Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)

1971-04-20 / nr. 5357

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Pentru­­ o bună producție de fructe . Recent, cooperatorii din Mi­reșu Mare au terminat plantatul merilor pe ultima suprafață de 20 ha. Livada, în sistem intensiv, în­conjurată de gard, prima de acest fel în cooperativele agricole din județ, se extinde pe 52 ha. Alături de soiurile Ionathan au apărut și alte specialități, cum sunt: Starkin­­son, Golden auriu, Welspur, ale că­ror fructe aromate vor fi mult so­licitate pe piața internă și exter­nă. La pomii plantați în anul tre­cut pe 32 ha s-au executat stro­pirile, tăierile, precum și aplica­rea îngrășămintelor. In prezent se face toaleta noilor „locatari" ai livezii. Pe un teren rămas li­ber din incinta livezii, cooperato­rii se pregătesc să planteze peste plan încă 2 hectare cu pruni, peri și meri. 9 La ferma de stat mixtă zoo­­pomîcolă din Sarasău se desfă­șoară în prezent o febrilă activi­tate- Pomicultorii de aici și-au pro­pus să obțină în acest an o pro­ducție de 686 tone mere din care aproape jumătate va lua calea ex­portului. Pentru a obține fructe de calitate superioară, conducerea fermei, în frunte cu inginerul Au­gustin Cristea, au luat măsuri pentru executarea tuturor lucrări­lo­ de întreținere. Astfel, celor 15.418 pomi fructiferi pe rod li s-a aplicat tratamentul adecvat cum este stropitul, văruitul, tăiatul pentru formarea coroanei. S-au e­­xecutat, de asemenea, lucrările de mobilizare a solului, în jurul tul­­pinei aplicîndu-se îngrășăminte în doze dinainte stabilite. ln_pag. a 2-a puBlicăm PROIECTUL DE HOTĂRÂRE PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA ASISTENTEI SANITARE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ Anul XXI nr. 5357 * Marți 20 aprilie 1971 + 4 pagini — 30 bani LA INSĂMÎNȚĂRI ZIUA DE LUCRU NU IÎNCEPE L­A ORA IO Ieri noapte a brumat. Peste zi in schimb vremea și-a revenit si i-a invitat cu generozitate pe cooperatori, mecanizatori și specialiști să o folosească din plin, să iasă la însămînțări. Sunt, de altfel, marea majori­tate a factorilor de­ răspundere din unități se aflau încă din primele ore ale dimineții la da­torie. Vasile Mureșan, brigadierul de cîmp de la brigadă a II-a din Satulung, la ora 6,30 se afla în incinta secției de mecaniza­re intenționând să conducă se­mănătoarea pentru a termina semănatul celor 35 de hectare porumb cite are planificate pe brigadă. La Mireșu Mare, Vasile Za­­hu, șeful secției de mecanizare, ca și majoritatea mecanizato­rilor din secție, erau la aceeași oră pregătiți pentru a ieși la lucru. Alături de ei, inginerul Andrei Băican și tov. Vasile Dorea, președintele cooperativei, urmăreau cu atenție modul de materializare a programului de lucru stabilit cu o zi în urmă. Ca să nu mai pomenim de tov. Ioan Dalea, tînărul (la figurat vorbind bineînțeles) președinte al­­ cooperativei agricole din Ia­­băra, care ne-a mărturisit că nu are astîmpăr pînă nu ter­mină însămînțările, de harnicul mecanizator Ioan Moldovan del la cooperativa agricolă din Lu­­căcești pe care l-am găsit încă din zori la discuit și pentru care,­­ așa după cum ni s-a spus, odihna este foarte limi­tată acum. In