Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)

1864-09-12 / nr. 122

IN IA­S9I prenumeratiunea se face la Tipografia Minerve!, alifia C­hiristeriei. Diaral se publica de la 3 —­6 ceale pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iașii, Sâmbâtâ 12 Sept. 1864* in districtele României, prenuneratiunea se face la birroan­îe postale, inserarea anul rând de 35 litere costă na­lea, cursul fiscala? !a. I 12 Septemvrie ALECS­ANDRU IO­AN I Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţionala, Domn Principatelor Unite Române , An­toni de fane lui onitop senatate. Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Statu la De­partamentul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunei Publice, cu No. 42426, în privinţa constrîngerii corporale în materii comerciale, civile şi criminale ; Ascultând opiniunea Consiliului Nostru de Stătu , în virtutea Statutului din 2 (14) Iulie. Am sancţionat şi sancţionam, promulgat şi promulgăm ce ur­­meazâ : CAP. I. Disposițiuni generale. Art. I. Constrîngerea corporale este ținerea unei persoane la închisoare pentru îndeplinirea unei îndatoriri. Art. II. Constrîngerea corporale nu se poate executa fârâ o înadinsâ sentința judecătoreasca. Art. III. Constrîngerea corporale, pentru neplata de datorii, nu poate avea loc de­cât în cazurile când datoria, pentru a cârei împlinire acest mod de executare este autorizat, se ridică la su­ma cea determinată prin această lege. Nu este permis a compune acea sumă din datoriile uneî per­soane câtva mai mulţi creditori, când creanţele lor, luate în parte, ar fi mai mici de­cât suma cerută pentru aplicarea constrângerei corporale. Mai mulţi creditori cerând în acelaşi timp şi putând câştiga în contra debitorului lor aplicarea constrângerei corporale, durata închisorei se va măsura după o singura din acele datorii, cea mai mare la suma. Art. IV. Debitorii arestați în puterea acestei legi, vor fi în­treţinuți la închisoare cu cheltueala creditorilor lor, numerata îna­inte. Statul fiind creditor, nu este dispensat de această obligaţiune. Art. V. în nici o materie, constrîngerea corporale nu se va putea aplica bărbatului şi femeei sale, la amândoi de o dată, nici chiar pentru datorii deosebite, în casa de a se pronunţa constrîngerea corporale pentru o da­torie comună a soţului, aplicarea sa la unul dintre dânşii dis­­pensara pe cel­alt de a fi în urmă închis pentru aceaşi datorie. Bărbatul şi femeea vor fi admişi, la codul prevâzut prin alinia precedentă, a se oferi la constrângerea corporale, unul dintr’în­­şii pentru tot terminul, sau fie-care pentru o parte. în toate cazurile Tribunalele pot, în interesul copiilor minori ai debitorului, se amână punerea în lucrare a închisorei pentru terminul de un an cel mult. Va fi scutit asemenea de constrîngerea corporale fiul unic al unei văduve, precum şi unicul fiu ver unul tată bătrân, sau in­firm şi fârâ mijloace de esistenţâ, şi aceasta când suma datorită nu va trece peste suma de una mie lei. Art. VI. Constrîngerea corporale nu poate fi pronunciatâ nici esecutatâ în folosul bărbatului şi al femeiei, al rudelor de sus şi al rudelor de jos, al fraţilor sau al surorilor, al unchiului (moşu) sau al mătuşei, al nepotului sau al nepoatei, nici în folosul al finilor (cuscri) de acelaşi grad. Art. VII. Debitorul arestat, sau recomandat după formele pre­scrise prin această lege, are dreptul de a apela în contra despo­­siţiunei relative la constrîngea corporale în termin de şase (zile după închisoare sau după recomendare, chiar atunci când sen­tinţa ar fi dată în ultima instanţă, sau când debitorul ar fi de­clarat că se mulţumeşte de dânsa, sau când terminul legal de apel ar fi espirat. Debitorul, apelând, va rămânea cu toate acestea în închisoare. Terminul de şase zile este deosebit de terminul cel de drept comun al apelului, și nu poate curge de o data cu aceasta. Art. VIII. în nici un alt casa, afară de cel anume prevarzut prin această lege pentru aplicarea constrîngerei corporale, nu este permis nici Tribunalului a o pronuncia, nici veri­taria autorităţi notariale a o trece în acte, nici veri-cartea român a o consimţi prin contract. Veri­ ce urmare din contra va fi nulă, şi contravenitorul se va supune la respunderea de cheltuelele, daune și foloase. Art. IX. închisoarea pentru neplata de datorie, nu liberează de datorie pe debitor, ea nu împiedecă esecutarea cea reală a­­supra averei lui. Art. XII. Nu sunt supuși la constrîngerea corporale nici mi­norii, parte bărbătească