Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)
1865-10-18 / nr. 117
No, HT. ROMANIA. AN CL HL FOAEA PUBLICAŢIUNILOL OFICIALE DIN RESORTULU CUHŢILOR n xisr itis„b: :bp«c*c^^. ]»ră.IN 1A881 prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. piarul se publica de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Luni 18 Octorav. 1865. IEARE Li In districtele României, prenumeraţiunea se face la birourile postale. Inserarea anei rând de 35 litere coafa un leu, cursul fiseuril Iaşii 18 Octomvrie. Revistă Politică,. Independinţa Belgiei face reflecţiunele următoare asupra congediului acordat Monsiniorului Metod de curtea Romană. Este o adevărată revoluţie ce au isbucnit în consiliele Papei, cu congediul acordat pro-ministrului de arme. Dacă acest personagiu, care au jucat un rol aşa de important în Roma în aceşti din urmă ani, nu este mai mult pro-ministru al armelor, cauzele acestui faptu trebue căutate mai ales în greşelele ce el au comis, sau au lăsat a fi comise în eserciţiul funcţiunelor sale. Vorbe necredibile se audu prin Roma în acest respect. După aceste sgomote D. Merod nu ar fi dat a sa demisiune ce o ar fi priimit, în urma revelaţiunelor făcute Papei de Cardinalul Antonelli, asistat de ambasadorul Franciei , revelaţiunî relative la doue puncturi capitale : protecţiunea acordată de pro-ministrul briganzilor napolitanî, şi un deficit considerabil constatat în casa ministerului, al carui D. Merod era şeful. Cu căderea D. Merod unu nou sistem caută se prevaleele în politica Romană ; acest sistem este acela care resultâ din inspiraţiunele Cardinalului Antonelli, adecă a resistenţei pasive succedându unei resistenţe active, la ideile noue care prevalează în Italia, în regiunele oficiale din Paris, au început chiar a se ivi speranţa, că resignaţiunea papală va merge până la subscrierea unei tractaţiunî cu Regele Victor Emanuel, şi se consideră mai ca asigurată o reconciliaţiune. Pesti Napló au publicat o literă de la Groavardein, subscrisâ de mai mulţi electori, şi în care se atribuea D. Deak opiniunea, că înainte de toate trebue a se numi earâşi pe membrii dietei din 1861. Provocat de a se esplica, D. Deak declară în o notă adresată acelueaşi jurnal, că estim moda a sale idei asupra efecţiunelor, ei au consiliat espres pe electori de a fie ca a lor alegere asupra candidaţilor celor mai capabili, şi că el nici au propus, nici au susţinut principii de feliul acelor ce li se atribuise în litera de la Grosvardein. El nici doreşte de a le vedea prevalându, pentru că ele ar lovi în libertatea electorală. Prin unu incident curios polonii refuza de a se acorda cu movimentul panslavistic care agiteaze populaţiunea slavă din imperiul austriac şi de pretutindene. Czasul din Kracovia combate atât panslavismul austriac cât şi acel rusian. Pentru Czas naţionalitatea slavă nu esista de cât în imaginaţiunea acelor carii n’au o naţionalitate proprie. „Naţionalitatea slavă, exce Czasul, este negaţiunea tuturor naţionalităţilor care s’au degajat înaintea timpurilor istorice din haosul slavismului, în Ungaria, aceste încercări a particularismului slav, care purcede din Bohemia, nu găsesc multe simpatii. Lecţiunea trecutului au produs a sale efecte. Croaţii, Dalmaţiî, Serbii, Slovacii sunt puţin dispuşi de a separa a lor cauze de acea a maghiarilor, carii vor avea poate bunul spirit de a nu’şî aliena pe aceste popoare prin revindecare prea absolută a vechelor lor privilegii. Pentru moment buna înţălegere nu este alterată, şi se poate constata că în mai multe comitate, patrioţii maghiari cunoscuţi prin liberalismul lor şi sacrificiile ce au fâcutu convicţiunelor lor, vor fi aleşi prin aufragiul a multora