aproape toate cooperati­vele agricole de pe lunca So­meșului, munca a început bine, așadar, luni. Cu toate acestea unele secvențe privind organi­zarea muncii, modul de folo­sire a timpului de lucru de că­ Text: MIRCEA POP Foto: IO­AN DEAK (Continuare în pag. a 2-a) Stăpin pe tractor și mașină: Ioan Moldovan, apre­ciatul mecaniza­tor de la Lucă­­cești, pregătește cu îndemînare te­renul ce urmea­ză a fi însămințat cu porumb. PRIMĂVARĂ. Fotografie de L. NADf.liR Realizările de pînă acum, ne spune tovarășul Traian Schiau, in­ginerul șef al Uzinei de preparare Sf­sar, ne-au dat peste cap toate previziunile noastre. Sunt mult mai bune pentru că reunesc eforturile colectivului uzinei cu ale minerilor de la Săsar, Jilia și Nistru. Practic, după trei luni de muncă avem un excedent valoric de 770.000 lei pro­ IILE FIER­BINȚI­ ducție marfă obținut exclusiv pe seama creșterii extracțiilor metalice, 340.000 lei economii la prețul de cost din care 270.000 lei numai prin di­minuarea consumurilor specifice de materiale și reactivi. Angajamentele, deși le-am majorat, sunt aproape în­deplinite. Stau și mă gîndesc uneori de unde află oamenii noștri atâta forță, entuziasm. Și tot singur îmi dau răspunsul : fiecare om din uzină dorește s­ă vină la sărbătoarea de 50 de ani a partidului cu cele mai bune realizări in muncă. Fiecăruia ne-a ajutat, nea dat ceva, iar tuturor viața nouă, îmbelșugată de azi. . . Oriunde in aceste zile, in toate secțiile uzinei, la complexe, la au­rifer, la mecanici, munca zilnică pri­mește noi dimensiuni, peste tot se realizează ceva deosebit. Tovarășul Ioan Tam­iaș, secretarul comite­tului de partid, ne-a vorbit cu căl­dură despre mecanicii uzinei . Procesul nostru este în între­gime mecanizat. Or, fără munca fără contribuția părții mecanice, în­tregul colectiv n-ar fi putut realiza cele ce a realizat. Dacă utilajele nu merg avem pierderi de metale, pierderi in activitatea economică. La noi în uzină, prin munca neobosită a mecanicilor, lăcătușilor, electricie­nilor, utilajele merg din plin, cu su­­pracapacitate. Aici la uzina săsărană multe fapte de întrecere, fapte cotidiene aici, do­veditoare vorbelor inginerului șef . La 8 Mai întregul colectiv este hotă­­rît să se prezinte cu cele mai bune realizări din istoria sa. Iată cîteva frînturi din această efervescență co­lectivă care se cheamă simplu între­cere socialistă : HB La înălțime, deasupra morilor l—o, echipa specializată condusă de Vasile Sándor, a instalat, fără să oprească fluxul tehnologic, căile de rulare și electropalanele pentru ridi­carea pieselor grele. Acum este aproape gata cu instalarea podului rulant de 5 tone deasupra morii nr. 13. Pentru zilele de 1 și 2 Mai, echipa și-a stabilit să înlocuiască una din căile de rulare ale podului greifer nr. 2 de la depozitul de concentra­te. Oameni fără odihnă . Pi In sectorul cuprifer, deși con­ținutul minereurilor livrate a fost mai scăzut, randamentele de extrac­ție, calitatea concentratelor s-au men­ținut la nivelul celor planificate. Ne spune tov. ing. Romeo Șerban : „Acest rezultat deosebit are la bază numai munca și atenția deosebită a preparatorilor noștri. Și drept să vă spun, pe mine mă satisface mult felul cum lucrează prim-celularul