Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)
1863-06-03 / nr. 58
No. 58. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNTLOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DRU; %VA IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel uli- j T *w T dla hlmtigief. Oiarul se publcâ în toate dilele afara de serbatori. lasii, Luni Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. 3 Iunie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costa un leu, cursul fiscului. lasii 3 Iunie. Revistă Politică. Gestiunea cea mare, aceea ce poarta în sine germinele unul resbela Europeană, gestiunea Poloniei, vrem sâ, dicem, şi pacificarea aceştia pe calea diplomaticâ n’au câpâtatu încâpene acumîi, o soluţiune ruulţâmitoare. Când dicem soluţiune, voim a designa, simplu numai şi curată, unu acordă comună, o înţelegire definitiva asupra indentitâţii de formă a notelor ce sânt a se trimite cabinetului de St. Petersburgă. Și acel acordă care ar pute duce, de sigură, la unu résultats practică, la acela, adecă, de a se maî védi, încâ odatâ, disposițiunile Rusiei pentru Polonia, acela acordă, dilemă, n’aă putută încâ a se adopera între cele trei Puteri ce s’au însărcinat cu o misiune atâta de grea. Ce’i dreptul, ele sânt înţelese asupra fondului aceloră 6 proposiţiunî ce sânt a se formula şi pe care le-am făcută cunoscute lectoriloru nostril prin No. 53 al acestei fol. Dificultatea ne înţelegiriî stă, precum diceam atunci, tot încâ în forma şi în termini! în care au a fi formulate proposiţiunile. Doua din cele 6 punturi ale proposiţiunilor, sântă care au dată locă la infiniteschimbări de note între acele 3 cabinete : proposiţiunea de congresă şi acea de amnestie. Şi, lucru curiosă, neînţelegirea pe terenul acesta îşi trage motivul seu din o susceptibilitate fără locă. Aşa congresul, propusă de Austria, au întimpinat mari dificultăţi la Anglia, înse odatâ acceptată, aceasta Putere vrea una adevărata congresă la care sa participe toate Puterile Europei de oarecare valoare. Din contra, Austria nu se uneşte de câtă pentru una congresă unde sâ participe numai puterile semnâtoare actului finală ală congresului de Viena. Aceasta dificultate o face numai pentru a se esclude, de la proiectatul congresă, plenipotenţia regelui Victor Emanuel. Austria, care nu recunoasce regatul Italiei, se simte blasatâ în susceptibilitatea sa de a trimite plenipotenţiî sel sâ seadâ, în congresă, alăturea cu plenipotenţiî regelui Galantuomo. — Puntulă amnistiei este acelă care presîntâ încâ şi mal mari dificultăţi. Tustrele vorn sâ se propună amnistia, dar se ferescă, ca de focă, de a pronunţia cuvîntul acesta şi de a’lu scrie între proposiţiunî. Ele vedu că propunerea şi acceptarea acestui puntă implică recunoascerea rebeliune! ca putere independintâ şi beligeranta. Şi voindu a evita Rusiei o astfeliă de umiliare, se învârtesc împregiurulu cuvîntuluî şi nâscocescă la termină prin carii abia sâ se poată întrevede că i se cere amnistia. Diplomaţia austriacă fiind prea celebră în scrieri de asemine natură, aă rămasă, în cele din urmată, însărcinată de a da acestui puntă soluţiunea finală şi a salva astfel că susceptibilitatea vechei sale aliate. — Berlin 8 Iunie. Monitorulu Prusiei cuprinde o Ordonanţă a Ministeriului de Interne, prin care se pune îndatorire autorităţilor comunale de a procede în modă energică la luarea de măsuri decisive spre repesiunea tuturoră încercâriloru ce adunarea delegaţiloră de praşă ară voi a face pentru a se consulta asupra constituţiuneî, asupra dietei, asupra politicii în genere şi în specie asupra ordonanţeloru de presă. Ministrul se întemeiată, în luarea mâsurii aceştia de represiune, pe o Ordonanţă din 1808 şi prescrie autoritâţilor o riguroasă