Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-16 / nr. 5277

A t proletari­um toate țările uniți-vai Anul XXI nr. 5277 Sîmbătă 16 ianuarie 1971 4 pagini — 30 de bani Experimentul de la I.P.E.G. Baia Mare OPERATIV, SELECTIV, EFICIENT - ATRIBUTELE SISTEMULUI INFORM­AȚIONAL PERFECȚIONAT Coordonată majo­ră a sarcinilor eco­nomice pentru anul în curs — îmbună­tățirea calitativă întregii activități pro­­­ductive, creșterea e­­ficienței sale econo­mice — reclamă per­fecționarea sistemu­lui informațional, o­­perativitate și efi­ciență în cunoașterea „pulsului" activității care să permită lua­rea de decizii ferme, cu maximum de efect în producție. La întreprinderea de prospecțiuni și explo­rări geologice Baia Mare, după o vastă acțiune de cercetare științifică, se aplică experimental o nouă metodologie în siste­mul iar din informațional, 1 ianuarie a.c. proiectul de „Programare Și urmă­rire operativă a pro­ducției și a cheltuie­lilor de producție" se aplică la toate întreprinderile simi­lare din țară. Proiectul aduce o serie întreagă de schimbări în circula­ția informațiilor, fă­­cîndu-le pe acestea să aibă un caracter mai cuprinzător, pro­cesul de culegere, selectare, prelucrare și transmitere să fie mult mai rapid, ceea ce duce la ușurarea muncii conducătorului de unitate, la funda­mentarea luării deci­ziilor, la alegerea modalităților de lu­cru a diferitelor sec­toare, la stabilirea directivelor și in­strucțiunilor pentru atingerea obiectivelor economice propuse. Din eficiența aces­tui proiect arătăm numai cîteva ele­mente; în vechea si­tuație la nivelul în­treprinderii băimă­rene pentru urmări­rea operativă a pro­ducției și a cheltuie­lilor de producție se foloseau 73.000 ore/om pe an. în si­tuația proiectată și aplicată numărul de ore/om/an se reduce cu 33 la sută. Ca urmare un număr im­portant de salariați angajați în această activitate au putut să fie îndreptați spre procese legate di­rect de producție. Numărul documente­lor s-a redus de la 150 la 60, iar numă­rul de caractere ex­primate în cifre și în litere s-a redus de la 111 milioane la 57 milioane. Noul sistem de programa­re și urmărire opera­a­tivă a producției și cheltuielilor de producție a eliminat în mare parte feno­menul de circulație lentă a informațiilor. Ciclul lucrărilor de evidență și informa­ții s-a redus de la 12 — 15 zile la nu­mai 5 zile, ceea ce permite conducătoru­lui de unitate să dis­pună de informații in timpul util la lu­­­area deciziilor. In urma acestor îmbunătățiri aduse a fost posibilă trece­rea la studierea unor metode matematice privind calculul pro­ducției și defalcarea pe articole de circu­lație, în vederea va­lorificării producției și a calculării prețu­lui de cost la foraje­le cu sondere. Meto­dele de calcul baza­te pe formule mate­matice stau la baza calculelor cu mijloa­cele mecanizate de care dispunem în prezent, urmînd ca în viitorul apropiat să fie întrebuințate la fundamentarea programelor de lu­cru pentru calcula­toarele electronice. Prin folosirea acestor metode de calcul, timpul pentru valo­rificarea și calcularea producției prețu­lui de cost s-a re­dus cu 50 la sută față de situația cînd se foloseau vechile indicatoare de cal­cul. Ca urmare a per­fecționării sistemu­lui informațional, s-a putut ajunge la situ­ația în care informa­țiile, pentru care se cheltuiește multă muncă intelectuală, să-și atingă scopul in sensul de a fi un sprijin important în conducerea științifi­că a întreprinderilor, în luarea deciziilor. Începînd cu anul 1971, primul an al cincinalului, toate întreprinderile cu specific de prospec­țiuni și explorări geologice vor un limbaj comun avea în domeniul informati­cii, rod al strădanii­lor colectivelor din cadrul întreprinderii noastre și ale colecti­velor din întreprinderi, celelalte care și-au adus contribuția la stabilirea supor­tului științific al de­ciziilor elaborate. RADU COTEȚIU Inginer șef al I.P.E.G. Baia Mare, IOAN BUCIUMAN economist PAGINA A 3-A Literatură - artă Peste oraș se lasă amur­gul. .. Foto: 1. DEAC 1 CONVOCAREA SESIUNII CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Mara­mureș, în temeiul prevederilor art. 23, 25 și 48 din Legea nr. 57/1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare. DECIDE: Art. unic. Consiliul popular al județului Maramureș se con­voacă în cea de a VIII-a sesiune ordinară în ziua de 26 ianuarie 1971, ora 9, la sediul Consiliului popular județean din Baia Mare, str. 17 Octombrie nr. 40, cu următorul proiect al ordinei de zi: 1) . Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planului econo­miei locale a județului Maramureș pe anul 1971. 2) . Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local al județului Maramureș pe anul 1971. 3) . Proiect de hotărîre cu privire la angajamentele luate Consiliul popular județean Maramureș, ca răspuns la întrecerea de lansată de Consiliul popular al județului Neamț. 4) . Alegerea asesorilor populari pentru Tribunalul județean și judecătoriile din județ. PREȘEDINTE SECRETAR GHEORGHE BLAJ VALENTIN BOTA ATENȚIE SPORITA LUCRĂRILOR EDILITAR­­GOSPODĂREȘTI LA SATE După cum am mai relatat, în luna noiembrie 1970 s-au desfă­șurat adunările populare pentru votarea contribuției voluntare bănești și în muncă, adunări ca­re au stabilit obiectivele edili­­tar-gospodărești și electrificările rurale ce se vor realiza în cursul anului 1971. Menționăm, de la bun început, activitatea fructuoasă a consilii­lor populare comunale pentru pregătirea temeinică a adunări­lor. Astfel, s-a desfășurat o lar­gă acțiune de consultare a de­putaților, comisiilor permanente, comitetelor de cetățeni, comisii­lor de recepție și de revizie a lucrărilor, precum și a specialiș­tilor spre a se stabili acele o­­biective care corespund nevoilor și intereselor populației. La cele 230 de adunări au participat peste 63.000 de ce­tățeni, capi­ de familie, care au analizat cu spirit de răspundere lucrările executate în anul tre­cut, cei peste 1.700 de vorbitori făcînd totodată propuneri valo­roase pentru îmbunătățirea acti­vității edilitar-gospodărești. Dezbaterile au relevat că peste 90 % din debitul votat pe 1970 s-a încasat pina la 1 decembrie, așa incit 17 comune au termi­nat această acțiune, alte 21 de comune avînd de încasat doar sume mici. Rezultate bune, dova­dă a interesului locuitorilor, s-au înregistrat în comunele Șomcuta Mare, Vadu Izei­, Fărcașa, Căli­­nești, Lăpuș, Leordina, Ruscova, Satulung, Sarasău și Groși. Totuși, un număr de 18 comune, printre care Bîrsana, Ardusat, Ariniș, Suciu de Sus, Cernești, Moisei, Săcel, Șișești și altele, mai au de încasat debite de peste 10.000 lei fiecare. Această situație face ca unele lucrări să nu poată fi începute și executate în termen. Tocmai de aceea se impun mă­suri pentru ca restanțele și sumele votate pe 1971 să fie încasate în timp util realizării lucrărilor planificate.­­In cursul anului trecut, prin strădaniile deputaților și cetățe­nilor, s-au dat în folosință aproa­pe 40 săli de clasă, dintre care amintim pe cele din Băița de sub Codru, Ulmeni, Bistra, Iapa etc., precum și 5 cămine cultu­rale. O muncă rodnică pentru realizarea construcțiilor social­­culturale au depus consiliile populare comunale Călinești, Să­­călășeni, Cicîrlău și Satulung, care au asigurat la timp fondu­rile și materialele necesare. Din păcate, în comune ca Bicaz, Tăuți Măgherăuș, Dumbrăvița n-a existat o preocupare susținută, astfel că nu s-au încheiat lucră­rile din lipsa documentațiilor și a unor materiale dirijate, pre­cum și datorită faptului că nu s-a asigurat asistența tehnică. Am intrat de curînd în anul 1971. Pentru acest an adunările populare au votat 4.999.937 lei drept contribuție voluntară bă­nească, 3.666.110 lei pentru elec­trificări rurale în 25 de locali­tăți, precum și obiectivele ce se vor înfăptui prin executarea ce­lor 315.000 zile cu brațele și 30.000 zile cu atelajele drept contribuție în muncă. Așadar, în­­ total, în anul acesta se vor rea­liza lucrări în valoare de peste 18.735.000 lei. Aceasta înseamnă că satele maramureșene vor face pași mari în domeniul edili­tar­­gospodăresc. In 1971, ca și în anii pre­cedenți, se pune accent pe asi­gurarea spațiului de școlarizare. In consecință, s-a votat construi­rea a 96 