Progresul, ianuarie-iunie 1865 (Anul 3, nr. 1-71)

1865-06-03 / nr. 60

■ No. 60. AN­UL III. FOAIA PUBLIC­AŢIUNILOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEADE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiei. Ziarul se publică de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Joi 3 Iunie 1365. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile Inserarea unui rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului­ postale. Iaşi, 3 iunie. Raportul Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunei Publice, înaltă resoluţiune: „Se abroba „ALECSANDRU IOAN.„ Prea-înâlţate Doamne. Predecesorul meu prin raportul cu No. 48975, din Octomvrie anul contenit, pe temeiul unui raport al­ Procurorului Curţii criminale din Iaşi, despre abusul de putere ce ar fi săvârşit, zice, D-na T. L. Maio­­rescu, în posiţiunea sa de membru al comitetului şco­lar de respecţiune, a cerut suspendarea din funcţiu­nile ce ocupa, pănâ la darea unei sentinţe din par­tea justiţiei Acum, când Tribunalul şi Curtea respectivă prin sentinţele pronunţate, achitară pe numitul şi, prin urmare, declarară neadevărate acusurile aduse asu­­pra ei ; sub­scrisul are onoare a ruga respectuos pe Maria Voastră, să bine­voiţi a încuviinţa încetarea suspensiunei şi prin urmare reintegrarea D-lui T. L. Maiorescu în toate drepturile şi în toate funcţiunile salariate şi onorifice ce ocupa la data de 9 octom­vrie 1864. Sunt cu cele mai profunde respecti, Prea-înâlţate Doamne, Al Mariei Voastre, prea plecat şi prea su­pus servitor, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunei publice. G. Vernescu. No. 16370, Main 8. Revista Politica. împăratul de Austria au sosit la Pesta, capitala Ungariei. Priimirea lui dupâ foile de Viena, au fost plină de entusiasm. Din toate pârţile ţerii au venit deputaţiuni pentru a felicita pe împăratul pen­tru venirea sa în mijlocul unei naţiuni care cu vre­o 14 ani mai înainte era în plinâ rebeliune şi care, tot atunci, au fost rupt şi arau în publica sancţiu­nea pragmatică, adecă actul prin care se recunoşte dinastiei domnitare a împăraţilor de Austria, drep­turile de regi al Ungariei. Timpurile, înse, s’au schimbat de atunci: Austria au mersu înainte, Un­garia au remasu în urmă. Austria, prin politica ei din lâuntru, prin patenta imperială, prin care au proclamat principiele vieţei constituţionale, au ştiut a-şî atrage în partea sa cele mai multe provincii. A­­ustria, astăzi prin împeratorul seu vine şi se presen­­teazâ înaintea aceloraşi unguri carii arzând sancţiu­nea pragmatică au declarat căzută de pe tronul Un­gariei dinastia lui Rudolf­ de Habsburg-Lotaringia, iar Ungurii, căzuţi din ilusiunile lor, înţelepţiţi prin p esperiinţa de 14 ani, revinu, zice Ost­deutsche­ Post, cu cel mai mare entusiasmu şi se présenta îna­intea regelui lor, gata a’i întinde mâna şi prin o re­ciprocă uitare a celor întâmplate, a pune baze de îm­­pâcâelune şi de consolidare a unităţii imperiului. Eacâ, asta este situaţiunea actuală în Ungaria. Noi nu vom mai enumera toate discursurile ce s’au ţinut cu astă ocaziune. Vom spune numai că toate s’au urmat dupâ programul publicat. Vom trece pes­te toate presentările corpurilor constituite şi a­le auto­rităţilor recunoscute şi vom spune de o altă presentare foarte semnificativă, vrem să zicem aceea a magna­ților şi a nobililor adunaţi din totâ ţara pentru a­­cest scop­. Aşa dar aceştia, nu prin deputaţiuni, dar în massă compactă, toţi câţi au putut veni, s’au presentat la împăratul sub conducerea primatelui de Ungaria. între dânşii s’au observat şi acel ce au fost în trecut cel mai aprigi oposanţî precum sunt baronul Otiniş, Deak şi alţii. Priimirea lor au ur­mat cu mare solemnitate: în discursul ce l’au ţinut împăratului s’au auzit pronunciindu-se cuvinte de lealitate, de fidelitate de o lipire către rege şi tron; iar în acele a­le împăratului, cuvinte de bucurie pentru asemine