Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-10-19 / nr. 133

No. 133. ROMANIA. ANUL 1. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumăraţi uita «« £a«d la Tipografia Mhien­el sic­­hiriatigel. Diaral se p*tol'eâ 4« U *-« mai* p* tittâsâa*. Abonamvatul pe an 111 11, pe patra ani 37 lei._______ Iaşii, Sâmbâtâ 19 Octomvrie !8i­3 BaaraaK3B«ffie,a­­b distiistel« Roujiaiel, primuai«;aticcea se face la biuiomii* postale. Inserarea unui rând d« 35 literi costâ nnlen, enisnî flsenlnl. Ușii 19 Octomvrie. Revistă Politică. Moratoriul No. 204 din 15 Oct. publică următoarele: Răvelutia Marii Sale Principelul Domnitor. „Se aprobă: ALECSANDRU IOAN­ Raport Prea-înălţate Domne! încă de la alegerea efectuată în persoana actuali­lor membri ai Municipalităţii Iaşi, locuitorii acelui oraş­ au protestat în mai multe rănduri atât în con­tra acelei alegeri, cât şi mai în urmă în contra modului cu care D­nii membri au condus lucrurile comunale. Una din consecvenţele acestei administrări este şi însem­nătorul deficit de 1.057.593 lei, în care se află astăzi casa acelei Municipalităţi. Nemulţemirea Comunei crescând din ce în ce, la apelul ce ’i s’a făcut, ea s’a refusat de a mai crea nule venituri pentru acoperirea acestui deficit. Acuma, cu ocasia dreserei listilor electorale, pen­tru noul periodl Municipal, sub­semnatul, temându­­se ea, dacă această lucrare se va face sub actualii Domnii Membri, sar lăsa loc de înrîurire, și prin urmare, starea de asta­zi s’ar perpetua, supun cu onoare la cunoştinţa Măriei Voastre această împre­­giurare, şi ve rog a plecat să bine­voiţi a încuviinţa să se suspende complectul acelei Municipalităţi, pen­tru un termin­ de 15 zile, şi să se înlocueascâ cu o Comisie compusă de Domnii : Iconomul Andrei Spridoneanu, Alecu Ghica, Gheorghie Platon, Vasilie Pogor şi­ Dimitrie Miler. Cu acest mod, sub­semnatul crede că, înlâturân­­du-se eventualitatea ori­câriî înrîuriri, listele, elec­torale Municipale se vor compune in sinceritate și alegerile se vor face in toata legalitatea. Simt en cel mai profund respect, Prea-înaltate Domne, Al Mariei Voastre, prea plecat si prea supus servitor, Ministru Secretar de Stat la Departamentul din întru, M. Cogalniceanu. No. 26,178, 1865 Octomvrie 14. La 20 Octomvrie e. n. s’au­ făcut noue alegeri în Prusia pentru Camera legislativă. Precât te poate cunoaşte până acum, ele au eşit toate în contra gu­vernului Dluj Bismarck. Informaţiuni mai detaliate sunt venite numai din Breslavia. Din această po­liţie se ştie exact numerul alegătorilor şi al aleşilor. Numerul alegătorilor, sau al delegaţilor ce au să aleagă pe deputaţi, este în politia Breslavia de 516, din acest numer sunt 441 din partida liberalâ, 52 din acea conservativă, 11 din colegiul electoral mi­­litariu, iar 12 alegeri de delegaţi nu s’au putut în­că realiza. Din partida liberală s’au ales deputaţi toţi capii conducătorii partidului, iar din conserva­tivi au căzut 7/g. Cam tot asemene resultate s’au dobândit mai în toate colegiele electorale din Sile­sia. Din celelalte provinţie lipsesc informaţiunele esacte, înse se ştie că în politii, mai pretutindene au învins partida progresului în detrimentul al ce­lei feudale. Camera se va deschide pe la mijlocul lunei lui Noemvrie. Ministeriul Dlui Bismarck va avea atunci a­sta faţă cu aceleşi elemente, care a­­cum sunt încă şi mai pronunţate, pe care le-au dis­voltat mai înainte cu câteva luni sub cuvânt că nu sunt adevărata espresiune a ţerei. Curierul de la Mecsica, în întârziere cu câteva zile din cauza reului timp­, au agiuns la 21 Oc­tomvrie la St. J­azaire. El au adus depeşte de la Mecsica şi de la Vera-Cruce din 18 Septemvrie. După informaţiunele publicate în Monitorul fran­­cesc, mai multe poliţii, între altele San C­ristobalo, capitala