electori ce să ţină de naţionalităţi diverse. Senatul din Francfort au refuzat de a limita libertatea presei şi privilegile dreptului de întrunire, consacrate prin constituţiunea locală, după reclamările ce Prusia şi Austria făcuseră în acest senss guvernământului local. Ce e mai mult, aceste reclamări au fost susţinute din partele de ameninţări îndestul de clare, de esecuţiune în cazul când nu ar fi bine priimite. Nime însă nu poate prevedea dacă aceste puteri au intenţiunea serioasă de a esecuta a lor ameninţări. Nu mai este cert, că punerea în tutelă a unui singur stat din confederaiţiune, va fi semnalul unui moviment general de reacţiune, unde sforţa va vorbi mai pe sus decât dreptul. Abend Post din Leipzig, care se crede a avea comunicaţiuni oficiale adeseori, pretinde a şti că Prusia ar fi ameninţat de a lua ea însăşi frânele putere! în cetatea liberă a Francfortuluî, când Austria nu s’ar asocia la demarsa sa, astfel Austria ar fi fost sforţată a adhera proiectului Prusiei. Ost-deutsche Post continuă de a ataca cu viociune molitatea guvernământului austriac. El el împuţea- Ze de a fi dat mâna, deşi presedându Confederaţiunea, la unu actu, ce violează în unu modu manifestul pactul federal. „Dispusădunela acestui pactu, Zice Ost-deutsche Post, nu autorizase de marşa arabelor cabinete ; nici unu guvernaraăntu afară de Confederaţiunea însăşi, nu are dreptul de a formula o cerere ca acea cuprinsă în Nota Austro-Prusiana. Art. 19 din actul final de Viena, interzice membrilor confederaţiunei, de a’şî face dreptate singuri. Presa liberală din Viena este universalmente preocupată de noutatea unei intervenţii a Austriei în afacerile de Mexico. Sa zice în adevăr că împeratorul Franţl-Iosef ar fi promis un continent anual de 2000 de oameni pentru a permite Franţiei de a reduce armata sa de ocupaţ’una. „O ascraiaca măsură, Zi‘îe Ost-deutsche Post dacă s’ar confirma ar fi un act fundat la cel mai înalt grad. Lâsiad la o parte chestiunea dreptului, această legaminte ar ave de consecvenţa de a libera pe Franţia din o situaţiune grea şi de a o scoate din pericolul unui reabel cu America. Şi în schimbul acestui serviciu, ce ar pute spera că de la Franţia ? Poate da a videa servind în contra Austriei în Italia, aceleşi trupe pe care intervenţiunea sa, ar fi permis inimicului seu de a le scoate din Mexico. Corespondenţa autographiatâ din Viena anunţă ca un lucru cert că Imperatorul Franciacua-Ioseph va purcede în cele dintâi Z^e a 1°* Decembre la Ofen, pentru a deschide dieta ungară, şi a se stabili pe un timp în acest oraş. Se crede în general că principele imperial va întovărăşi pe suveran. Regele Victor-Emanuel au primit în audienţă solemnă pe trimişii ambelor suveran ce nu aveau încă representanţi diplomatici la Curtea de Florenţa: împeratorul de Mexico şi marele ducă de Baden. Alocuţiunea adresată regelui de Ministrul Imperatorului Maximilian avea o marea politică care va face sintaţiune în Viena. Imperatorul, animat de sentimente de afecţie pentru Rege, regretă de a fi acceptat aşa de lungii timpii pentru a lega raporturi diplomatice la Curtea de Italia, şi doreşte a videa întărinduse din ce în ce mai mult relaţiunile de amiciţie între doue june monarhii. Incidentul relativ la observaţiunele ce guvernamentul american ar fi adresat Curţei de Tuileries, asupra formarei unui corpore Egyptian destinat pentru Mexico continuu a ocupa pe presa franceză Jurnalele oficiose din Paris încep a vorbi de acest incident, şi naturalmente tote contesteazâ esistenţa depeşei armericane anunţată de corespondentul Timesului. Cu toate aceste se confirmă că realmente o depeşă asupra înrolărilor din Alexsandria esista, dar că în