Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)
1971-01-26 / nr. 5285
I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5285 Marți 26 ianuarie 1971 | 4 pagini — 30 de bani UZINELE, OAMENII, RECORDURILE... Aici, — la Uzinele metalurgice de metale neferoase din Baia -Mare — Aproape totul e nou, proaspăt. Fațadele noilor secții mai păstrează parcă amprentele constructorilor din perioada „cînd au fost date în funcțiune", cu toată trecerea necruțătoare a anilor. Mai este prezent aici, în uzină, în inima oamenilor ei, în sufletul lor fierbinte, acel sentiment pur, tonifiant, creator de inițiative, tradiții și izbînzi — sentimentul romantismului, al marilor vise care — inspirate din izvorul „tinereții fără bătrinețe" al politicii științifice a partidului comunist — se înfăptuiesc cu certitudine. Pulsează în sufletul oamenilor, în conștiința lor fertilă dorința de a continua tradiții muncitorești, de a le ridica, an de an — cum s-au petrecut lucrurile și-n anii cincinalului parcurs — pe trepte superioare, de a le îmbogăți cu semnificațiile reflectate de profilul profesional, etic atît de bogat al muncitorului de azi. Alături de oameni, au cunoscut, în întregul uzinele lor profil, în toata Înfățișarea lor, metamorfoze calitative, structurale, s-ar putea afirma, fără teama de a greși, spectaculare. Cine nu-și aduce aminte de vechile clădiri, cu pereții coșcoviți, cu geamuri înguste, prin care slab se cernea binefăcătoarea soarelui, lumina buchetul de lumină a zilei de lucru? Ce a rămas din acestea ? Aproape nimic„ toate doar niște „piese de muzeu", niște clădiri amintite. — Ce-a fost a fost — ne-a mărturisit un topitor, cu emoția vibrîndu-i în voce. Noi ne mîndrim cu ce s-a zidit în prezent, în anii cincinalului. Lecțiile noi sînt mîndria noastră. Și cele care se înaltă în prezent. La noi in uzină am simtit mereu mirosul de ciment, de mortar, am văzut schelele construcțiilor.. . Am poposit, într-una din zile, la serviciul de investiții. Ni s-au arătat cifre, date statistice. Ni s-a vorbit de obiectivele construite în cincinal, de „urcușul", de „saltul" uzinelor. In ce se materializează acest„urcuș" ? Consemnăm, pe scurt, anii și certificatele de naștere ale unora din cele mai importante obiective puse în funcțiune în cincinalul 1966—1970. 1966 • A început să producă noua uzină de cupru. Piatra de temelie a acestui modern și impozant obiectiv a fost pusă în 1962. Au fost investite sute de milioane lei. Oamenii au intrat în noile secții de topire, convertizare, electroliză, acid sulfuric și altele. În 1967 . S-au ridicat alte sec— rafinare, laminate de plumb. Clădiri moderne, luminoase, în culori pastelate, ca niște „bijuterii", înzestrate — ca și „surorile" lor — cu instalații de înaltă tehnicitate, de mare productivitate. V. G. SĂLVAN (continuare in pag. a 3-a) J In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința prezidată de Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat președinți ai unor comisii permainente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul externe, a prezentat spre afacerilor adoptate proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și dintre Republica asistență mutuală Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru Tratatului de prietenie, ratificarea rare și asistență mutuală colabădintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări nule, a prezentat rapoartele Natiocomune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare relațiilor de colaborare și coopearare cu toate statele socialiste; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România ,pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat Sa unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență dintre Republica Socialistă mutuală România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete: decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentantelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Jarii și Apelor; decretul Silviculpentru modificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele doptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMÂN LA DOCUMENTUL GUVERNULUI FINLANDEZ După cum s-a anunțat, la sfîrșitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicității un Aide-memoire care sugerează inițierea unor consultări cu privire la organizarea conferinței de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoștința guvernului român pe cale diplomatică La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aidememorie-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Socialiste România la Republicii Aide-memoire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că propunerile conținute în documentul filandez au fost examinate cu atenție de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate între toate statele continentului european, pe bza principiilor unanim recunoscute ale suveranității și independențței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproci a respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vitale, în