Alexe Matei, celularul Dumitru Ce­­teraș, morarul loan Tamaș II, Va­sile Ceteraș, un vechi preparator cu state de servicii la Băița, la Flotația centrală. Nu putem încheia rândurile de față fără a aminti și un alt succes al preparatorilor săsărani . S-a obținut la aur din aurifer un randament mediu pe trimestru de 79,91 la sută î Grigore Cioci, Dumitru Bolchiș, An­ton Lapșanschi, inginerul Geza Gagy­au cu ce se mîndri. Rezultatul lor se situează la foc de frunte pe toa­tă Centrala minelor. Uzina „merge“ zi și noapte. Prin instalațiile sale trec sute și mii de tone de minereu. Miini harnice, aju­tate de o tehnică bogată aleg fir cu fir mineralele din steril. Așa se naș­te buchetul de realizări cu care acest colectiv pășește în întimpinarea semicentenarului partidului. GH. DUMITRESCU RC.R. /Vi?/ / 9 7/ MONS MEDIUS O LUME NOUĂ Ideea acestui reportaj ne-a sugerat-o un pensionar din Baia Sprie. Omul nostru, care și-a consacrat viața muncii mine­rești, găsea că orașul se asea­mănă cu o scară, dar nu una obișnuită, ci o scară în spira­lă spre Soare. Credem că, într-un fel, are dreptate, deoarece și casele de aici s-au cățărat pe coamele domoale sau mai abrupte ale dealurilor. Cum în Baia Sprie arli puțin loc neted, oamenii s-au acomodat reliefu­lui, construind și pe coline. A­­poi ni se pare simbolic faptul că minerii, obișnuiți să scormo­nească în adîncurile pămîntului, să taie filoanele unde s-au as­cuns nebănuite bogății, își zi­desc casele pe coline, undeva mai aproape de Soare. Omul care, ani și ani în șir, lucrează într-o lume fără de cer, simte o sete de căldură solară cu toate că întîlnește dogoare și sub pămînt. E setea de lumină. ...Străbunii, care și-au încer­cat odinioară norocul în mine­rit, au botezat localitatea Mons Medius, adică Muntele Mijlo­ciu, pomenită într-un document din 1329. Un trimis al vistieriei regale, ajuns pe aceste melea­guri prin 1550, remarca price­perea băieșilor. Explicabil, Poa­te nici un oraș din pi­rțile nor­dului nostru nu-și datorează într-atîta existenta tocmai mineri­tului. De-a lungul istoriei, Baia Sprie a cunoscut și bucurii, dar Porțile nordului și dezastre, cum s-a întîmplat în 1593 cînd mai mult de jumă­tate din oraș a fost mistuit de flăcări. Nici momentele de cri­ză n-au lipsit. Apa Săsarului, unde minerii spălau aurul, a dus în undele sale destule la­crimi. Adesea minerii s-au ridi­cat aprig la luptă. Avem date re­velatoare despre participarea lor la greva generală din 1920. Și, nu întîmplător, minerii au pășit cu fermitate în rîndurile comu­niștilor încă din primii ani de la crearea partidului- Este ex­presia dorinței lor de a făuri o lume care să le permită viață demnă și îndeplinirea as­o­cirațiilor. Alexandru Cherecheș, fost miner, ne-a povestit un episod dramat­ic. Toamna anului 1944. Fasciștii se retrăgeau derutați. Trupele sovietice și române înaintau rapid în Ardeal. Atunci, într-o noapte, oamenii au aflat ca mina va fi inundată, distru­să. Dar băieții, în miez de noap­te, au ocupat mina, lucrau din răsputeri la evacuarea apei. Așa s-a muncit zile și nopți la rind. Nu le-a cerut nimeni să intervină,­ însă minerii și-au dat seama că vin vremuri noi, că mina și bogățiile ei sunt ale ță­rii