Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)
1863-06-01 / nr. 57
No. 57. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minerve!, ulitia Chiristegiel. Diarul se publică In toate dilele afară de serbatori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 87 lei. ■ M — I mm---——mmm—wmbbbbqwmpmbmm —a———— Iaşii Sâmbătă 1 Iunie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la birrouri postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Birol DE APEL Dfif Iaşii 1 Iunie. Revistă Politică. Monitorul Oficial din 27 Mai face cunoscut ca D. Uhr. Tell, Ministru la Culte şi Instrucţiune Publicâ, din motivul stâvil de sănătate, şi-au dat demisiunea din acel postă, care demisiune, prin înaltul apostiliu din 26 ale contenite!, s’aîi acceptatu de M. S. Domnitorul. Ear în locul D. Tell, este numit ad-interim, D. Alecsandru Odobescu, Ministru la Culte şi Instrucţiune Publicâ. Eata, în aceastâ privire şi Ordonanţă Domnească, precum şi demisiunea D-lui Tell. Resolutiunea Mânieî Sale Principelui Domnitoră. „Cu părere de râu privim nevoita retragere a D. „Tell, şi acceptâmă a sa demisiune. „ALECSANDRU IOAN. 26 Mai, 1863. Prea înălţate Doamne. Ne mai certându’mi starea sânâtâţeî a ocupa postul cu care m’aţî onorat până acum, vă rog plecat, Prea înălţate Doamne, să bine-voiţî a priimi demisiunea mea. Sunt, Prea înălţate Doamne, altora! Voastre prea plecat şi prea supus servitor, Ministru Cultelor si Instructiunei Publice, 1863, Mai 26. Chr. Tell. ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui Dţileă şi voinţa Naţională Domnii Principatelor-Unite Romne. La toţi de faţâ şi viitori sanatate. Vâzind demisia dată de D. Chr. Tell din postură de Ministru al Nostru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor şi Instrucţiune! Publice. Am decretat şi decretăm ce urmează: Art. 1. Demisia D. Chr. Tell este priimitâ. Art. 2. D. Alecsandru Odobescu, este numit adinterim Ministru al Cultelor şi Instrucţiune! Publice. Art. 3. Ministru Nostru Secretar de Stat, President Consiliului Miniştrilor, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui Decret. Dat în Bucureşti, la 26 Mai 1863. ALECSANDRU IOAN. Ministru Secretar de Stat President Consiliului Miniştrilor. No. 413. N. Creţulescu. Tot acestă Monitoruma! publică şi următoarea ordonanţă: ALECSANDRU IOAN I. Cu mila tu! Dumnezeu şi voinţa naţională. Domn al Principatelor Unite Române. La toţi de faţâ şi viitor! sănătate. Voind a da armate! o singură impulsie şi o nouă dovadă despre a Noastră solicitudine. Am decretat şi decretăm ce urmează : Art. 1. Luâm. No! înşine comanda activă a astei. Art. 2. Numită pe Generalul Ioan Emanoel Florescu, actualul Ministru de Resbel, în funcţia de Major-General, ataşându'î în consecvenţa 4 ofiţeri din corpul de Stat-major, care, înpreuna cu Maiorul-General, vor forma Statul major al înaltului Nostru comandament. Art. 3. Maiorul General va lua din ordinul Nostru dispozițiile priivitoare la comandamentul trupelor; prin urmare toate ordinile subscrise de dânsul se vor considera ca emanând de la persoana Noastră. Art. 4. Comandantul trupelor din Româniea de dincolo de Milcovă, acela al trupelor din Românieamica, precum şi toţi Şefii de corpuri şi de serviciul! din celelalte pârţi ale Românie!, vor conrespunde dea dreptul cu Inaltulă ! comandamentă pentru tot ce priveşte eservarea, instruirea, marşurile şi concentrările trupelor ce le sunt încredinţate, iar cu Ministrul de Resbel pentru tot ce priveşte Administrarea astei. Art. 