concepția guvernului R. S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de (Continuare in pag. a 4-a) • Armata a preluat puterea în Uganda • In noaptea de duminică spre luni. Forțele patriotice cambodgiene au atacat din nou aeroportul din Pnom Penh • Ședința Consiliului de Stat al R.P. Polone • Ședința Prezidiului Adunării Populare al R.P. Bulgaria La Judecătoria din Sighetu Marmației ca și în alte instanțe judecătorești intră zilnic pe rol dezbaterea unor litigii de muncă, cauze care cer nu numai o rezolvare operativă ci și o soluționarecu un înalt simț al responsabilității. In cele mai multe cazuri deciziile unităților economice și de stat rămîn valabile, demonstrând nu numai o cunoaștere minuțioasă a legislației socialiste, ci și o interpretare și aplicare corectă. In această privință vom folosi un exemplu luat cu totul la întîmplare. Prin Decizia nr. 99/1970 conducerea I.G.O. desface contractul de muncă zidarului Constantin Bența în conformitate cu art. 13 lit. E din Legea nr. 1/1970 pentru că acesta a lipsit într-o singură lună 4 zile nemotivat, s-a prezentat în mai multe rînduri la lucru sub influența alcoolului, executa lucrări de proastă calitate. Socotind că e neîndreptățit .3. B. atacă decizia în judecătorie. Sentința civilă nr. 1078/1970 respinge plîngerea lui G. B. menținînd decizia de desfacere a contractului de muncă. După cum e și normal judecătoria nu dă cîștig de cauză celor, certați cu disciplina. Din nefericire însă mai exista și cazuri in care unele conduceri de unități, fie din necunoașterea legilor, fie din tate, emit decizii superficializări eronate, ilegale și hotărare în ultimă instanță sunt anulate de către judecătorie. De exemplu, Ștefan Varga, desenator la hala gaterelor (S.I.L.), retează doi bușteni de gater cu gîndul de a-i transporta acasă într-o căruță cu deșeuri. Pentru această abatere gravă în loc să fie sancționat conform legii, S. R. este mutat la un alt loc de muncă pe post de circularist. Cel în culpă, dîndu-și seama că decizia e eronată acestei afirmații vom (asupra reveni), refuză noul loc de muncă, prezentîndu-se zilnic la postul său inițial. După o anumită perioadă prin Decizia nr. 296 i se desface contractul de muncă pentru că nu a respectat decizia anterioară. Litigiul de muncă ajunge la judecătorie. Sentința ci AUREL POP președintele Judecătoriei din Sighetu Marmației VASILE OANȚÂ ■ (Continuare în pag. a 2-a) Profitorii a etelor îl egale Cu prilejul împlinirii a 112 ani de la Unirea Principatelor Române Manifestări cultural-artistice împlinirea a 112 ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată în județ prin numeroase manifestări cultural-artistice. • In prezența unui numeros public, la Clubul din cartierul Săsar al municipiului Baica Mare, profesorul Ioan Fătu, directorul Școlii generale nr. 12, a făcut o expunere despre însemnătatea Unirii. A urmat apoi un program cultural-artistic susținut de elevii școlii, program care a cuprins cîntece corale, piese și dansuri folclorice, exerciții de gimnastică și prezentarea spectacolului „Fratele meu Culai“. Manifestarea s-a încheiat cu Hora Unirii. Ori instituțiile culturale din comuna Lăpuș au găzduit un bogat program de manifestări culturalartistice. In organizarea bibliotecii a avut loc duminică o dimineață de poezii intitulată „Poeții noștri cîntă Unirea", iar la căminul cultural — simpozionul „Unirea Principatelor Române", la care au luat parte peste 500 de cetățeni. . Profesoarele Maria Muțiu, Leontina Duliei și Laura Pelin au vorbit atît despre semnificația evenimentului, despre realizări ale cincinalului 1966—1970 și perspectivele dezvoltării României in actualul cincinal. • „Unirea, aspirație seculară a poporului român", se intitulează expunerea pe care lectori ai Comitetului orășenesc de partid Vișeu de Sus au făcut-o la întreprinderea industrială „Iza", Cooperativa „Meșteșugarul", Fabrica de pline, în alte întreprinderi și instituții din localitate. In prezența a peste 500 de persoane, la Casa de cultură din acest oraș s-a desfășurat duminică programul „Nașterea țării", închinat aniversării a 112 ani de la Unirea Principatelor Române. Din centrul municipiului Sighetu Marmației, duminică după-amiază, formații de muzică populară cîntau Hora Unirii. Mii de cetățeni au încins aici o mare Horă. O Bogată a fost agenda manifestărilor culturale și în orașul Tîrgu Lăpuș. La Casa de cultură, profesorul Augustin Pop a făcut o evocare a actului Unirii din 1859. Elevii liceului din localitate au prezentat un program cultural-artistic. In aceeași zi, formații ale Casei de cultură s-au deplasat la Libotin, unde au prezentat un reușit program cultural-artistic, iar una din satul Rogoz a prezentat pe scena Casei de cultură lăpușene un program în interpretarea artiștilor amatori. • Simbătă, după ultima oră de curs, în toate școlile s-au făcut elevilor scurte expuneri despre semnificația acestui eveniment. Biblioteca municipală din Baia Mare a amenajat o vitrină cu cărți și documente referitoare la actul Unirii.