provinciei Chiapas, s ar fi pronunciat în fa­voarea intervenţiunei. Iuariştii s’au înprâştiat în bande în tóate direcţiunele. Din totâ armata, care au încetat de a mai esista, dice­se, nu mai sustâ de­cât nişte alergători pe drumuri întruniţi în gueri­­las. In scurt, situaţiunea ar fi din cele mai multe­­unitare şi populaţiunea ar manifesta mult entusiasm pentru starea actuală a lucrurilor. Această împre­jurare nu va putea lipsi de a grăbi pornirea archi­­ducelui Maesimilian în noul seu imperiu şi rechie­­marea trupelor francese de ocupaţiune. împăratul Napoleon au priimit în audienţă depu­­taţiunea mecsicana în 22 octomvrie. După ce mi-au dat sa­mă despre vocalul seu la Miramare, deputa­­ţiunea mi-au depusă o mărturisire de gratitud­enea mecsicanilor partisani ai intervenţiunei. Noutăţile de la Atena venite prin Marsilia, au fă­cut o mare simpatie pen­tru autorizarea ce Adunarea naţională a Greciei ar fi dat trupelor celor îndepăr­tate din capitală, de vre-o câteva septâmâni, de a reintra acum, cu riscul de a vedea, din nou poli­ţia însângerată, sub ochii regelui, prin luptele in­testine a unei miliţii ne­disciplinate. Râul înse nu e aşa de mare precât s’au fost zisă. Autorisarea au fost mărginită la deleg..ţh ni, în scopu de a per­mite fie­cărui corp­ de a se representa la intrarea noului rege. Cu toate aceste, in urmarea rumorii că trupele violând consilia lor, ar putea veni în massa la Atena, ministrul Britanicii, în unire cu ad­mirabil comandantele escadrei, au luat toate măsu­rile necesare pentru a ocupa, la casa de trebuinţă, poliţia şi împregirimele ei prin trupe de debarcâ­­mântu. Regele Georgie au pârâsit Parisul la 22 Octom­vrie. M. S. se va opri o zi la Tulon şi după aceia se va îmbarca pentru a merge la Pireu. Adunarea naţionala au decisii ca el va fi invitat a sancţiona decretele guvernului provizoriu şi a subscrie con­­stituţiunea care trebuie încă a fi redigiata. Dieta Germană, în şedinţa sa din 22 Octomvrie, au decis a nu ţinea sama de observatiunele Angliei presentate prin o notă contra resoluţiunei dietei ele a o ocupa ducatul de Holstaîn, sub cuvânt că acea­sta ocupaţiune ar fi o afacere de politică interiorii. De alta parte, guvernul danimarchez),­­jice-se, ar­ fi hotărât a trimite, la dieta federală de la Frank­­furt, un respuns prin care, respingând pretenţiune­­le confederaţiunei germane, ar declara ca el consi­deră esecuţiunea federala ca un act de ostilitate contra independinţeî proprie a regatului de Dane­marca. Dacă nişte complicaţiuni din aceasta parte a Europei vor veni încâ a se mai adaoge la acele ce deja esista în Polonia, în Italia şi în Prusia, a­­tunci partisanii pacei vor avea mult a face pentru a pute neutraliza toate aceste cause de conflicte mi­­litarie. La 18 Octobre e. n. de dimineaţă au erupt­ unu mare incendiu în casa oraşului, generalminte numi­tă Magistraţii, de la Varsava. Intruna momente, toate pasagiele şi stradele ce ducă la Magistratii au fost­ ocupate militareşte pentru a împedeca pe pu­blică de a pătrunde la incendiu şi a mai spori con­fusiunea. Focul au luată îndată cele mari propor­­ţiuni, şi abia,pe la 10 ore de seri au putută a fi stânsu. Mai înteiu aă esbucnitu în rândul ală triilea, apoi puţină după acesta au începută a se ivi şi în arhiva poliţiei care ocupă un dispârţâmântă deose­bită şi forte îndepârtatu, în a doua curte a Magis­tratului; dar îndată ce au venită ajutoriu în aceas­tâ parte, cându de-o­dată focul se ivi şi în a treia parte a palatului, earâşi separată de celelalte care deja erau în focă. Din aceasta se conchide, fireş­te, câ incendiul n'tu venit din întâmplare, dar câ au fostu pusü întradinsu. Până acum nu se scie nimicii positivu de cine şi prin a cui îndemnu s’au pusu foculu, se prepune înse, cu oare­care temeiu, câ misteriosul