Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-10-19 / nr. 133
No. 133. ROMANIA. ANUL 1. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumăraţi uita «« £a«d la Tipografia Mhienel sichiriatigel. Diaral se p*tol'eâ 4« U *-« mai* p* tittâsâa*. Abonamvatul pe an 111 11, pe patra ani 37 lei._______ Iaşii, Sâmbâtâ 19 Octomvrie !8i3 BaaraaK3B«ffie,ab distiistel« Roujiaiel, primuai«;aticcea se face la biuiomii* postale. Inserarea unui rând d« 35 literi costâ nnlen, enisnî flsenlnl. Ușii 19 Octomvrie. Revistă Politică. Moratoriul No. 204 din 15 Oct. publică următoarele: Răvelutia Marii Sale Principelul Domnitor. „Se aprobă: ALECSANDRU IOAN Raport Prea-înălţate Domne! încă de la alegerea efectuată în persoana actualilor membri ai Municipalităţii Iaşi, locuitorii acelui oraş au protestat în mai multe rănduri atât în contra acelei alegeri, cât şi mai în urmă în contra modului cu care Dnii membri au condus lucrurile comunale. Una din consecvenţele acestei administrări este şi însemnătorul deficit de 1.057.593 lei, în care se află astăzi casa acelei Municipalităţi. Nemulţemirea Comunei crescând din ce în ce, la apelul ce ’i s’a făcut, ea s’a refusat de a mai crea nule venituri pentru acoperirea acestui deficit. Acuma, cu ocasia dreserei listilor electorale, pentru noul periodl Municipal, subsemnatul, temânduse ea, dacă această lucrare se va face sub actualii Domnii Membri, sar lăsa loc de înrîurire, și prin urmare, starea de astazi s’ar perpetua, supun cu onoare la cunoştinţa Măriei Voastre această împregiurare, şi ve rog a plecat să binevoiţi a încuviinţa să se suspende complectul acelei Municipalităţi, pentru un termin de 15 zile, şi să se înlocueascâ cu o Comisie compusă de Domnii : Iconomul Andrei Spridoneanu, Alecu Ghica, Gheorghie Platon, Vasilie Pogor şi Dimitrie Miler. Cu acest mod, subsemnatul crede că, înlâturându-se eventualitatea oricâriî înrîuriri, listele, electorale Municipale se vor compune in sinceritate și alegerile se vor face in toata legalitatea. Simt en cel mai profund respect, Prea-înaltate Domne, Al Mariei Voastre, prea plecat si prea supus servitor, Ministru Secretar de Stat la Departamentul din întru, M. Cogalniceanu. No. 26,178, 1865 Octomvrie 14. La 20 Octomvrie e. n. s’au făcut noue alegeri în Prusia pentru Camera legislativă. Precât te poate cunoaşte până acum, ele au eşit toate în contra guvernului Dluj Bismarck. Informaţiuni mai detaliate sunt venite numai din Breslavia. Din această poliţie se ştie exact numerul alegătorilor şi al aleşilor. Numerul alegătorilor, sau al delegaţilor ce au să aleagă pe deputaţi, este în politia Breslavia de 516, din acest numer sunt 441 din partida liberalâ, 52 din acea conservativă, 11 din colegiul electoral militariu, iar 12 alegeri de delegaţi nu s’au putut încă realiza. Din partida liberală s’au ales deputaţi toţi capii conducătorii partidului, iar din conservativi au căzut 7/g. Cam tot asemene resultate s’au dobândit mai în toate colegiele electorale din Silesia. Din celelalte provinţie lipsesc informaţiunele esacte, înse se ştie că în politii, mai pretutindene au învins partida progresului în detrimentul al celei feudale. Camera se va deschide pe la mijlocul lunei lui Noemvrie. Ministeriul Dlui Bismarck va avea atunci asta faţă cu aceleşi elemente, care acum sunt încă şi mai pronunţate, pe care le-au disvoltat mai înainte cu câteva luni sub cuvânt că nu sunt adevărata espresiune a ţerei. Curierul de la Mecsica, în întârziere cu câteva zile din cauza reului timp, au agiuns la 21 Octomvrie la St. Jazaire. El au adus depeşte de la Mecsica şi de la Vera-Cruce din 18 Septemvrie. După informaţiunele publicate în Monitorul francesc, mai multe poliţii, între altele San