aplicaţiune. La casă dacă vre o adunare a delegaţilor de oraşu ară fi luată, pene acum, vre o decisiune ce trece peste cerculu atribuţiunilor sale, autorităţile competente sânt chiamate de a lua măsuri pentru a împedeca punerea în lucrare unei asemine decisiuni. Gazeta Nordică face cunoscută ca la Pordari s’au luat măsuri pentru a se împăca comuna de a imita, în aceasta privire, pe acea de la Berlin. Spre a pune pe lectorii nostrii în positiune de a se convinge despre impopularitatea sistemului opresivă a domnului Bismark, reproducemu aice următoarea depeşa telegrafică ce o estragem din Ost-daice-Postu: „Danţig 0 luni. Principele şi principesa coronii de Prusia au visitatu palatul municipalităţii. Magistratul şi delegaţii oraşului erau presinţî. Preşedintele Vinter, au espres, în numele Municipiului, bucuriea despre venirea înaltelor personagie, dar totde-odatâ şi întristarea câ înpregiurârile nu permită de a’î manifesta aceasta în sunetul aplauselor de bucurie. Odată cu aceasta, preşedintele au espresit disposiţiunele de nealterata fidelitate a comunii. Principele au respunsă câ se bucură de espresiunea acestor sîmţiminte şi apoi au adaosu. Deplângă şi eu câ amu venită aici într’unu timpă când aă intrată desbinare între guvern şi poporă. Eu n’am sciut nimica despre nonele masuri care aă adusă lucrurile în aceastâ stare. Eă n’am luat nici o parte la consiliele în urmarea cărora s’au provocată neînţelegerile. Inse noi toţi şi că mai multă de cât toţi, cunoştem simţimîntele părinteşti ale regelui câtrâ ţearâ, şi avem încrederea câ Prusia, sub sceptrul regelui, păşeşte câtrâ mărirea ce i s’au destinată de providenţa.“ — In dileie mal din urma, politica guvernului Britanică, pâditâ câtre Turcia, au fost foarte aspru combătută, în parlament, de câtrâ oposiţiune, împutânduise câ susţine, prin înfluinţa sa, un stată ca Turcia, unde desordinea în finanţe ar fi ajuns la culme. Ministerii s’au apărată cu multă abilitate şi au demonstrat contrariulu. Unulu din combatanţi au dat, la aceasta ocasiune, nişte detaile foarte curioase despre unele din chieltuelile serailului pe lună. Aceste se urcă pe fiecare luna, la sumele urmatoare: 600.000 franci, cheltueala menajului pentru 36 de femei principale, 1.750.000 cheltueala personală a celor 36 de femei. 450.000 franci, cheltuiţi cu 1.780 de femei servitoare a celor 36. 375.000 franci, cheltuiţi cu 2.000 de servitori şi portari al celor 36 precum şi a femeelor servitoare. 175.000 franci, cheltuiţi cu individui însărcinaţi de a duce la preumblare pe cele 36 principale. 2.000.000 franci, pensiunea pe luna a femeelor retrase din seraiul. 5.350.000 franci, pe luna, pentru 36 de doamne principale, pentru 1.780 doamne de a doua şi a trnea categoria şi, în fine, pentru acele retrase din serviciu, evreul Simiia Lupovici, spre îndestularea D. Costachi Rusovici, cu o suma bani, se publică din nou terminală de 40 zile pentru vânzarea acelor obiecte, cu condiţiea prevăzută în acea Foae. Prefectura district. Bacau. No. 8346. Pentru îndestularea ecspiratei antreprize a Salinilor, cu banii ce are a lua de la unica din locuitorii comunei Leontineștii, asigurânduse 3 boi și 2 vaci, se publică terminal de 40 zile, ca muștereiî ce vor fi doritori a cumpără aseminea înplinirî, la împlinirea terminului sâ se prezinte în camera sub Preacturel Tazlâu de susu, în târgulu Moîneștiî, unde are a se face mezat și hareciluirea. No. 8358. Pentru îndestularea D. Dimitrie Straja cu banii ce are a lua de la unia din locuitorii comunei Bâhnâșenii, asigurânduse 2 vaci, 2 giuncani, 2 cai, 5 mânzaţî, 4 mascuroaice din care una cu 6 purcel, şi 2 trăsuri cîte de 2 cai, sâ publică terminul de 40 zile, ca muştereiî ce vor fi doritori a cumpără aseminea vite la înplinirea terminului sâ se prezinte în camera sub-Prefecturei Tazlâu de sus, în târgul Moîneştiî, unde are a se face mezatul. No. 8263. Pentru îndestularea D. Iosef Zarnischi, cu banii 1888 lei, de la D. Iancu Capşa, asigurânduse 31 chile 10 băniţi popuşoî, pe moşia Viforeniî, se publică în termin de 40 zile, ca muştereiî ce vor fi doritori a cumpără asemene popuşoî, sâ se presinte în camera Prefecture!, unde are a se face mezatul. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. I&sL No. 5729. D. sub-Prefect de Codru, prin raportul No. 1927, arată, câ în comuna Lunca-Bârnovii, au picat de pripas un bou, la pâr plavan, coarnele ţapoşe, coada cruntaşe, şoldul dinapoi stâng inferat, se publica aflarea păgubaşului, care cu dovezi sâ se înfăţoşeze la Prefectură spre a’şî priimi. No. 5731. D. sub Prefectu de Stavnicu, prin raportul No. 795, face cunoscut, câ pe moşia Cornestiî, au picat de pripas o capâ, la pârsura, pe spate cam stricata de se, cu coada şi coama mai închisa, se publica aflarea păgubaşului, care cu dovezi sâ se înfăţoşeze spre a s’o priimi. No. 5745. D. sub Prefectu de Codru, prin raportul No. 1234, arată, câ în comuna Gorunel, au picat de pripas o vaca, la pâr porumba, cu coarnele rupte şi cu coada scurta, alte semne nu are, se publică aflarea păgubaşului, care cu dovezi sâ se înfăţoşeze la Prefectură spre a s’o priimi. No. 5747. La înplinirea terminalul de 40 zile, publicat prin Foaea No. 24, din 16 April, neînfâţoşinduse concurenţi de a cumpără obiectele ce sânt prevăzute prin acea Foae, și care sânt înplinite de la Prefectura district. Cahul. No. 2518. Fiind ca nici la espirarea terminului publicat prin Foaea No. 27, nu sau presentat nici un concurent, pentru a cumpără acele 24 stoguri fân,a D. Panagachi Vandora, spre îndestularea creditorilor sei, se publică din nou termin de 40 zile socotit de la data Foael, ca concurenţii ce se vor ivi, sa se presinte în camera Prefecture!, unde urmează a se ţine licitaţiea. No. 1769. La neurmarea locuitorului Panaite Pleşu, şi fraţii sei, a respunde costul a 5 chile grâu, ce datorescu D. A. Iacovici, înplininduse o pereche boi, se publica vinderea lor în termin de 40 zile de la data Foael, ca concurenţii ce vor fi, sa se presinte în Camera Prefecture!, unde urmează a se ţine licitaţiea. Prefectura district. Covurluiu. No. 5962. Din raportul D. îngrijitor arestului ţinutul de aicea No. 167, sa ea încredinţare câ la 20 ale contenite!, în lipsa sa din arestu, fiind câ era foarte bolnav, sertantul ce era dat de paza numită Costachi Poanu, din regimentul al 5-lea, au învoită mergirea prin oraşu a arestantului Gheorghie Condrea, acârnea signalment este : vrâsta 26 ani, statuiu de mijlocu, faţa balana, cam ciupit, ochii albaştri, sprincenile galbine, pârul castaniu, nasul lungureţă, gura potrivită, barbaracie, musteţile galbine, ce este dat în cercetarea Giudecâtoriei pentru pradarea unei magazii, numai cu un soldat de pazâ, care gâsindă prileju s’au făcut nevăzut, și nici soldatul nu s’au mai întors la arestu, se publica pentru aflarea și triimetirea lui la Prefectura în sigură pazâ. No. 5301. La terminul de 1 Maî contenit, publicat prin Foaea No. 211 din 1862, neputânduse efectua vinderea vitelor aflate în secvestru, înplinite de la D. General I. Ghica, în pretenţie. D. Spiru Dereseu, se publică vinderea acestor vite, şi care sânt: 61 boi, 23 vaci sterpe, 14 vaci cu viţel, 4 buhai şi 2 gonitorî, se publica vînzarea acestor vite în termin de 40 zile de la data Foael în Galaţi, cu forma licitativâ. Prefectura district. Dorohoia. No. 4157. Terminul de 16 Aprilie, pentru vânzarea ananoliceancâi 2 cal cu hamurile lor, ce s’ai asigurat de la Dl. loan Macri, întru îndestularea jidovului Leîba Lozneanu cu restul de 17?merţe pos