guvern naţional şi sî-au amestecaţii mâni­­le sale în aceastâ operă de destrucţiune. Palatulu Magistratului este, după o citadelă, locul cel mai de mare siguranţă şi refugiu alu guvernului rusescu la Varsava. în interiorul lui cel misterioşii este as­cunşii şi uitatu acolo unu mare numeru de prisoni­­eri politici carii, în timpul incendiului, au fost trans­­feriţi în edificiul teatrului; mai departe sunt­ la Ma­gistrata toate cassele orăşeneşti, apoi poliţia cea vă­zută şi în fine şi cea nevăzută sau secretă; în a­­cela paiaţă, de mai multe luni, stau protegiaţi de Ruşi, mai mulţi servitori credincioşi guvernului ru­­sesc şi,­carii, osândiţi la morte de guvernulu naţio­nal o polonă, s’au refugiaţii acolo spre a scapa de punerea în lucrare a sentinţiei. Mulţi simtă de părere câ focul au fost­ puşe de unii d­intre funcţionari pentru a face să dispară ur­mele îndelungatelor lor abusuri. Palatul este acum mai numai o ruina; din ele au arsi m­fldul de sus (ali treilea) de totu, din rândul al­ doilea şi întâiu, cea mai mare parte, împreună cu totii mobiliarul­ lor­. Din acte au arsit toate ale poliţiei, şi o par­te numai a celorlalte instanţie aflătoare în palat­. O comisiune s’au rânduiţii pentru a cerceta şi des­coperi pe autorii nenorocirii, acesta comisiune şi-au începută lucrările sale prin arestarea unui numeru forte însemnată de funcţionari de a poliţiei şi a Municipalităţii. Perderea cea mai însemnată şi care este de plân­să de toată lumea, este colecţiunea numismatică din archiva orâşâneascâ, care s’au fâcut­ nu prada fo­cului ci a furilor. La 21 Octobre e. n. s’au publicată următorul E­­dictă: No. 4629. Guvernul naţională. Capul oraşu­lui Varsava, încheiere făcută în şedinţa din 20 Oc­­tob. din partea administraţiunei orăşeneşti. „Luându-se informaţiuni ca pe lângă toate ordini­­le de z­i a capului orâşenesc, repeţite de trei­ ori, prin care era oprită a se plăti contribuţiunile impu­se asupra oraşului din partea Moscoviţilor, unii din cetăţenii patrioţi toţi încâ se mai află la îndoeala dacă plata unei asemene contribuţiuni ar fi a se res­­punde sub presiunea executarii armate, apoi se a­­duce la cunoştinţa publica pentru cea mai de pe ur­mă dată şi hotărâturi. Art. 1. Piaţa contribuţiunilor impuse de Mosco­viţi este absolută oprită, fără privire la năvălirea cu armele în locuinţele contribuenţilor şi la cererea unei plaţi mai mari (la casă de refusii). Art. 2. Aceia din cetăţeni carii până acumă au plătită contribuţiunile, ca unii ce nu s’au confor­mată publicaţiunelor anteriore, şi ca unii ce au dată esemplu desbinarei de câtrâ guvernul şi unitatea na­ţionala, vor­ fi citaţi înaintea tribunalului revolu­ţionară. Art. 3. Cetăţenii carii şi după publicarea acestei ordonanţe vor­ plăti contribuţiunile, sau în urma­rea unei presiuni sau fără presiune, vor­ fi osân­diţi după legea marţială şi pedepsiţi de tribunalul revoluţionariu. Art 4. Una esemplara a ordonanţei de faţă, pre­­vâzută cu sigilul capului orâşenescă, se va da fie­cărui proprietară de casă. u­­— In grădina unei mănăstiri de Bernardini în Varsava, s’au găsită îngropată o tipografie comple­tă. Descoperirea s’au făcută în urmarea indicării unui bâiată de 16 ani, care au arâtatu câ ar fi vă­zută pe mai mulţi călugări îngropând ceva în lo­­cală însemnată de el­. publicaţi! judecătoresc!. Judecat. district. Iaşi, Secţia 2-a. No. 13924. Prin lucrările acestui Tribunal, declă­­rându-se de falită averea Ds. Gherasim Halda et compania, se publica deschiderea concursului de cre­ditori asupra averii falită a Ds. Halda et compania, cu deşteptare ca tot­ acei ce vor avea vre­o pre­­pretenţie asupra numitului Halda, sa reclame la a­­cest Tribunal în nâuntrul terminului de 40 zile so­cotit de la data Foaei, căci la din contra nu vor fi

Next