Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-26 / nr. 5285

I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI­ VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5285 Marți 26 ianuarie 1971 | 4 pagini — 30 de bani UZINELE, OAMENII, RECORDURILE... Aici, — la Uzinele metalur­gice de metale neferoase din Baia -Mare — Aproape totul e nou, proaspăt. Fațadele noilor secții mai păstrează parcă am­prentele constructorilor din perioada „cînd au fost date în funcțiune", cu toată trecerea necruțătoare a anilor. Mai este prezent aici, în uzină, în inima oamenilor ei, în sufletul lor fierbinte, acel sentiment pur, tonifiant, creator de inițiative, tradiții și izbînzi — sentimen­tul romantismului, al marilor vise care — inspirate din izvo­rul „tinereții fără bătrinețe" al politicii științifice a parti­dului comunist — se înfăptu­iesc cu certitudine. Pulsează în sufletul oamenilor, în con­știința lor fertilă dorința de a continua tradiții muncitorești, de a le ridica, an de an — cum s-au petrecut lucrurile și-n anii cincinalului parcurs — pe trepte superioare, de a le îmbogăți cu semnificațiile reflectate de profilul profesional, eti­c atît de bogat al muncitorului de azi. Alături de oameni, au cunoscut, în întregul uzinele lor profil, în toata Înfățișarea lor, metamorfoze calitative, structu­rale, s-ar putea afirma, fără teama de a greși, spectaculare. Cine nu-și aduce aminte de vechile clădiri, cu pereții coș­coviți, cu geamuri înguste, prin care slab se cernea binefăcătoare­a soarelui, lumina bu­chetul de lumină a zilei de lucru?­ Ce a rămas din acestea ? Aproape ni­mic„ toate doar niște „piese de muzeu", niște clădiri­ amintite. — Ce-a fost a fost — ne-a mărturisit un topitor, cu emo­ția vibrîndu-i în voce. Noi ne mîndrim cu ce s-a zidit în pre­zent, în anii cincinalului. Lec­țiile noi sînt mîndria noastră. Și cele care se înaltă în pre­zent. La noi in uzină am sim­­­­tit mereu mirosul de ciment, de mortar, am văzut schelele construcțiilor.. . Am poposit, într-una din zile, la serviciul de investiții. Ni s-au arătat cifre, date sta­tistice. Ni s-a vorbit de obiecti­vele construite în cincinal, de „urcușul", de „saltul" uzinelor. In ce se materializează acest­­„urcuș" ? Consemnăm, pe scurt, anii și certificatele de naștere ale unora din cele mai importan­te obiective puse în funcțiune în cincinalul 1966—1970. 1966 • A început să produ­că noua uzină de cupru. Pia­tra de temelie a acestui modern și impozant obiectiv a fost pusă în 1962. Au fost investite sute de milioane lei. Oamenii au intrat în noile secții de to­pire, convertizare, electroliză, acid sulfuric și altele. În­ 1967 . S-au ridicat alte sec­— rafinare, laminate de plumb. Clădiri moderne, lumi­noase, în culori pastelate, ca niște „bijuterii", înzestrate — ca și „surorile" lor — cu insta­­lații de înaltă tehnicitate, de mare productivitate. V. G. SĂLVAN (continuare in pag. a 3-a) J In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republi­cii ședi­nța prezidată de Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat președinți ai unor comisii perma­­i­nente ale Marii Adunări Naționa­le. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul externe, a prezentat spre afacerilor adop­tate proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și dintre Republica asistență mutuală Socialistă Ro­mânia și Republica Populară Po­lonă, semnat l­a București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiec­tul de decret pentru Tratatului de prietenie, ratificarea rare și asistență mutuală colabă­dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, sem­nat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, preșe­dintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări nule, a prezentat rapoartele Natio­co­mune ale comisiilor pentru poli­tică externă, pentru problemele de­ apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dez­bătut și au avizat favorabil aces­te proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Con­siliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, co­laborare și asistență mutuală din­tre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colabora­re care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decît să con­semneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de co­laborare și prietenie dintre Ro­mânia și Polonia. De asemenea, Tratatul de prie­tenie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și­ de colaborare îndelungată dintre țările noas­tre. Această colaborare și priete­nie s-a dovedit întotdeauna trai­nică; ea s-a manifestat în lupta comună pentru scuturarea jugu­lui stăpînirii străine, pentru