Cristobalo, capitala provinciei Chiapas, s ar fi pronunciat în favoarea intervenţiunei. Iuariştii s’au înprâştiat în bande în tóate direcţiunele. Din totâ armata, care au încetat de a mai esista, dicese, nu mai sustâ decât nişte alergători pe drumuri întruniţi în guerilas. In scurt, situaţiunea ar fi din cele mai multeunitare şi populaţiunea ar manifesta mult entusiasm pentru starea actuală a lucrurilor. Această împrejurare nu va putea lipsi de a grăbi pornirea archiducelui Maesimilian în noul seu imperiu şi rechiemarea trupelor francese de ocupaţiune. împăratul Napoleon au priimit în audienţă deputaţiunea mecsicana în 22 octomvrie. După ce mi-au dat samă despre vocalul seu la Miramare, deputaţiunea mi-au depusă o mărturisire de gratitudenea mecsicanilor partisani ai intervenţiunei. Noutăţile de la Atena venite prin Marsilia, au făcut o mare simpatie pentru autorizarea ce Adunarea naţională a Greciei ar fi dat trupelor celor îndepărtate din capitală, de vre-o câteva septâmâni, de a reintra acum, cu riscul de a vedea, din nou poliţia însângerată, sub ochii regelui, prin luptele intestine a unei miliţii nedisciplinate. Râul înse nu e aşa de mare precât s’au fost zisă. Autorisarea au fost mărginită la deleg..ţh ni, în scopu de a permite fiecărui corp de a se representa la intrarea noului rege. Cu toate aceste, in urmarea rumorii că trupele violând consilia lor, ar putea veni în massa la Atena, ministrul Britanicii, în unire cu admirabil comandantele escadrei, au luat toate măsurile necesare pentru a ocupa, la casa de trebuinţă, poliţia şi împregirimele ei prin trupe de debarcâmântu. Regele Georgie au pârâsit Parisul la 22 Octomvrie. M. S. se va opri o zi la Tulon şi după aceia se va îmbarca pentru a merge la Pireu. Adunarea naţionala au decisii ca el va fi invitat a sancţiona decretele guvernului provizoriu şi a subscrie constituţiunea care trebuie încă a fi redigiata. Dieta Germană, în şedinţa sa din 22 Octomvrie, au decis a nu ţinea sama de observatiunele Angliei presentate prin o notă contra resoluţiunei dietei ele a o ocupa ducatul de Holstaîn, sub cuvânt că aceasta ocupaţiune ar fi o afacere de politică interiorii. De alta parte, guvernul danimarchez),jice-se, ar fi hotărât a trimite, la dieta federală de la Frankfurt, un respuns prin care, respingând pretenţiunele confederaţiunei germane, ar declara ca el consideră esecuţiunea federala ca un act de ostilitate contra independinţeî proprie a regatului de Danemarca. Dacă nişte complicaţiuni din aceasta parte a Europei vor veni încâ a se mai adaoge la acele ce deja esista în Polonia, în Italia şi în Prusia, atunci partisanii pacei vor avea mult a face pentru a pute neutraliza toate aceste cause de conflicte militarie. La 18 Octobre e. n. de dimineaţă au erupt unu mare incendiu în casa oraşului, generalminte numită Magistraţii, de la Varsava. Intruna momente, toate pasagiele şi stradele ce ducă la Magistratii au fost ocupate militareşte pentru a împedeca pe publică de a pătrunde la incendiu şi a mai spori confusiunea. Focul au luată îndată cele mari proporţiuni, şi abia,pe la 10 ore de seri au putută a fi stânsu. Mai înteiu aă esbucnitu în rândul ală triilea, apoi puţină după acesta au începută a se ivi şi în arhiva poliţiei care ocupă un dispârţâmântă deosebită şi forte îndepârtatu, în a doua curte a Magistratului; dar îndată ce au venită ajutoriu în aceastâ parte, cându de-odată focul se ivi şi în a treia parte a palatului, earâşi separată de celelalte care deja erau în focă. Din aceasta se conchide, fireşte, câ incendiul n'tu venit din întâmplare, dar câ au fostu pusü întradinsu. Până acum nu se scie nimicii positivu de cine şi prin a cui îndemnu s’au pusu foculu, se prepune înse, cu oarecare