5. Maiorul-General va face cunoscut Ministrului de Resbelă, orice dislocare a trupelor ar face din ordinul Nostru, precum şi înprejurârile şi trebuinţele ce ar interesa disciplina, instruirea şi bunulă traiă al oamenilor. Art. 6. Şi cel din urmă, înaltul ordin de Zi No. 325, din 29 Martie anul 1863, rămâne desfiinţat. ALECSANDRU IOAN. Ministru de Resbel F 1 o r e s c u General. No. 410, Mai 25. PARIS 5 iunie. Colegiile electorale au zis cuvântul lor cel din urmă. Alegerile sunt făcute. Numai în 10 colegie, în urmarea duplelor alegeri, va fi necesitatea a se procede la o nouă operațiune. Erica pentru aceasta e defipta pe 14 și 15 Iunie. Resultatul numerică în favoarea oposițiunei, precum ama mai arătată, nu e mare. Pâne acum oposiţiunea numera 26 deputaţi şi, dupre cum Independenţa Belgica dă a se înţelege, cele 10 colegie vor decide acum desigur tot în favoarea oposiţiunei, pentru câ în fiecare din acele colegii se află câte unu sau doi oposanţi în faţa cu candidaţii Guvernului. Şi la asemine casă probabilă, oposiţiunea ară consta din 36 deputaţi. Se pare câ chiar numai numerul cel de 26 a dat Guvernului mult de gândită. Aceasta se înţelege din modul dupre care Guvernul a făcut cunoscut numerul aleşilor din oposiţiune. Şi în adevăr Monitorul Oficial publicând la 3 iunie resultatul alegerilor arată ca din 268 de alegeri, cunoscute până în acea zi, în favoarea Guvernului s’au ales 252 de deputaţi. Adeverulă înse nu e aşa. Din 268, Guvernulă are 242, iar ceilalţi 26 sunt din oposiţiune. Guvernulă înse, pentru a mai diminui efectul moral ce au produsă acest numer, au adoptat un modă de tot curios spre a’lă face cunoscut publicului prin Monitorul Oficială. Elă aă împărţită pe aceşti 26 de aleşi în 3 categorii cu 3 diferite denumiri şi anume : 1-lă Candidaţi ai oposiţiunii, 2-le Candidaţi agreaţi de Guvernă şi 3-lea Candidaţi neoficiali, în numărul Candidaţilor oposiţiunii, Guvernul admite numai 16, precum : Berier, Marie, Dorian, Henon, Tier, Iule Favre, etc. etc. Pe ceilalţi 10 îi pune parte în categoria Candidaţilor neoficiali, parte în acelor agreaţi de Guvernă. Presa reproducând aceasta statistică electorală din Monitoriă, face acestuia următoarea întrebare : Intre Candidaţii agreaţi de Guvernă şi între Candidaţii neoficiali care este nuanţă ? Intre Candidaţii neoficiali şi între Candidaţii opositiunei care este diferinţa? Candidaţii neoficiali sau tu ei saă nu simtă îndoincioşi? Proclamarea resultatului eşit din alegeri s’aă făcut la Paris la 4 luni, după formalităţile ordinare şi în mijlocul unui imensă concursă de alegători, compus mai cu samă din clasele meseriaşe. După anunţarea fiecârui alesă din oposiţiune urmaă aclamaţiuni foarte vii, carii aă produsă oarecare emoţiune, înse carii n’aă presentat nici ună feliu de caracter gravă. In unele departamente aă urmată reclamaţiuni şi protestări formale contra unoră acte pe care le facseadâ de ilegale, şi contra presiunei administrative de care se zice câ ar fi trecut peste toate limitele. Se credea câ, în curând dupre alegeri, Corpul legislativ va fi convocat în sesiune estraordinaria pentru verificare. Dupre diarul la France, aceasta sesiune va fi convocată în luna lui Noemvrie,, iar adevărata sesiune legislativă, aceea în care se vor discuta Adresa şi budgetele nu va fi convocată de câtă în luna lui Fevruarie. Dupre termini! constituţiunii imperiale, Adunarea cea nouă trebuie să fie întrunită în cele 6 luni ce urmeazâ dupe alegere. Acum după ce s’aă finit operaţiunea şi