săli de clasă, din care­­ la 48 se vor procura materialele,­­ iar 32 săli vor fi date în folo­sință. De asemenea, s-a stabilit construirea a 17 cămine c­ultura­(Continuare în pag. a 2-a) In pagina a 2-a Apărarea fondului forestier — o datorie a fiecărui cetățean Punctări Ín preajma Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist CU CE SE CONFRUNTĂ ORGANIZAȚIA însăși rațiunea de a fi a orică­rei unități de transporturi se așa­­ză inevitabil pe ideea de discipli­nă ireproșabilă, singura capabilă să dea măsura capacității funcțio­nale a acestui mecanism în dina­mica economico-socială. A circum­scrie activității complexe pe care o desfășoară organizația U.T.C. și a discuta sub acest as­pect asupra mijloacelor de fluență, a posibilităților vaste vi­de care dispune organizația în cîmpul formării la tineri a unor trăsături de conștiință specifice orânduirii socialiste înseamnă a crea o at­mosferă de muncă și gîndire crea­toare, spre a intensifica și pe a­­ceastă cale stăruința de fertiliza­re a mediului educativ specific or­ganizației de tineret. Am invitat de astă dată ca partener de discu­ție pe secretarul comitetului U.T.C. de la Autobaza de trans­porturi nr. 1 Baia Mare, tehnicia­nul Alexandru Sabău.­­ Dintotdeauna, anumite tra­saturi fundamentale au dat uni­tăților de transport o fizionomie aparte. Din punctul de vedere al secretarului U.T.C., care ar fi no­tele distinctive ale acestei fiziono­mii? — Poate că ar trebui să încep cu dispersarea locurilor de muncă. Coloanele noastre deservesc nu­meroși beneficiari, situați în locuri îndepărtate de sediul autobazei. Aceasta îngreunează activitatea de urmărire pe traseu a integrării profesionale a tineretului, a tutu­ror manifestărilor sale disciplina­re. A doua caracteristică ar fi ca­lificarea la o vîrstă relativ mai înaintată a conducătorilor care pînă acum trebuiau să auto, aibă armata făcută înainte de a intra în școala de șoferi. Un tînăr care nu a obținut o calificare pînă la această vîrstă prezintă și el o seamă de trăsături specifice în legătură cu formația lui moral-spi­­rUuală. De acum însă se vor tri­mite la școală numai tineri fără serviciul militar satisfăcut și e mai bine așa. Un al treilea element care diferențiază domeniul nostru de activitate este navetismul. A­­proape fără excepție, tmpărătorii noștri sînt cu domiciliul în mediul rural, unde se reîntorc zilnic du­pă orele de muncă. Adaptarea lor la un alt mediu de muncă decît cel în care s-au format implică, desigur, anumite restructurări for­mative, care nu se realizează în­totdeauna cu ușurință. — Ce probleme de interes vital confruntă organizația U.T.C. la ora actuală ? — Evident, îmbunătățirea disci­plinei ca rezultat al dezvoltării conștiinței tinerilor șoferi, meca­nici, electricieni, strungari, su­dori, dintre care organizația U.T.C. cuprinde 189. De aceasta se lea­gă direct reușita integrării pro­fesionale și sociale a tinerilor lu­crători din unitatea noastră. în­treaga activitate politico-educati­­vă pe care o desfășoară organiza­ția U.T.C. se îndreaptă spre con­știentizarea actului de opțiune profesională, a răspunderii ce îi revine tînărului care și-a ales o meserie de care depinde fructifi­carea unor mari eforturi econo­mice, de exercitarea corectă căreia depinde uneori viața mul­­­tor oameni. Un conducător ajunge relativ ușor și rapid auto la volanul mașinii, de care răspunde însă mortal și material. Prin mij­loacele ce ne stau la îndemînă, ne străduim să creăm opinia atît de necesară­ față de păstrarea bunu­lui obștesc, față de îngrijirea cu cea mai mare atenție a bunuri­lor puse la îndemînă lucrătorilor. In adunările generale ale ute­­ciștilor, prin intermediul gazetei „Reflectorul“, ca și prin alte mo­dalități ce ne stau la îndemînă stăruim în crearea Climatului com­bativ, atît de necesar actelor de indisciplină, veștejirii precum și stimulării atitudinii ireproșa­bile. Căutăm să explicăm tutu­ror uteciștilor sensul și importan­ta actului de participare conștien­tă la realizarea planului de pro­ducție, la îndeplinirea obiective- Interviu realizat de GHEORGHE SUSA (Continuare în pag. # 2-a) Dialog cu secretarul organizației U.T.C. de la Autobaza nr. 1 Baia Mare ,■ Instantaneu rea­lizat la Uzina de apă din Baia Mare. MAI APROAPE DE COMPARATORI începînd cu 1 ianuarie a.c., în orașul Borșa a fost înființată Organziația comercială mixtă — Borșa. L-am solicitat pe tovarășul Mihai Gliga, director ad­junct al Direcției comerciale județene Maramureș să ne relateze în citeva cuvinte însemnătatea înființării noii organizații comerciale în viața tînărului oraș de la poalele I’ietlosului.