Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)

1863-06-03 / nr. 58

No. 58. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNTLOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DRU; %­VA IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel uli- j T *w T dla hlmtigief. Oiarul se publcâ în toate dilele afara de serbatori. lasii, Luni Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei.­­ 3 Iunie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costa un leu, cursul fiscului. lasii 3 Iunie. Revistă Politică. Gestiunea cea mare, aceea ce poarta în sine ger­­minele unul resbela Europeană, gestiunea Poloniei, vrem sâ, dicem, şi pacificarea aceştia pe calea diplo­­maticâ n’au câpâtatu încâ­­pene acumîi, o soluţiune ruulţâmitoare. Când dicem soluţiune, voim a de­signa, simplu numai şi curată, unu acordă comună, o înţelegire definitiva asupra indentitâţii de formă a notelor ce sânt a se trimite cabinetului de St. Peters­­burgă. Și acel acordă care ar pute duce, de sigură, la unu résultats practică, la acela, adecă, de a se maî védi, încâ odatâ, disposițiunile Rusiei pentru­ Polonia, acela acordă, dilemă, n’aă putută încâ a se adopera între cele trei Puteri ce s’au însărcinat cu o misiune atâta de grea. Ce’i dreptul, ele sânt înţelese asupra fondului aceloră 6 proposiţiunî ce sânt a se formula şi pe care le-am făcută cunoscute lectoriloru nostril prin No. 53 al acestei fol. Dificultatea ne înţelegi­­riî stă, precum diceam atunci, tot încâ în forma şi în termini! în care au a fi formulate proposiţiunile. Doua din cele 6 punturi a­le proposiţiunilor­, sântă care au dată locă la infinite­­schimbări de note în­tre acele 3 cabinete : proposiţiunea de congresă şi a­­cea de amnestie. Şi, lucru curiosă, ne­înţelegirea pe terenul acesta îşi trage motivul seu din o suscep­tibilitate fără locă. Aşa congresul, propusă de Aus­tria, au întimpinat mari dificultăţi la Anglia, înse o­­datâ acceptată, aceasta Putere vrea una adevărata congresă la care sa participe toate Puterile Europei de oare­care valoare. Din contra, Austria nu se u­­ne­şte de câtă pentru una congresă unde sâ partici­pe numai puterile semnâtoare actului finală ală con­gresului de Viena. Aceasta dificultate o face numai pentru a se esclude, de la proiectatul congresă, ple­­nipotenţia regelui Victor Emanuel. Austria, care nu recunoasce regatul Italiei, se simte blasatâ în suscep­tibilitatea sa de a trimite plenipotenţiî sel sâ seadâ, în congresă, alăturea cu plenipotenţiî regelui Galant­­uomo. — Puntulă amnistiei este acelă care presîntâ încâ şi mal mari dificultăţi. Tustrele vorn sâ se pro­pună amnistia, dar se ferescă, ca de focă, de a pro­nunţia cuvîntul acesta şi de a’lu scrie între proposi­ţiunî. Ele vedu că propunerea şi acceptarea acestui puntă implică recunoascerea rebeliune! ca putere in­­dependintâ şi beligeranta. Şi voindu a evita Rusiei o astfeliă de umiliare, se învârtesc împregiurulu cu­­vîntuluî şi nâscocescă la termină prin carii abia sâ se poată întrevede că i se cere amnistia. Diploma­ţia austriacă fiind prea celebră în scrieri de asemine natură, aă rămasă, în cele din urmată, însărcinată de a da acestui puntă soluţiunea finală şi a salva ast­fel că susceptibilitatea vech­ei sale aliate. — Berlin 8 Iunie. Monitorulu Prusiei cuprinde o Ordonanţă a Ministeriului de Interne, prin care se pune îndatorire autorităţilor comunale de a procede în modă energică la luarea de măsuri decisive spre repesiunea tuturoră încercâriloru ce adunarea delega­­ţiloră de praşă ară voi a face pentru a se consulta asupra constituţiuneî, asupra dietei, asupra politicii în genere şi în specie asupra ordonanţeloru de presă. Ministrul se întemeiată, în luarea mâsurii aceştia de represiune, pe o Ordonanţă din 1808 şi prescrie au­­toritâţilor o riguroasă