s’au numărat acei răniţi, se pare câ se ocupe în sferele guverniale a face cura acelor ce au fostă mai reu maltrataţi în luptele electorale. Se agită cestiunea de a da recompense unora din candidaţii oficiali cei mai meritaţi carii au câdut la alegeri. — Pentru a arăta starea în care se aflâ locuitorii din provinciile Poloniei revoltate, reproducem din Corespondenţa Austriacă următoarele pasagie: în oraşul Radzivilov, nu departe de fruntaria austriacă, autorităţile rusesti au fost în doue rânduri alarmate prin însciinţarea ca seară a propria bande de insurginţi, înse în amândoue rândurile aă scapată numai cu frica, în înspâimântarea lor, poliţia şi comandantele militară, carii şî-au perdut capul, au trimis la Brodi în Austria spre a cere ajiutorii. Curiarul trimisă spunea autorităţilor austriace câ o bandă mare era gata de a năvăli în Volinia şi a ataca oraşul arătat, şi câ trebuie să se trimită oaste în pripă spre a se înpedeca în mersul lor. Se trimiserâ, în adevĕr, trupe în toate părţile de a lungul fruntariei, dar toate escursiunile aceste nu aduseră nici ună resultată. Năvălirea de bande ale insurginţilor, era numai imaginariu. în Radzivilov tată era gata de a o tuli la fugă: locuitori şi militari. Varsava nu e în o stare mai bună. Iată ce ne spune Corespondenţia Austriacă despre cele ce se petrec acolo: 3 luni. Atenţiunea publicâ e dirigiatâ, mai cu deosebire asupra unui eveniment, care au causată, la curte, o mare consternăţiune, încă de ieri dimineaţa s’aă văzută câ au dispărută din garnisoana următorii oficiali : Maiorul Zabikovski, şeful escadronului de la garda Paniutin, Căpitanul Kukof, şi Locotenenţii Kozadovski şi Potoski. Cei dintâiu şi cei doi din urmă sânt originari din Polonia. Pecât se spune, aceşti oficiali aă hotârită a trece în partea insurginţilor în urmarea ordinelui ce s’aă dată din partea guvernului naţională, către toţi oficialii poloni carii servescu în armata rusascâ, de a părăsi acest serviciu şi de a’şi deplini îndatorirele lor de patrioţi poloni. Aceasta afacere aă produsă o simuaţiune cu atâta mai mare câ şeful escadronului de la garda Paniutin este nepotta comandantului general Berg, sub care acela servea în calitate de adiutantu şi care î-aă acordată toată confidenţa sa aşa încâtu era iniciată în toate disposiţiunele generalului. — Foarte mulţi oficiali francezi au pornită, în aceste din urmă timpuri, cu mare grăbire în Polonia. Ei mai toţi se diriguescă spre Kalisch. Inse intrarea loră în Polonia se face cu cea mai mare dificultate. Autorităţile prusiane de la Fruntaria au primită aspre ordini de a opri asemine „vocatari periculoşi,“ cu toate câ ei îşi au hârtiele loră în cea mai bună formă, BERLIN 5 Iunie. Următoarele 6 Galete: Reforma, galeta Universală, gazeta de Spener, gazeta Naţională, gazeta de Vos şi gadeta Populara, au protestat în comun, contra ordonanţei regesei asupra presei. Toate aceste ziare, la 6 iunie, din cauza protestului lor, au priimit întâiul avertisment: pentru espunere uricioasâ pentru escitare la ură, pentru instigare la nesupunere şi pentru toată atitudinea lor. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Comisia de verificare a titlurilor la pensii şi bani scutelniceşti pentru partea Moldovei. No. 29. Se fieseaza un al doile termen de 2 luni şi care va fi cel mai de pe urmă pentru înfâţoşare la aceasta Comisie a titlurilor la pensii şi banii scutelniceşti şi repetânduse acum anansul făcut sub No. 14, a acestei Foi, se invită pe toate feţele ce vor fi pr.