declaraţiuni din partea stâlpilor unei ţeri care tot­de­auna s’au distinsu prin fidelitate câ­­trâ rege şi patrie; în fine fâcândule cunoscut că di­eta având în curând a fi convocată, se aşteaptă a se vedea puse în aplicaţiune declaraţiunile reciproce, a­le împăratului cătrâ drepturile Ungariei şi a­le nobililor către rege şi tron, întorcându-ne, acum, pe un teren mai positiv, vom vedea că bazele pe care este proiectată împâcâciu­­nea sunt o mare concesiune făcută din partea un­gurilor. Ost­deutsche­ Post le arată a fi aceste: Un­garia recunoşte constituţiunea din Februariu ca un teren legal a ţerilor din Raichsratul restrânsu şi a­­cesta recunoşte continuitatea de drepta în Ungaria carea se declară gata de a procede la modificaţiunea legilor din 1848. Prin delegaţi din Raischratt şi din dieta magyarâ constituindu-se o representanţâ, această va face o lege relativă la interesele comune şi o va supune sancţiunii regeşti. — Belgrad, în Servi­a. La 5 Iunie, stil nou, au început serbarea naţionala. După serviciul divin principele Mihail s’au suit pe o tribuna pre­parată în­adinsa pentru aceasta, şi au ţinut o alo­cuţiune către adunatul popor, prin care au arătat marea însămnâtate a acestei serbări; au amintit a­­poi de gloriosele fapte a­le părintelui sau, reposatul Kneazu Miloşi Obrenovici, carele cu puţini bravi pa­trioţi, cu arma în mână, au ştiut a’şi redobândi ve­chile drepturi a­le ţerii de la Turci, şi încheind au arătat, ca resultat dobândit din acea luptă, marea deferinţâ a posiţiunei de acum a ţerei. Dupâ acea­sta au urmat împărţirea de medalie. La această ocasi­­une s’au petrecut un incidinte foarte interesant. Bătrâ­­nul Senator Simici, fiind chiemat cel mai întâiu pen­tru a fi decorat, s’au apropiat de principe şi, ca un veteran al luptei de independinţâ sub conducerea lui Miloşi, au luat medalia din mâna principelui şi au decorat pe acesta, zicând că este drept ca fiul lui Miloşi să fie asemine onorat cu acea insignie, dupâ care apoi şi el au fost decorat de principe. Privea adunarea cu multă duioşie la aceasta, şi mare en­­tusiasmi au manifestat pentru confidenţa şi înţele­­gerea ce s’au văzut că domneşte între principe şi compatrioţii sei de toate clasele. „Aceste demonstra­­ţiuni, zice Independenţa-Belgica, nu sunt bine pri­vite la Constantinopol. De aceea, pentru a menaja sentimentele sublimei porţi, şi după îndemnul consu­lilor străini de la Belgrad, afară de acel al Rusiei, poporul serbi n’au luat parte la serbare în propor­­ţiuni aşa de mari precum adecă era proiectat a se aduna pănâ aproape la o sută mii de oamen!.“ —La Solonich, în Macedonia, ne spune Ost­deut­sche Post, se va face o esposiţiune de producte din Austria, zicând că şi alte ţeri precum Svi­­ţera Belgia şi chiar Francia ar fi favorabile u­­nei asemine întreprinderi. Camera de comerciu din Viena au făcut cunoscut că va mijloci la societatea Lordului de a face un scâzâmânt însemnat pentru transportul articolilor destinate la acea esposiţiune. — Relative la incidintele cu scrisoarea împăratului Napoleon, Independinţa Belgicâ ne face cunoscut a­­ceate urmâtore: „Împăratul n’au priimit, până acum, demisiunea principelui Napoleon din funcţiunile sale de vice-preşedinte al consiliului privat şi de preşe­­dinte a comisiunei pentru espoziţiunea internaţională. Din partea sa, nici principele n’au plecat, la dome­­niele sale din Sviţera, precum a’aîi, zis până acum. Departe de aceasta, principele, precum se spune, va merge întru întimpinarea împăratului la Tulon. Din toate aceste rezultă, că disidințele provocate în fa­milie prin discursul de la Aiacio sunt aproape a dis­­pare cu totul,­ împăratul Napoleon, în excursiunea sa la Algír, au visitat tot ce au fost mai însemnat. în cele din ur­mă zile se afla la Constantine și de acolo au plecat la Bona, de unde pornindu se va fi pe la 10 Iunie în Paris. în una din aceste mici excursiuni de la o localitate la