­­ Magazinele de produse industriale, alimentare și unitățile de alimentație publică din Borșa aparțineau pînă la 1 ianuarie de O.C.L. Mixt Vișeu de Sus. A­­provizionarea cu mărfuri și coordonarea activității a­­cestora de la o distanță de aproape 30 km ridica o se­­­rie de probleme. Ele sunt acum rezolvate. Subliniez că înființarea acestei organizații comerciale locale a fost nu numai un deziderat economic, dar și o doleanță a cumpărătorilor. In prezent, O.C.L. Mixt Borșa, are în­ componen­ța sa 31 de unități comerciale. Ea a fost dotată cu 6 autovehicule și alte utilaje. De reținut încă un amă­nunt, pentru acest an, C.C.L. Mixt Borșa, beneficia­ză de investiții in valoare de peste 2.000.000 lei. Aici se vor construi un restaurant cu hotel, o cofetărie, un magazin alimentar, un magazin de mobilă și altele. I. PRIBOI Fabrica de drojdie Seini. As­pect de muncă din laborator. CE­I AFARA SMN­T... Dintr-o slăbiciune explicabilă, poate in aducerea aminte a copilă­riei naive de odinioară, circul a ră­mas pentru noi un tărîm mirific a cărui frumusețe nu apune niciodată. Chiar dacă știm că fiarele sălbati­ce sînt bătrîne și bolnave, trapeziș­­tii n-au talent, balerina a îmbătrî­­nit iar ghidușiile clovnului cu ochii triști sînt mai vechi decît chiar el însuși, seară de seară ne înghesuim pe băncile incomode ale circului. Știm atît de bine că tot ce-i afară zugrăvit nu e înăuntru „viu și na­tural“. Totuși... Dar nu manifestăm oare aceeași slăbiciune, de data asta inexplicabi­lă, atunci cînd unii dintre noi pre­lungesc „circul“ în viața cea de toate zilele? Intîlnim în vitrina u- CITADINE uui magazin produse de o calitate deosebită, care ne atrag de la dis­tanță, dar odată ajunși înăuntru, ni se oferă produse depreciate. De cîte ori intîlnim la expoziții noi produse casnice pe care le-am dori in Interioarele noastre! Ne grăbim să le cumpărăm, dar e imposibil. Ce-i afară zugrăvit... Nu, produ­sele respective sunt unicate, se află în fază de omologare, nu li s-a sta­bilit încă denumirea sau prețul sau mai știu cu ce și în așteptarea lor (așteptare care se prelungește uneori la infinit) cumpărăm tot produsele vechi, demodate, degradate. De ce ? Altă „expoziție“ o fac unii dintre noi. Profesor sau medic, inginer sau meseriaș, mai puțin stăpîn pe mun­ca sa de slabă calificare, leneș dezinteresat, arborează masca unui și profesionist autentic, as în meseria lui, fără rival pe piață. Acumulînd cîteva noțiuni generale, jonglind dezinvoltură, bun psiholog, orbin­­du-ne cu panglicile pe care scoate cu dexteritate din gură, res­­e­pectiva persoană ne taie răsuflarea, ne copleșește cu valuri de noțiuni, ne cucerește. Dar munca pe care o prestează e sub orice critică, com­petența lui e egală cu zero. Totul este o mască, totul este o reclamă bine ticluită, totul este o vorbărie bine adusă „din condei“. In rest, nimic. Cărțile ne plictisesc, beletris­tica ni se pare o cheltuială inutilă de energie morală și materială, căr­țile de specialitate sunt fără rost odată ce avem o hîrtie care atestă că suntem­ intelectuali. Totuși cîteva cărți sînt necesare în casă­ de pre­ferință aparținînd unor autori cît mai bine cotați pe piață, cu volu­me cît mai groase, cît mai colorate. E doar șic să ai cărți, e țarcă mai intelectual. Chiar dacă totul e nu­mai un lucru frumos zugrăvit pe dinafară... A manifesta slăbiciune față de asemenea cazuri , înseamnă slăbiciune din partea noastră, iner­ție și pînă la urmă ne putem între­ba dacă cele înscrise în capul rîn­­durilor noastre nu se referă cumva, mai mult sau mai puțin, mai direct sau mai pe ocolite, și la, noi... MIRCEA MARIAN

Next