aceasta depeşă guvernul american reînoeşte sub o formă plină de amenitate observaţiunele ce le présentase anterior taente, şi care sunt de aceeaşi natură ca acele ce Englitera făcuse Franţiei asupra aceluiaşi subiect. Ministrul Statelor Unite au fost primit ieri de D. Droyn de Louys, şi se şane că esplicaţiunele date de D. Bigelow Ministrului de afaceri streine ar fi fost recunoscute satisfăcătoare. Se citează ca o probă de relele dispuseţiuni a cabinetului American pentru Franţia o schimbare ce ar fi gata a se opera în modul de percepţiune a vămilor Statelor Unite. Şi care ar avea de efect, de a pune productele franceze în o condiţie desavantagioase pre pieţele americane. Circulara D. Drouyn de Louys relativă la reuniunea unei comisiuni sanitare internaţionale este espediat. Cele mai multe cabinete nici au aşteptatu invitarea oficială pentru a face spontanei cunoscută adheziunea lor la o măsură philantropieâ care au căpătat o aprobaţie unanimă. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dioasteriea Sfintei mitropolii. No. 3861. Spre a se putea da legiuitul curau reclamaţie primită de la Ioan Carpusariul din acest oraşu, contra soţiei lui Elena, carea au părăsit convieţuirea timpi de 7 ani, fără a se şti unde el, se publică terminal la 60 786, spre deşteptarea, aflarea şi trimeterea numitei la acest Dicaateriu. Comisiunea arendatoare moşiilor şi a parchetelor pâdurelor Statului. No. 166. Se publică rearandarea moşiilor Hănuşenii şi Zerneştii, pentru terminul de 25 Octomvrie curent, iar Prăjeşti şi Adjudul vechiu, au asemenea a se licita la rândul lor, după ordinea Monitorului No. 223. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 18.649. D. M. Câlimânescu prin petiţiune aratâ, că sinetul cu data 1860 Dechemvrie 20, cu care D. Gr. Chiriac datorea 10 galbeni D. A. Mustea, trecut cu cesie eâtră D. Costachi Carp, şi de la acesta eâtră D-lui, l’ar fi perdut, se publică aflarea acelui sunet, cunoscânduse însă, câ cu aceasta nui se face suplicantului vra unu actu. Prefectura district. Iaşii. No. 17,171. Direcţiea Generală a Posteloru şi a Telegrafiei, prin adresa cu No. 6946 încredinţată, cu conductorul Cristea Dr.Ieovu ce au fost trimeşii din Bucureşti la Iaşi în curau de la 29 a espiratei luni, prin Bacău ar fi perdut unu pachet cu No. 4074, ce au fost trimesu de înalta Curte de Casaţie câtră Tribunalul de Iaşi, neştiindusa exact în ce anume locu, din care motivu se publică, câ toate autorităţile competente sunt poftite a cerceta aflarea şi înştiinţarea de acel pachet. No. 17,358. Conform telegramei D. Minitru de Interne No. 23,025, se publică Ziua de 24 a curentei, pentru aprovisionarea a 20 stânjini lemne trebuitoare 10 st. Prefecturea Poliţiei de oraşu, şi 10 Comisiilor de cvartale, cu invitare, ca doritorii să se prezinte la voeneionata Zb la Camera acestui oficiu cu garanţiile cuvenite, spre concurare. No. 17,362. Conform oficiei D. Ministru de interne No. 22,680, se publică Ziua de 25 a curentei, când are a se ţinea licitaţie în Camera acestei Prefecturi, pentru aprovizionarea a 600 perechi opinci trebuitoare la încălţămintearestanţilor din Penitenciarul Central al oraşului Iaşi, cu invitare, ca doritorii să se prezinte în acea Zi cu garanţiile cuvenite, spre concurare. No. 17.364. Se publică Ziua de 21 a curentei, când are a se ţinea licitaţie în Camera acestei Prefecturi, pentru darea în chirie a dughenei No. 9, proprietate a Sf. Nicolai Domnesc din uliţa Sf. Vineri oraşul Iaşii, ca doritorii în acea zi, să se presente însoţiţi cu garanţiile cuvenite spre concurare, căci la terminul ce au fost destinat, la 15 a curentei» nu s’au putut ţinea licitaţie din cauza lipsei de concurenţi.