alta, împăratul având numai o micâ es­cortă pe lângă sine, s’au vânlut de­odată în mijlocul unei întregi seminţie arabice, numită Firtas, care era în număr ca la 10 mii de omen­­taţi înarmaţi. Posi­ţiunea era cu atât mai critică, căci această seminţie luase parte la insurecţiunea din urmă în Algir, în­­cunoştiinţaţi fiind de locul pe unde are a trece îm­păratul a doua ori, el s’au fost furişat, fără a fi ob­servaţi, şi aşteptafi pe împâratul­. Când acesta au sosit, el şi-a fi espus cererile lor care sunt ca priso­­nierii cei ce au fost făcuţi dintre dânşii în luptele ce au avut cu Francesii, şi carii sunt ţinuţi în Fran­cia, să fie liberaţi şi trimişi înapoi în sînul familiei lor. Ori cât­ de neplăcută ar fi fost împăratului a­­ceasta întâlnire, totuşi nu era moda de a le retusa cererea, cu atât mai vîrtos că ea era făcută aşa în­cât­ nu era lucru prudent, a nu le asculta cererea, împăratul le-au dat promisiunea ca la întoarcerea sa le va împlini cererea liberând pe prisonierii ceruţi. Nu se poate cineva împedeca, ailic foile străine, de a nu face reflecţiune asupra gravelor complicaţiuni ce era să urmeze, dacă acel Arabi, pe jumătate încâ selbatici, ar fi luat pe împăratul şi l’ar fi dus­ în deşerturile lor. — Negociaţiunile ce se urmează între guvernul­ lui Victor Emanuel şi acel al Papii, sunt foarte rău privite de patrioţii Italieni. La Turin s’au ţinut un Miting sub preşedinţa senatorului Sforţa Cesarini ; în acea adunare au fost cu asprime condemnate­ toate negociaţiunile cu Roma care n’ar avea de bază su­­presiunea puterii temporale a Papii, şi aplicaţiunea principiului : Italia este a Italienilor. Afară de a­­ceasta s’au luat hotărârea de a invita toate celelalte oraşe ale Italiei de a face o declaraţiune identică cu acea de la Turin. Totdeodată comisiunea ace­lui Miting, au fost autorizată a se constitui în adu­nare electorală permanentă în vederea apropriatei re’noiri a Camerei naţionale» şi de a trimite lui Ga­ribaldi o medalie comemorativă şi făcută în­adins, pentru astă împrejurare. Esemplul de la Turin au găsit de’ndatâ imitatori. La Florenţa s’au ţinut o adunare de liberali» sub preşedinţa lui Ricasoli. S’au ales apoi un comitet tot sub preşedinţa lui Ricasoli» care este însărcinat cu elaborarea unui program, pe baze ostile minis­­teriului actual şi, prin urmare, negociaţiunile cu Roma. — D­e la N­ew­ York. Marele Juriu s’au pro­­nunciat în cestiunea de înaltă prodiţiune contra lui Davis Jeferson. Prin urmare ecs preşedintele sepa­ratist este acuzat de înaltă prodiţiune, şi de­o­cam­­datâ el este pus în ferie. Audiţiunea lui se va face la Washington. Gubernatorul Fetcher, secretarul de resbel al Sudului, Seldon şi judecătorul Campbell au fost prinşi şi internaţi. După unele rumori ce circulă în publicul acelaşi soartă este rezervata şi generalului Lee. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 10370, în urmarea suplicei ce au adresat­ D. G. Caracasfi, procuratorele D. Prund­i, prin care arată că au găsit sunetele perdute, şi publicate în Foaea No. 58 din 29 Mai trecut, prin adresa No. 10.076, se revoacă emisa publicaţie. Prefectura district. Iaşii. No. 9030, în priivire cu terminul de 40 zile pu­blicat prin Foaea No. 39 din 12 Aprilie, pentru vânzarea licitativa a vitelor şi a productelor împli­nite de la D. Zamfirachi Arabula, spre îndestularea D. Panaite Radu cu rămăşiţa din câştrul Sântului Dimitrie trecut, a moşiei Vocoteştii, s’au zedarnicit, se publică spre ştiinţa concurenţilor» câ mezatul pentru vânzarea acestora s’au amânat pentru a 3-ea Vinere de la data Foael. Prefectura district. Botoşani. No. 6518. D. sub-Prefect a plasei Meletin, prin raportul No. 1206 încredinţazâ, câ de către Primă­riile Zlatinoaea, Dracşanil, Şoldaneştii şi Gorbăne­­ştii din acea plasă» urmând a se da în antrepriză eratul băuturilor ce s’ar corsmna pe la crâşmele din cuprinsul acelor Primării» şi care sunt prevăzute

Next