sau femeeascâ, care fac comercî, fârâ ca formalitățile cerute prin Art. 2 din Condica comerciale să se fi îndeplinit. Art. XIII. Sunt încă scutiţi de constrîngerea corporale, moş­tenitorii şi văduvele justiţiabilelor Tribunalului de comen­t, în casa când sunt condamnaţi, nu în a lor proprie cualitate, ce numai ca nişte înfâţoşitori ai dreptăţilor autorului lor. Art. XIV. Constrîngerea corporale în materie comerciale, nu va putea fi pronunciatâ în contra debitorilor care, vor fi intraţi în al şase-deeelea an al etateî. Art. XV. in veri­ ce condamnare la o sumă mai mică de lei una mie căpiţe, chiar în materii de poliţă şi de bilet la ordine, Tribunalul va putea hotârâ ca închisoarea debitorului să nu se pue în lucrare de­cât după un termin de trei luni cel mult, so­cotit din clipa când datoria a devenit esigibile. Art. XVI. Închisoarea pentru datorie comercială, va înceta pe sine după trei luni, când condamnaţuimea are de obiect o sumă mai mică de una mie lei căpiţe ; pentru sumele mai mari de una mie lei, terminul închisorei se va adăogi cu câte trei luni mai mult, pentru fie­care adaos de cinci sute Iei peste o mie, fârâ a putea însă să treacă în nici un cadu peste macsimul de trei ani. CAP. III Disposiţiuni relative la constrîngerea corporale în materii civile. Art. XVII. Constrîngerea corporale nu va avea loc în materie civile de­cât în cazurile arătate în Articolele următoare. în toate cărturile de constrîngere corporale în materie civile, terminul va fi mărginit prin sentință de condamnare, de la şase luni până la cinci ani, sau dacă este facultativă, de la trei luni până la trei ani. Art. XVIII. Veri­ cine se va face culpabil de stelionat, va fi constrâns la desdaunarea pârtei vătămată, chiar şi prin închisoare. Stelionat se numeşte : 1. Fapta de a vinde sau de a ipoteca un nemişcător ştiind că nu este al seu. 2. Fapta de a ipoteca un nemişcător al seu, presentându-l cu ştiinţă în contra adevărului, prin declarare espreso, că e liber, sau că numai în parte supus la alte ipotece sau privilege. Art. XIX. Ori­ce depositar va fi constrîns prin închisoare să restitue lucrurile ce li s’a fost încredinţat sau să plătească daune şi folos. Insă depositarii necesari, cărăuşii şi espeditorii în cadul când mi vor putea proba că nu sunt culpabili de dolu. Depositarii cei voluntari, în caijurî când vor fi dovediţi culpa­bili de dolu. Depositul se numește necesar când deponentele a fost nevoit sâ’l facă prin vre-o întâmplare nefericită, precum un foc, o înecâ­­ciune, depredare și altele. Art. XX. Ori cine prin fapte silnice usurpa posesiunea unui fond de la posesorul seu cel legiuit, va fi condamnat prin con­­strîngerea corpurile să reîntregreze şi să desdauneze atât pentru fructe cât şi pentru alte daune şi foloase. Art. XXI. Cel care printr’o sentinţă dată în materie peţitoa­re şi devenită irevocabile, va fi fost condamnat a lăsa din mâni posesiunea unui fond, poate să fie, la cadu de nesupunere, con­damnat printr'o al doilea sentinţe, la constrîngerea corporale, du­pă 15 f­ile de la data primire! celei d’intâi sentinţe. Dacâ fondul, de care este vorba, se află depărtat de domici­liul pârtei condamnate mai mult de o poştă, terminul de 15 zile se va adăogi cu câte o­ri pentru fie­care distanţă de o poştă. Art. XXII. Arendatorii de moşie vor putea fi condamnaţi prin constrîngerea corporale la îndeplinirea îndatorirelor lor cuprinse în contractele de arendare, dacă acest mod de executare va fi fost a­­nime stipulat în contractul lor. Art. XXIII. Ori­ce persoană publică care are c­alitatea de a priimi în manele sale sume consemnate, sau lucruri depuse, sau acte încredinţate de particulari, va fi condamnată la închisoare, dacă va reftuia a lor restituire sau representare. Art. XXIV. Grefierii şi ori­ce alt funcţionar public, pentru presentarea vre-unor acte publice, când ea ar fi ordonată, vor fi constrânşi prin închisoare în cadru de nesupunere. Art. XXV. Tutorii, curatorii, administratorii de ori­ce asede­­minte, şi acei cărora a fost încredinţată o administraţiune oare­care, sau prin legi sau de câtra vre-o autoritate, vor fi supuse la constrîngerea corporale, atât pentru darea socotelelor, cât și pentru ori­ce restituțiune ar fi de făcut în urma darei socotelelor. Art. XXVI. Constrîngerea corporale este facultativă pentru judecători în cazurile următoare: a) . Pentru daune şi foloase în materii civile care trec de lei trei sute. b) . în contra celor ce cu rea credinţă vor fi negat sau vor fi declarat că