Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-09-18 / nr. 104

N... 104 ROMANIA. ANUL III. FOAEA 1'UISLICATIUNILOL OFICIALE DIN »MI I AWI I MN .TASSI prc,numeraţinm;a se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. piarul se pubiicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonameatul pe au 111 lei, pe patru lani 37 lei. RESORTULU­­TORŢELOR DE APELU Iaşii Sămbâta 18 Septem. 1865. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biirom­il. Inserarea unui rând de 35 litere costă un len. cu­rsul fiscalul. postale. Iaşii 18 Septemvrie. Revista Politică Jurnalele strâine ne-au adus mai multe­ acte foarte înaâ­mnate ale Guvernului Austriei , vrem cu elicem decretele imperiale, prin care sunt convocate dietele tuturor țerilor, regaturilor, principatelor care consti­­tueazu imperiul de Austria. Toate aceste Adunâri sunt convocate pe clipa de 23 Noemvrie, singura nu­mai aceia a Ungariei se va deschide la 10 Dec­em­vrie în persoană de împăratul. Fiind­că noi ne in­teresăm, mai cu sama, de constituirile Adunărilor din Transilvania şi din Ungaria, apoi voim a intra în oare­care detalie retrospective, pentru a putea pune pe lectorii noştri­ în stare de a înţelege bine lucrul de care voim a le vorbi. Dieta Transilvană este convocată la Clausenburg care alt­felia se dice şi Cluj a, oraşu situit în mijlo­cul elementului magyar din Transilvania. Mai înainte dieta se întrunea la Hermanatad sau Sibiu, care e în centrul elementului Român şi Sasu. Lucrul e în­vederat că Guvernul, convocând dieta la Cluju, vo­­eşte a’şî atrage la sine pe Magyarî. Compusă cum este acum dieta, naţionalitatea Magyarî nu va lipsi de a avea o bună majoritate. Independinţa Belgică face nişte reflecţiuni foarte juste asupra acestei schim­bări pe care ne credem datori a le publica în pre­scurtare. „Când D. de Schmerling au încercat de a stabili unitatea monarhiei de Habsburg pe bazele e­­lermentului german, ei au constituit la Hermanstad o dietă provincială şi au extemat pe reprezentanţii ţerii de a veni să participe şi la Rocbaratu. Dară singur numai Românii şi Saşii au respunsu la acest apel, Magyaril şi Secuii, ataşaţi la vechile intituţiunî, s’au ţinut de­parte de orice participare la dietă. As­­tâdi când Guvernul tinde a’şî concilia şi pe aceştia, jurnalele de Viena, ostile politicii actualului Ministe­­riu, pretind câ Românii şi Saşii, la rândul lor, vor lua, în raport cu dieta de la Cluju, acelaşi atitu­dine, pe care au luat’o Magyaril câtrâ acea de Her­manstad, câ, adecă, se vor absţinea de a’şî trimite deputaţii lor. Trebuie a spera câ această eventuali­tate nu se va întâmpla. Transilvanii Saşi au con­simţiţii şi la 1847 de a’şi triimite deputaţii lor la dieta Ungariei, de la Presburg; ei au avut cu Ungurii în cursa de mai multe secule, o asistinţă comună, şi altele mai multe care toate militează în favoa­rea unei împăciuiri, la care guvernul central au dat­ iniţiativa în interesul tuturor populaţiunilor supuse sceptrului casei de Habsburg.“ Dieta Ungariei este convocată pe clipa de 10 De­c­emvrie, şi cu această ocasiune, împăratul au emis un manifest către toate popoarele sale. Acest docu­ment este prea întins şi cadrul altarului no­gru prea micu pentru a’lu putea publica. El este destinat de a lămuri toată politica pe care noul Ministeriu este chiemat a o aplica. Este cunoscut câ prin resistin­­ţa Ungariei şi a provincielor adecsate cu ea, minis­terul anterior n’au putut isbuti în­cercarea sa de a transforma pe Austria în o monarhie constituţionala şi unitara, representată prin Raichsratu. Aceasta neisbutire, împăratul o declară prin manifestul seu , şi pentru a îndepărta pericule de tot feliul ce pu­­teau a se naşte din o situaţiune anormalâ, s’au lu­at hotârîre de a încerca altă cale nouă, în