și au acționat în consecință, dovedind înaltă răspundere și spirit patriotic. Mina a fost sal­­­­vată. Deunăzi, la sediul comitetului­­ de partid, am schimbat texteva * impresii cu Aurel Ciortea, ingi­ner șef adjunct la E.M. Baia Sprie: Ce este caracteristic la ION NAN V CĂPÎLNEAN (Continuare in pag. a 3-a)I i J MANIFESTĂRI PARTIDULUI­ ­ „Partid lumi­na și izvor" s-a intitulat momentul poetic recent des­fășurat in prezen­ța unui public la numeros Clubul Exploatării miniere din Baia Borșa. 9 In prezența a peste 200 de sa­lariați ai între­prinderii „Unita­tea" din Sighetu Marmației a avut loc simpozionul „Din lupta P.C.R- de-a lungul celor 50 de ani". O Ea Căminul cultural din comu­na Băsești a avut loc o seară cultu­rală pentru ret. Programul tine­a cuprins expune­rea „50 de trepte de lumină". In con­­tinuare participan­ții au ascultat un concert de muzică populară, au asis­tat la desfășurarea unor jocuri dis­tractive. 9 In localul Bi­bliotecii orășenești din Tîrgu Lăpuș s-a deschis o ex­poziție de pictură. ÎNCHINATE SEMICENTENARULUI COMUNIST ROMÂN învățătorul Aurel Petreuș din Dum­brava, membru al Cercului cultură „Arta pentru lă­­pușeană" — Tîrgu Lăpuș, expune pes­te 20 de lucrări grupate sub titlul „Oameni și locuri din Țara Lăpușu­­lui."­­ Aproape 800 de tineri din ora­șele, comunele și satele județului au participat la ex­cursiile organizate de Biroul de tu­rism pentru tineret de pe lingă Comi­tetul județean Ma­ramureș al U.T.C., pentru vizitarea locurilor legate de trecutul de luptă al partidului. " Un numeros public a luat par­te la montajul li­terar slavă!", „Partidului care avut loc în comu­n­na Ieud, susținut de elevii Școlii generale din loca­litate­ 9 Activitatea comuniștilor în lupta­­ pentru desă­vârșirea revoluției democrat­e popu­lare in țara noas­tră" este titlul re­­­­centei expuneri făcută în fața ele­vilor Școlii gene­rale din comuna Bogdan Vodă. • Cele patru albume ștafetă in­titulate „Cîntec în plină zi", puse în circulație prin or­ganizațiile de pio­nieri din cuprinsul județului în cin­stea aniversării semicentenarului partidului au tre­cut pînă acum prin 32 de unități ale organizației pio­nierilor. Peste tot ele au fost com­pletate cu aspec­te din viața nouă a localităților con­temporane, imagini reprezentând sal­bele de frumuseți cu care respecti­vele localități s-au îmbogățit in anii construcției socialiste, aspecte din diferite viața nouă a copiilor. — Clasament și rezultate în divizia B la fotbal Rezultate tehnice: Gaz metan — Minerul Anina 1­—0; Mine­rul Baia Mare — Vagonul 3—0; Crișul — Olimpia Satu Mare 2—0; Corvinul — C.S.M. Reșița 1—2; Gloria — C.S.M. Sibiu 1—0; Electroputere — Metalurgistul 1—II Politehnica — Olimpia Ora­dea 3—0; C.F.R. — U.M.T. 1—0. CLASAMENTUL 1. Crișul 21 13 5 3 36—17 31 8. Electroputere 21 6 9 6 21—28 21 9. Gloria 21 8 4 9 22—28 20 10. Gaz metan 21 8 4 9 22—30 20 11. C.F.R. Arad 21 8 3 10 18—25 19 12. Minerul Baia Mare 21 8 2 11 29—28 18 13. Olimpia Oradea 21 7 3 11 20—29 17 14. C.S.M. Reșița 21 6 4 11 21—26 16 15. U. M. Timisoara 21 4 7 10 17—26 15 16. Vagonul 21 6 2 13 14—32 14 Etapa viitoare (25 aprilie): U.M.T. — Gloria; C.S.M. Reșița — C.F.R.; Vagonul — Olimpia Oradea; Minerul Anina — Minerul