aplicaţiune. La casă dacă vre o adunare a delegaţilor­ de oraşu ară fi luată, pene acum, vre o decisiune ce trece peste cerculu atribu­­ţiunilor­ sale, autorităţile competente sânt chiamate de a lua măsuri pentru a împedeca punerea în lu­crare unei asemine decisiuni. Gazeta Nordică face cunoscută ca la Pordari s’au luat măsuri pentru a se împăca comuna de a imita, în aceasta privire, pe acea de la Berlin. Spre a pune pe lectorii nostrii în positiune de a se convinge despre impopularitatea sistemului opresivă a domnului Bismark, reproducemu aice următoarea depeşa telegrafică ce o estragem din Ost-daice-Postu: „Danţig 0 luni. Principele şi principesa coronii de Prusia au visitatu palatul municipalităţii. Magistra­tul şi delegaţii oraşului erau presinţî. Preşedintele Vinter, au espres, în numele Municipiului, bucuriea despre venirea înaltelor personagie, dar tot­de-odatâ şi întristarea câ înpregiurârile nu­­ permită de a’î ma­nifesta aceasta în sunetul aplauselor de bucurie. O­­dată cu aceasta, preşedintele au espresit disposiţiune­­le de ne­alterata fidelitate a comunii. Principele au respunsă câ se bucură de espresiunea acestor sîmţi­­minte şi apoi au adaosu. Deplângă şi eu câ amu venită aici într’unu timpă când aă intrată desbinare între guvern şi poporă. Eu n’am sciut nimica des­pre nonele masuri care aă adusă lucrurile în aceastâ stare. Eă n’am luat nici o parte la consiliele în ur­marea cărora s’au provocată neînţelegerile. Inse noi toţi şi că mai multă de cât toţi, cunoştem simţimîn­­tele părinteşti ale regelui câtrâ ţearâ, şi avem încre­derea câ Prusia, sub sceptrul regelui, păşeşte câtrâ mărirea ce i s’au destinată de providenţa.“ — In dileie mal din urma, politica guvernului Bri­tanică, pâditâ câtre Turcia, au fost foarte aspru com­bătută, în parlament, de câtrâ oposiţiune, împutându­­ise câ susţine, prin înfluinţa sa, un stată ca Turcia, unde desordinea în finanţe ar fi ajuns la culme. Mi­nisterii s’au apărată cu multă abilitate şi au demon­­strat contrariulu. Unulu din combatanţi au dat, la aceasta ocasiune, nişte detaile foarte curioase despre unele din chieltuelile serailului pe lună. Aceste se urcă pe fie­care luna, la sumele­ urmatoare: 600.000 franci, ch­eltueala menajului pentru 36 de femei principale, 1.750.000 cheltueala personală a celor 36 de femei. 450.000 franci, cheltuiţi cu 1.780 de femei servi­toare a celor 36. 375.000 franci, cheltuiţi cu 2.000 de servitori şi portari al celor 36 precum şi a femeelor­ servitoare. 175.000 franci, cheltuiţi cu individui însărcinaţi de­ a duce la preumblare pe cele 36 principale. 2.000.000 franci, pensiunea pe luna a femeelor retra­se din seraiul. 5.350.000 franci, pe luna, pentru 36 de doamne principale, pentru 1.780 doamne de a doua şi a trn­­ea categoria şi, în fine, pentru acele retrase din ser­­viciu, evreul Simiia Lupovici, spre îndestularea D. Costachi Rusovici, cu o suma bani, se publică din nou termi­nală de 40 zile pentru vânzarea acelor­ obiecte, cu condiţiea prevăzută în acea Foae. Prefectura district. Bacau. No. 8346. Pentru îndestularea ecspiratei antrepri­ze a Salinilor, cu banii ce are a lua de la unica din locuitorii comunei Leontineștii, asigurânduse 3 boi și 2 vaci, se publică terminal de 40 zile, ca muștereiî ce vor fi doritori a cumpără aseminea înplinirî, la îm­plinirea terminului sâ se prezinte în camera sub­ Pre­­acturel Tazlâu de susu, în târgulu Moîneștiî, unde are a se face mezat și hareciluirea. No. 8358. Pentru îndestularea D. Dimitrie Straja cu banii ce are a lua de la unia din locuitorii comu­nei Bâhnâșenii, asigurânduse 2 vaci, 2 giuncani, 2 cai, 5 mânzaţî, 4 mascuroaice din care una cu 6 purcel, şi 2 trăsuri cîte de 2 cai, sâ publică terminul de 40 zi­le, ca muştereiî ce vor fi doritori a cumpără aseminea vite la înplinirea terminului sâ se prezinte în came­ra sub-Prefecturei Tazlâu de sus, în târgul Moîne­ştiî, unde are a se face mezatul. No. 8263. Pentru îndestularea D. Iosef Zarnischi, cu banii 1888 lei, de la D. Iancu Capşa, asigurân­­duse 31 chile 10 băniţi popuşoî, pe moşia Viforeniî, se publică în termin de 40 zile, ca muştereiî ce vor fi doritori a cumpără asemene popuşoî, sâ se presinte în camera Prefecture!, unde are a se face mezatul. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. I&sL No. 5729. D. sub-Prefect de Codru, prin rapor­tul No. 1927, arată, câ în comuna Lunca-Bârnovii, au picat de pripas un bou, la pâr plavan, coarnele ţapoşe, coada cruntaşe, şoldul dinapoi stâng inferat, se publica aflarea păgubaşului, care cu dovezi sâ se înfăţoşeze la Prefectură spre a’şî priimi. No. 5731. D. sub­ Prefectu de Stavnicu, prin ra­portul No. 795, face cunoscut, câ pe moşia Cornestiî, au picat de pripas o capâ, la pâr­sura, pe spate cam stricata de se, cu coada şi coama mai închisa, se pu­blica aflarea păgubaşului, care cu dovezi sâ se înfă­ţoşeze spre a s’o priimi. No. 5745. D. sub­ Prefectu de Codru, prin rapor­tul No. 1234, arată, câ în comuna Gorunel, au picat de pripas o vaca, la pâr porumba, cu coarnele rupte şi cu coada scurta, alte semne nu are, se publică a­flarea păgubaşului, care cu dovezi sâ se înfăţoşeze la Prefectură spre a s’o priimi. No. 5747. La înplinirea terminalul de 40 zile, pu­blicat prin­ Foaea No. 24, din 16 April, ne­înfâţoşin­­duse concurenţi de a cumpără obiectele ce sânt pre­văzute prin acea Foae, și care sânt înplinite de la Prefectura district. Cahul. No. 2518. Fiind ca nici la espirarea terminului publicat prin Foaea No. 27, nu sau presentat nici un concurent, pentru a cumpără acele 24 stoguri fân,­a D. Panagachi Vandora, spre îndestularea creditori­lor sei, se publică din nou termin de 40 zile socotit de la data Foael, ca concurenţii ce se vor ivi, sa se presinte în camera Prefecture!, unde urmează a se ţi­ne licitaţiea. No. 1769. La ne­urmarea locuitorului Panaite Ple­­şu, şi fraţii sei, a respunde costul a 5 chile grâu, ce datorescu D. A. Iacovici, înplininduse o pereche boi, se publica vinderea lor în termin de 40 zile de la data Foael, ca concurenţii ce vor fi, sa se presinte în Camera Prefecture!, unde urm­ează a se ţine lici­taţiea. Prefectura district. Covurluiu. No. 5962. Din raportul D. îngrijitor arestului ţi­nutul de aicea No. 167, sa ea încredinţare câ la 20 a­le contenite!, în lipsa sa din arestu, fiind câ era foarte bolnav, sertantul ce era dat de paza numită Costachi Poanu, din regimentul al 5-lea, au învoită mergirea prin oraşu a arestantului Gheorghie Con­­drea, acârnea signalment este : vrâsta 26 ani, statuiu de mijlocu, faţa balana, cam ciupit, ochii albaştri, sprincenile galbine, pârul castaniu, nasul lungureţă, gura potrivită, barba­racie, musteţile galbine, ce este dat în cercetarea Giudecâtoriei pentru pradarea unei magazii, numai cu un soldat de pazâ, care gâsindă prileju s’au făcut nevăzut, și nici soldatul nu s’au mai întors la arestu, se publica pentru aflarea și triime­­tirea lui la Prefectura în sigură pazâ. No. 5301. La terminul de 1 Maî contenit, publi­cat prin Foaea No. 211 din 1862, neputânduse efec­tua vinderea vitelor aflate în secvestru, înplinite de la D. General I. Ghica, în pretenţie. D. Spiru De­reseu, se publică vinderea acestor vite, şi care sânt: 61 boi, 23 vaci sterpe, 14 vaci cu viţel, 4 buhai şi 2 gonitorî, se publica vînzarea acestor vite în termin de 40 zile de la data Foael în Galaţi, cu forma licitativâ. Prefectura district. Dorohoia. No. 4157. Terminul de 16 Aprilie, pentru vân­zarea a­­­nanoliceancâi 2 cal cu hamurile lor, ce s’ai­ asigurat de la Dl. loan Macri, întru îndestularea ji­dovului Leîba Lozneanu cu restul de 17?­merţe pos

Next