nu cunosc înaintea justiţiei scriptura sau sub­ sem­­natura lor pentru daune şi foloase. c) . în contra deturnatorului care nu este funcţionar public al unui act de com­parațiune necesar spre verificarea unei scripturi, sau a unui act defăimat de falsa pentru aducerea acestor acte, ordonate de judecători. CAP. II. Disposițiuni relative la constrîngerea corporale, în materii comerciale. Art. X. Constrîngerea corporale va fi pronunciata, înse cu es­­cepțiunele și modificările aici mai jos arâtate, în contra veri­­cărei persoane condamnata pentru datorie comercială la plata li­nei sume de una mie lei capitc sau mai mult. Ea este facultativă pentru judecătorii de la lei cinci sute până la una mie inclu­siva. Art. XI. Femeile măritate care fac comercî, nu sunt supuse la constrîngerea corporale, când formalitățile prevâzute prin Art. 5 din Condica de comercî nu se vor fi îndeplinit. d) . în contra esperților în casa de întârziere sau refusii de a depune raportul lor. e) . în contra femeilor. Art. XXVII. în cadturile Articolului precedent, Tribunalul poate ordona pronunţind constrîngerea corporale, ca ea să nu fie puse în lucrare într'un termin ce el va mărgini. Această suspendare nu va putea fi pronunţată de cât ca ara­­tarea motivelor eî, şi prin sentinţa dată asupra contestațiunei. La espirarea acestui termin, închisoarea se va pune în lucra­re fârâ o a doua sentință. Art. XXVIII. Constrîngerea corporale, în materii civile, nu poate fi pronunțată pentru o sumă mai mică de una mie lei. Art. XXIX. Ea nu poate fi pronunțată în contra minorilor ne­emancipaţi, nici în contra sesagenarilor (intraţi în al şase­­decelea an.) Art. XXX. Constrîngerea corporale pentru causa de stelionat, în timpul casetoriei nu poate avea loc în contra femeilor mări­tate, de­cât în cazul când ele au o avere estra-dotale, sau cel puţin o avere, a cârei administraţiune ’şî-au oprit-o pe sama­le şi numai pentru îndatorirele născute cu ocasiunea cârmuire­­a celei averi. Art. XXXI. Debitorul care nare c­alitatea de comerciant, este supus la constrîngerea corporale când au sub­scris o poliţă sau un bilet la ordin. (Va urma.) Comitetul de inspecţiune Şcolare. No. 663. Sa publica spre obşteasca ştiinţa, ca pentru clasa a III a de la şcoala de fete de pe Po­dul Lung, nu se va ţine concursu la 22 Septemvrie, fiind regulata aceasta de Ministerul puelicaţu­l Bicasteria Sântei Mitropol No. 2706. Spre a se pute da legiuitul cui,p­rocla­­maţiei , Grigorie Popovicî, vieţuitor în comuna Preuteşti, districtul Suceviî, asupra consoartei sale Elana născuta Fanea, care din cauza mal multor vi­­ţiurî nemorale s’au făcut nevăzută încă de la 24 Iuliu 1861, se publică spre deşteptarea, aflarea şi trimiterea numitei la acest Dicasteriu, în termin de 60 zile socotit de la data Foaeî, aşa precum pen­tru aceas şi locală cercetare s’aîi făcut, şi totuşi nu s’au putut afla unde anume ar fi. Pi­c­tura Poliţiei Iaşii. No. 14.719. Cu raportul Comisiei a 2-a No 3963, priimindu­se u ţapii cu coarnele mari, cu 2 pete mari albe pe spate, cu coada mica şi scurtă, care s’au găsit de pripas, se publică aflarea păgubaşului, care să se prezinte cu dovada cuvenită. Prefectura dis­­et. Iaşii. No. 11096. Nota Consul­t Ch­ir. Aghenţie No 4480, se publică în­­­r.­euprindere spre obşteasca ştiinţă, înaltul .Ministeriu de Sub Hi­perialu, prin emi­sul seu din 10 Martie 1863 No. 13,893 (281) C. N, au încuviinţat de a se preda în Monastirea Suce­­vitza în Bucovina, călugărilor din acel sânţit loc­aşu prelecţiî în pregătiri de lucruri sapate (sculpturi) bi­sericeşti, şi acum de o data acelor mai masive ade­că a Iconostaselor. Cifra salarriului pentru învâţâtori îi atârna de la înţelegerea ce va urma între Consistoriu Episcopal şi individul ce se va numi ca învâţâtori. Deci fiind câ este cunoscut câ în Moldova se ocu­pa mulţi cu sculptura bisericească, de aceea în ur­marea mijlocire a onorabilului Consistoriu Episcopesc şi de ritul reseriteanu din Czernautzi cu data din 6 (18) a trecutei luni Mai sub No 2932, Agenţia şi general Consulatul C. R. cu onoare vă pofteşte D-le Prefect, ca sa bine voiţi a ordona administraţiune! jurnalului Progresul, a publica, ca tot acel ce pose­dă cu deplinătate arta sculpture! bisericeşti, şi ştiin­ţa predării de învăţătură întru aceasta, ar vroi a lua asupra sa propusa cblemare, să concureze prin o suplica­re va da prin autoritatea sa la asemene postu de mraţeamortui, cu prezentarea de dovezi a­ctualificațiunei atingâtoare de facerea Iconostaselor

Next