in­dependență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se ba­zează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legătu­rilor dintre statele noastre și din­tre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lu­­­­mii într-o zonă a păcii și cola­borării. Ambele tratate, atît cel cu Po­lonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului Româ­niei socialiste de dezvoltare relațiilor de colaborare și coope­a­rare cu toate statele socialiste; noi vedem în întărirea colaboră­rii și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza traini­că a asigurării progresului fie­cărui stat socialist, a întăririi e­­conomice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării in­dependente a fiecărei națiuni so­cialiste și, totodată, temelia con­solidării necontenite a între­gului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o pe­rioadă de 20 de ani, relațiile din­tre România­ ,pe de o parte și Po­lonia și Bulgaria pe de altă par­te, avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării se­curității în Europa, la dezvolta­rea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate". Consiliul de Stat a adoptat Sa unanimitate decretul privind ra­tificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență dintre Republica Socialistă mutuală Ro­mânia și Republica Populară Po­lonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de priete­nie, colaborare și asistență mu­tuală dintre Republica Socialistă România și Republica­ Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbate­rii proiectelor respective, urmă­toarele decrete­: decretul pri­vind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentantelor firmelor co­merciale și organizațiilor econo­mice străine; decretul privind în­ființarea, organizarea și funcțio­­­n­area Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Jarii și Apelor; decretul Silvicul­pentru modificarea Decretului nr. 210/ 1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor pre­țioase și pietrelor prețioase, pre­cum și decretul pentru modifica­rea Legii nr. 16/1968 privind în­ființarea, organizarea și funcțio­narea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a rati­ficat Acordul cu privire la sal­varea astronauților, reîntoarce­rea astronauților și restituirea­ obiectelor lansate în spațiul ex­­traatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republica Socia­listă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele doptate au fost în prealabil ex­­a­­minate și avizate favorabil de co­misiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat a­­poi lucrări curente. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT RĂSPUNSUL GUVERNULUI ROMÂN LA DOCUMENTUL GUVERNULUI FINLANDEZ După cum s-a anunțat, la sfîr­­șitul lunii noiembrie 1970, gu­vernul Finlandei a dat publicității un Aide-memoire care sugerează inițierea unor consultări cu pri­vire la organizarea conferinței de securitate cu Ministerul Afaceri­lor Externe al Finlandei, în vede­rea trecerii la schimburi de ve­deri în această chestiune în ca­drul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cu­noștința guvernului român pe cale diplomatică La 31 decembrie 1970, gu­vernul Republicii Socialiste Ro­mânia a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide­­memorie-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost pri­mit la Ministerul Afacerilor Ex­terne și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Socialiste România la Republicii Aide-me­­moire-ul guvernului Finlandei. După ce se subliniază că pro­punerile conținute în documentul filandez au fost examinate cu a­­tenție de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bu­nă vecinătate între toate state­le continentului european, pe b­­­za principiilor unanim recunoscu­te ale suveranității și independenț­ței naționale, egalității în drep­turi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproci a respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soar­ta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vitale, în con­cepția guvernului R. S. România, securitatea europeană reclamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofe­re fiecărui stat garanția deplină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de (Continuare in pag. a 4-a) • Armata a preluat pute­­rea în Uganda • In noaptea de duminică spre luni. Forțele patrio­tice cambodgiene au atacat din nou aeropor­tul din Pnom Penh • Ședința Consiliului de Stat al R.P. Polone • Ședința Prezidiului A­­dunării Populare al R.P. Bulgaria La Judecătoria din Sighe­tu Marmației ca și în alte instanțe judecătorești intră zilnic pe rol dezbaterea