loc de a impune pârţilor constitutive imperiu­lui o unitate închipuită şi disposiţiunî constituţiona­le, prin care sânt încălcate drepturile lor şi vătăma­te tendinţele lor câtra desvoltare, împăratul au ho­tărât de a cere consimţimîntul lor la modificaţiunile care sunt de introdus şi care pot­ constitui unita­tea Imperiului pe nişte baze naturale. — Asupra convenţiunii de la Gastein, prin care cele doue puteri germane aliate, şi-au însuşitu ţările luate de la Danemarca, s’au emis o circulara de gu­vernul frances câtre agenţii se­ diplomatici din stră­inătate, prin care o atare purtare este cu asprime censuratâ- Guvernul Britanic n’au remas mai în ur­mă în astă privire ; au emis și ei circulara sa, des­pre care Independința Belgicâ se esprimâ dupâ cum urmează : mai conciau de cât depeşa francesâ, ob­oiul emanat de la guvernul Britanic, este cu atâta mal format în cond eranaţiunile sale. Prin acesta sunt amintite tractatele rupte, drepturile popoarelor în­călcate, voturile oamenilor despreţuite, în scurt, cu violinţa şi supunerea prin arme sunt singure­­ bazele învoite­ ce s’au fâcut între Austria şi Prusia. La Constantinopol at­ urmat la 6 Septemvrie unu incendiu înfricoşat. Independinţa Belgica arată câ vre o 4 mil, ear Ost-deutsche-Post că peste 5 mii de case ar fi arsu. Focul au ţinut 19 oare de a rân­dul şi s’au oprit când au ajuns la ţermul mării unde n’au mai avut ce arde. Mai toţi miniştrii au fost presenţî la acest desastru şi însuşi Sultanul au asistat­ timpa îndelungată. Intre edificele arse, cele mai însem­­nate se numera : 9 stabilimente de băi, 7 moschee, o biserică grecească şi una armeana, şi monumen­tul sultanului Mahmud. — Asupra Greciei, cetim în Independenţa Belgica următoarea descriere : Situaţiunea Greciei, liniştită în aparenţă, din causa absenţii regelui şi a oameni­lor, cu toate aceste, pare a ascunde elemente de agi­taţiuni nouâ. Se vorbeşte de comploturi pioniste, şi contra constituţiunii. Fără a pune m­ultâ im­pos­­tenţâ pe aceste rumori, trebuie a recunoşte câ Gre­cia este departe de a fi gâsit ordinea şi liniştea de care ea are mare trebuinţă pentru a’şi desvolta re­sursele sale şi a’şi întări instituţiunile sale. PUBLIC­AŢII ADMIKISTMTIV­E, Prefectura Poliţiei Iaşii, No. 17010, D. A. Bolhever prin petiţia adresată Prefecturei s’au tânguit ca având 2 poliţe, una pe suma de 10317 lei 20 par. cu data din anul 1864 luna Septemvrie 6 zile pe vade da 5 luni, şi alta în sumă de 1631 lei 10 par. tot cu ace dată de mai sus pe vada de 3 luni, sub­scrisă de D. Beri Helfant, le-ar fi perduta acuma, se publică perderea mencio­­natelor titluri c­mnoscându-se insă că cu această forma­litate nu se face suplicantului nici unui actu. Prefectura district. Iaşii. No. 15448. D. Consul Imperial al Rusiei prin Nota No. 1521, mijloceşte a se afla biletul de audiţie sub No. 3403, a evreului Altar Pomper, care pria suplică câtrâ Consulat au arătat câ l’au perdut, se pubiicâ perderea lui, câ la căzu de aflare a arătatului bilet, sâ se aducă la acest post, spre a se transmite Con­sulatului conform cerireî sale. No. 15335, în comuna Todirelul au picat de pri­pas o tretinâ la pâr­sură închisă, coama idem, coada la vârf albă, la trup de mijloc, precum sub Prefec­tul plasei Codru, cu raportul No. 2849 îocredinţazâ, se publică aflarea păgubaşului şi înfâţoşarea lui la a­­cest oficiu, cu dovezile cuvenite spre a’şi-o lua. Prefectura district. Cahula. No. 8014. Considerând ca nici la 8 a­le curentei terminal regulat, pentru vinderea materialului desfiin­ţate­ staţiuni postale Gura Epurenii, nu a’au presentat nici un concurent a cumpără aseminea material, s’au decis a se ţine licitaţie la 24 a ie urmâtoarei în pre­toriul Prefecturei, se publica spre ştiinţa amatorilor. Prefectura