temeiu, câ misteriosul guvern naţional şi sî-au amestecaţii mânile sale în aceastâ operă de destrucţiune. Palatulu Magistratului este, după o citadelă, locul cel mai de mare siguranţă şi refugiu alu guvernului rusescu la Varsava. în interiorul lui cel misterioşii este ascunşii şi uitatu acolo unu mare numeru de prisonieri politici carii, în timpul incendiului, au fost transferiţi în edificiul teatrului; mai departe sunt la Magistrata toate cassele orăşeneşti, apoi poliţia cea văzută şi în fine şi cea nevăzută sau secretă; în acela paiaţă, de mai multe luni, stau protegiaţi de Ruşi, mai mulţi servitori credincioşi guvernului rusesc şi,carii, osândiţi la morte de guvernulu naţional o polonă, s’au refugiaţii acolo spre a scapa de punerea în lucrare a sentinţiei. Mulţi simtă de părere câ focul au fost puşe de unii dintre funcţionari pentru a face să dispară urmele îndelungatelor lor abusuri. Palatul este acum mai numai o ruina; din ele au arsi mfldul de sus (ali treilea) de totu, din rândul al doilea şi întâiu, cea mai mare parte, împreună cu totii mobiliarul lor. Din acte au arsit toate ale poliţiei, şi o parte numai a celorlalte instanţie aflătoare în palat. O comisiune s’au rânduiţii pentru a cerceta şi descoperi pe autorii nenorocirii, acesta comisiune şi-au începută lucrările sale prin arestarea unui numeru forte însemnată de funcţionari de a poliţiei şi a Municipalităţii. Perderea cea mai însemnată şi care este de plânsă de toată lumea, este colecţiunea numismatică din archiva orâşâneascâ, care s’au fâcut nu prada focului ci a furilor. La 21 Octobre e. n. s’au publicată următorul Edictă: No. 4629. Guvernul naţională. Capul oraşului Varsava, încheiere făcută în şedinţa din 20 Octob. din partea administraţiunei orăşeneşti. „Luându-se informaţiuni ca pe lângă toate ordinile de zi a capului orâşenesc, repeţite de trei ori, prin care era oprită a se plăti contribuţiunile impuse asupra oraşului din partea Moscoviţilor, unii din cetăţenii patrioţi toţi încâ se mai află la îndoeala dacă plata unei asemene contribuţiuni ar fi a se respunde sub presiunea executarii armate, apoi se aduce la cunoştinţa publica pentru cea mai de pe urmă dată şi hotărâturi. Art. 1. Piaţa contribuţiunilor impuse de Moscoviţi este absolută oprită, fără privire la năvălirea cu armele în locuinţele contribuenţilor şi la cererea unei plaţi mai mari (la casă de refusii). Art. 2. Aceia din cetăţeni carii până acumă au plătită contribuţiunile, ca unii ce nu s’au conformată publicaţiunelor anteriore, şi ca unii ce au dată esemplu desbinarei de câtrâ guvernul şi unitatea naţionala, vor fi citaţi înaintea tribunalului revoluţionară. Art. 3. Cetăţenii carii şi după publicarea acestei ordonanţe vor plăti contribuţiunile, sau în urmarea unei presiuni sau fără presiune, vor fi osândiţi după legea marţială şi pedepsiţi de tribunalul revoluţionariu. Art 4. Una esemplara a ordonanţei de faţă, prevâzută cu sigilul capului orâşenescă, se va da fiecărui proprietară de casă. u— In grădina unei mănăstiri de Bernardini în Varsava, s’au găsită îngropată o tipografie completă. Descoperirea s’au făcută în urmarea indicării unui bâiată de 16 ani, care au arâtatu câ ar fi văzută pe mai mulţi călugări îngropând ceva în locală însemnată de el. publicaţi! judecătoresc!. Judecat. district. Iaşi, Secţia 2-a. No. 13924. Prin lucrările acestui Tribunal, declărându-se de falită averea Ds. Gherasim Halda et compania, se publica deschiderea concursului de creditori asupra averii falită a Ds. Halda et compania, cu deşteptare ca tot acei ce vor avea vreo prepretenţie asupra numitului Halda, sa reclame la acest Tribunal în nâuntrul terminului de 40 zile socotit de la data Foaei, căci la din contra nu vor fi