Baia Mare; Metalurgistul — Corvinul; C.S.M. Sibiu — Gaz metan; Olim­pia Satu Mare — Electroputere; Crișul — Politehnica, 2. Politehnica 21 11 7 3 30—12 29 3. C.S.M. Sibiu 21 12 2­7 41—24 26 4. Corvinul 21 10 4 7 33—23 24 5. Minerul Anina 21 10 3­8 24—22 23 6. Olimpia Satu Mare 21 10 2­9 23—20 22 7. Metalurgistul 21 7 7 7 22—23 21 É încheierea fazei republicane a FESTIVALULUI CULTURAL­­ARTISTIC AL PIONIERILOR ȘI ȘCOLARILOR Duminică, cea de-a doua zi a competiției­ din cadrul fazei republicane Baia Mare a Festivalului cultural-artistic al pionierilor și școlarilor,, in­­chinat aniversării semicente­narului partidului, scena con­cursului a fost oferită ansam­blurilor din județele Maramu­reș, Cluj și Bistrița-Năsăud. Ca și în prima zi de între­cere, diversitatea de genuri artistice a constituit trăsătu­ra dominantă a spectacolelor date de copii. Maramureșul și-a început programul cu cîțiva mesageri ai cîntecului popular aparținînd Casei pi­onierilor din Baia Mare — orchestră —, Școlii generale din Ocna Șugatag — soliste­le Viorica Tămaș și Florica Lăcătuș Școlii generale din Poienile de sub Munte — grup vocal. O prezență de o excepțională valoare artisti­că a constituit-o grupul fol­cloric al Școlii generale din Săliștea de Sus. In „Cîntecul bradului“ — im imn închi­nat pădurii și vieții — tînă­rul profesor Simion Iuga făcut să vibreze înalta simți­a­re umană. Cîntecul acelor lo­curi și poezia populară ine­galabilă — două versuri luate la întîmplare. „Pe deasupra de păduri / O­ adunat vîntul doruri­i — vor rămîne un moment memorabil. Cîntecul ucrainean a fost lăudat pe strune de orchestra de mandoline a Școlii gene­rale din Rona de Sus — diri­jor Mihai Mitriniuc, iar cu­noscuta formație de dansatori mureșeni a lui V. Nichita și V. Mărieș și-a confirmat din nou măiestria în „Dansuri ec­­drenești“. O subtilă prelucrare scenică și o finețe în interpre­tarea cîntecului distinge gru­pul vocal al Școlii nr. 10 din Baia Mare de sub bagheta profesoarei Rodica Burlacu. Recitatorii — dintre care s-a întrecut pe sine Alexan­dru Ilieș, clasa a IV-a a Șco­lii generale nr. 2 Baia Mare — Maria Pașca, clasa a IV-a Birsana, soliștii sigheteni — Rodica Chindriș, Adriana Fii­cele și George Leordean (vioa­ră) au îmbogățit spectacolul cu momente de adevăr. Cu i­iguranță se va mai vor­bi elogios despre ceea ce a izbutit să facă Mihai Ică din dansul tematic al Școlii ge­nerale nr. 4, din Baia Mare. „Dansul minerilor“ pe care l-a prezentat a ridicat neîn­doielnic nivelul întregului an­samblu maramureșean. Forma­ția de cameră a Școlii gene­rale nr. 11 — dirijor Gh. Pa­­rasciieț — corul Școlii gene­rale nr. 2 din Baia Mare pre­gătit de prof. Simion Vaida s-au distins prin rafinament artistic, nuanțări elevate, în­tr-un repertoriu prestigios. Simțim o obligație a noas­tră de a remarca și aici nive­lul ridicat al prezentării a­­proape a tuturor programelor județene. Textul literar și pio­nierii recitatori au făcut mari servicii spectacolului. De pil­dă, Iuliana Fotescu, care fost prezentatoarea clujenilor, a recitind apoi cu mult talent „Te-am iubit, țară“ de Z. Stan­ca, a dat o înaltă vibrație o­­magiului pionieresc. Județul GHEORGHE SUSA (Continuare în pag. a 3-a) k

Next