district. Roman. No. 6906. La ne­urmarea jidovului Salm Vigder cu plata restului de căştin, ce mai datoreşte D nubil Dîmitrie loan din arenda unor mori, asîgurându se 2 stoguti fânii, 1 căpită aniaon socotit aprocsimativu ca din Ia ar­eşi 100 ocâ, 5 merţe popuşoi, 3 m­erţe grâu, şi nişte mohorai în mai multe căpiţe, care ur­mează a se vinde licitativu, se publicâ terd­inul de 40 elile socotit de la data Foaeî, la acâruea împlinire comurenţii ce vor vroi a cumpără cele asigurate, sâ se presinte la Prefectura, unde are a se face mezatul. No. 2467. La nt urmarea unui număr locuitori din comuna Branişteni, acest judeţu, cu plata banilor ce datorescu evreului Nuseon Şvarţi, împuternicitul din partea Domnului Alecsandru Constantin Moruz, asi­­gurându ae de la el, 1 giuncâ, 11 oi, 1 bou, 2 cârlani, 1 stoga fâna, 1 mânzat și una mânzatâ, care urmeaz­e a se vinde licitativa, se publicâ în termin de 40 olile socotit de la data Foaeî, la împlinirea cârtea amato­rii de a cumpără nişte aseminea, sâ se prezinte în came­ra acestei Prefecturi, unde are a se efectua mezatul. Prefectura district. Butova. No. 15828. A conta banilor cu care foştii percep­tori cotunei Serâţenil unită cu Schinenul Nicolai Mi­­hordea, Ştefan Tulbure şi Cosma Savin, cu care da­­torescu tesaurului cu o sumă bani pe anii eespiraţî 1860, 1861 şi 1862, asigurându sa de la debitor vi­tele arâtate : 2 boi la pâr plâviţi de la Nicolai Mihor­­dea, 2 boi la pâr porumbi de la Ştefan Tulbure, 2 boi la păr porumbi de la Cosoaa Savin, se publicâ spre ştiinţa ca concurenţii ce ar vroi a le cumpără, sâ se prezenteze la camera sub-Prefecturei plajei Târgului, după împlinirea terminului de 40 olile socotit de la data Foaeî, când are a se efectua mezatul cu forma cuvenita. No. 18559. Pe temeiul mijlocirea Tribunalului ju­­deciar, urmând a se vinde licitativ mai multe obiec­te, strae și altele, asigurate de la individul Costachi Babâlan, în pretenţia soţiei sale Ileana, pentru lip­suri de zestre, eva­luate în sumă de 596 lei, 2 vac cu viţel, 1 stearpâ şi un juncan, se publică ca con­curenţii ce se vor găsi a cumpâra cele asigurate, sâ se înfăţoşeze la Camera Prefecturei dupâ împlinirea terminului de 40 zile socotit de la data Foaeî, când are a se fini mezatul cu forma cuvenită. No. 17996. Agheniia Elino-Regenscâ prin adresa No. 311, face cunoscut Prefecture!, cu D. Dionisio Foca supus elinii, având a lua de la emberul Leoni­de Mihalceanu tot asemene supusa suma de 63,747 iei, dupâ un sunet scris în dialectul grecesc cu data din 28 Septemvrie 1864, fârâ termin plata banilor­, din întâmplare au perdut acel sunet, şi pentru câ D. Mihalceanu au numerata suma de 63.747 lei în pre­toriul acel Aghenţiu, cu care au achitat în totul po­menitul însemn, iar D. Dionisie au prii­pit banii şi iau dat esoflis, în temeiul câruea se consideră pen­tru tot­dea­una atiulata şi resuflat în totul visul în­­scris­, ori când, ori unde şi ori în ce cualitate s’ar ivi, se publică spre obşteasca cunoştinţă achitarea şi anularea sinetului olisii, Primârie a Comunei Iaşii. No. 4693. Dupâ planul și devisul format de arhi­tectul comunei acestei urbe, Primâriea urmând a li­cita facerea din nou a unui balcon cu grilaja de fer necesar în g­urul turnului de la Golia, pentru santi­nela ce stă acolo spre observarea incendiurilor, care se ocasioneazâ, se publicâ concurenţa cu termin de 20 zrile de la data Foaeî, se invită pe toţi Domnii amatori, ca la ecepirarea acestui termin, sâ se pre­zinte în pretoriul Primăriei, acompaniaţi de garanţii solvabile, când­ se va face adj­udecaţiunea asupra persoanei care va oferă mai avantajos prejai în pro­fitul Comunei, condiţiunele relative planul şi devizul amatorii vor pute vide cu 3 orile mai înainte de clipa frcsată a se ţine concurenţa.

Next