitele probleme ale vieții politice, economice și sociale, față de comportarea membrilor colectivității în activitatea de construcție socialistă și în relațiile cotidiene, prin larga acțiune educativă de influențare a grupurilor și indivizilor conform înaltelor principii ale eticii socialiste. Acest „formidabil, prestigios fascinant judecător de etică și comiportament social“ joacă un rol deosebit în viața oamenilor. Omul ține foarte mult ca părerea care se formează despre el în colectivitate să fie pozitivă, iar oprobiul opiniei publice creează în fiecastare de presiune psihică cu profunde și multiple urmări Mulți dintre locuitorii Seiniului au fost oarecum surprinși cînd elevii membri ai cercului îi întrebau în vara trecută despre „gura lumii“ Cunoscînd importanța pe care are aprecierea consătenilor, memobrii cercului au căutat să afle ce știu despre aceasta și ce rol are in conduita socială a oamenilor in general și a tinerilor în special. Ancheta s-a desfășurat pe baza unui chestionar aplicat la un eșantion de 550 de oameni aleși în mod reprezentativ din diferite categorii sociale. Cu mici excepții, toate cadrele didactice din eșantion au contribuit într-o anumită măsură la elucidarea problemei. Prelucrarea și prezentarea informațiilor culese se desfășoară sub directa și strînsa îndrumare a conducătorului cercului. Prin acest material nu ne putem permite să dăm rezultatele anchetei în mod exhaustiv. încercăm să semnalăm doar unele aspecte care vor constitui repere preliminare în prelucrarea integrală a datelor culese ce vor fi prezentate în Seini, intr-o dezbatere publică. Primele probleme constau în clarificarea: a) a noțiunii de „gura lumii“ în accepțiunea oamenilor; b) cum am folosit-o noi în investigația noastră și c) care sunt considerațiile desprinse din ancheta și studiul privind acest fenomen social; începem cu constatările noastre pe socialul viu. Răspunsurile celor aproape 550 de anchetați la întrebarea ce înțeleg prin „gura lumii“ se pot grupa, în trei categorii: t) unii care consideră că „gura lumii“ este o formă de opinie publică, în primul rînd un judecător etic (deci îi acordă un rol pozitiv); 2) cei care consideră fenomenul o combinație între opinia colectivă și vorbirea de rău, adică bîrfă (fiind deci o combinație între valențe pozitive și negative); 3) și nu în ultima instanță categoria acelor păreri care văd în „gura lumii“ bîrfă, deci vorbire de rău, în mod nedrept cu efecte nocive în viața socială. Am obținut aceste trei categorii prin punerea la sfîrșitul celor £0 de întrebări folosite a aceleia referitoare la accepțiunea dată noțiunii de „gura lumii", celelalte întrebări vizînd în mod concentric diferite aspecte ale fenomenului. Procentul opiniilor din cea de a treia categorie este zdrobitor, fapt considerat de noi foarte semnificativ. Importantă este apoi lipsa unor diferențieri categorice între atribuțiile acordate „gurii lumii“ de către cei care o consideră tn mod categoric ca bîrfă și cei care văd în ea o formă de opinie publică. Astfel, foarte des, aceleași persoane care înfierează „gura lumii“ ca o ocupație meschină unor oameni răufăcători sau cleavetire recunosc că părerile care circulă în „gura lumii“ se referă la majoritatea cazurilor la „oameni răi“, vorbindu-i de rău. Indiferent ce definiție i se dă „gurii lumii“, este considerată de maje Cercul de cercetare a opiniei publice — Liceul Seini VICTOR GY.VAUM profesor (Continuare în pag. a 3-a) I 1