unor litigii de muncă, cauze care cer nu numai o rezolvare o­­perativă ci și o soluționare­­cu un înalt simț al responsa­bilității. In cele mai multe cazuri deciziile unităților economice și de stat ră­­mîn valabile, demonstrând nu numai o cunoaște­re minuțioasă a legisla­ției socialiste, ci și o inter­­­­pretare și aplicare corectă. In această privință vom fo­losi un exemplu luat cu to­tul la întîmplare. Prin De­cizia nr. 99/1970 conducerea I.G.O. desface contractul de muncă zidarului Constan­tin Bența în conformitate cu art. 13 lit. E din Legea nr. 1/1970 pentru că acesta a lipsit într-o singură lună 4 zile nemotivat, s-a prezentat în mai multe rînduri la lucru sub influența alcoolului, exe­cuta lucrări de proastă cali­tate. Socotind că e neîndrep­tățit .3. B. atacă decizia în judecătorie. Sentința civilă nr. 1078/1970 respinge plîn­­gerea lui G. B. menținînd decizia de desfacere a con­tractului de muncă. După cum e și normal judecăto­ria nu dă cîștig de cauză celor, certați cu disciplina. Din nefericire însă mai exista și cazuri in care u­­nele conduceri de unități, fie din necunoașterea le­gilor, fie din tate, emit decizii superficiali­zări eronate, ilegale și hotă­­rare în ultimă instanță sunt anulate de către judecăto­rie. De exemplu, Ștefan Var­ga, desenator la hala ga­terelor (S.I.L.), retează doi bușteni de gater cu gîndul de a-i transporta acasă în­­tr-o căruță cu deșeuri. Pen­tru această abatere gravă în loc să fie sancționat con­form legii, S. R. este mutat la un alt loc de muncă pe post de circularist. Cel în culpă, dîndu-și seama că decizia e eronată acestei afirmații vom (asupra re­veni), refuză noul loc de muncă, prezentîndu-se zil­nic la postul său inițial. Du­pă o anumită perioadă prin Decizia nr. 296 i se desface contractul de muncă pentru că nu a respectat decizia anterioară. Litigiul de muncă ajunge la judecătorie. Sentința ci­ AUREL POP președintele Judecătoriei din Sighetu Marmației VASILE OANȚÂ ■ (Continuare în pag. a 2-a) Profit­orii a etel­or îl egal­e Cu prilejul împlinirii a 112 ani de la Unirea Principatelor Româ­ne Manifestări cultural-artistice împlinirea a 112 ani de la Unirea Principatelor Române a fost marca­tă în județ prin numeroase manifes­tări cultural-artistice. • In prezența unui numeros pu­blic, la Clubul din cartierul Săsar al municipiului Baica Mare, profesorul Ioan Fătu, directorul Școlii genera­le nr. 12, a făcut o expunere despre însemnătatea Unirii. A urmat apoi un program cultural-artistic sus­ținut de elevii școlii, program care a cuprins cîntece corale, piese și dansuri folclorice, exerciții de gim­nastică și prezentarea spectacolului „Fratele meu Culai“. Manifestarea s-a încheiat cu Hora Unirii. O­ri instituțiile culturale din co­muna Lăpuș au găzduit un bogat program de manifestări cultural­­artistice. In organizarea bibliotecii a avut loc duminică o dimineață de poezii intitulată „Poeții noștri cîntă Unirea", iar la căminul cultural — simpozionul „Unirea Principatelor Române", la care au luat parte pes­te 500 de cetățeni. . Profesoarele Ma­ria Muțiu, Leontina Duliei și Lau­ra Pelin au vorbit atît despre semnifica­ția evenimentului, despre realizări ale cincinalului 1966—1970 și per­spectivele dezvoltării României in actualul cincinal. • „Unirea, aspirație seculară a poporului român", se intitulează ex­punerea pe care lectori ai Comite­tului orășenesc de partid Vișeu de Sus­­ au făcut-o la întreprinderea in­dustrială „Iza", Cooperativa „Meș­teșugarul", Fabrica de pline, în alte întreprinderi și instituții din locali­tate. In prezența a peste 500 de per­soane, la Casa de cultură din acest oraș s-a desfășurat duminică progra­mul „Nașterea țării", închinat ani­versării a 112­ ani de la Unirea Prin­cipatelor Române. D­in centrul municipiului Sighetu Marmației, duminică după-amiază, formații de muzică populară cîntau Hora Unirii. Mii de cetățeni au în­cins aici o mare Horă. O Bogată a fost agenda manifes­tărilor culturale și în orașul Tîrgu Lăpuș. La Casa de cultură, profeso­rul Augustin Pop a făcut o evocare a actului Unirii din 1859. Elevii li­ceului din localitate au prezentat un program cultural-artistic. In aceeași zi, formații ale Casei de cultură s-au deplasat la Libotin, unde au prezen­tat un reușit program cultural-artis­tic, iar una din satul Rogoz a pre­zentat pe scena Casei de cultură lă­­pușene un program în interpretarea artiștilor amatori. • Simbătă, după ultima oră de­­ curs, în toate școlile s-au făcut ele­vilor scurte expuneri despre semnifi­cația acestui eveniment. Biblioteca municipală din Baia Mare a ame­najat o vitrină cu cărți și documente referitoare la actul Unirii.

Next