Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-10-18 / nr. 117

No, HT. ROMANIA. AN CL HL FOAEA PUBLICAŢIUNILOL OFICIALE DIN RESORTULU CUHŢILOR n xisr itis„b: :bp«c*c^^. ]»ră.­IN 1A881 prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. piarul se publica de la 3—6 coaie pe septâm­ânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Luni 18 Octorav. 1865. I­E­ARE Li In districtele României, prenumeraţiunea se face la birourile postale. Inserarea anei rând de 35 litere coafa un leu, cursul fiseuril Iaşii 18 Octomvrie. Revistă Politică,. Independinţa Belgiei face reflecţiunele următoare asupra congediului acordat Monsiniorului Metod de curtea Romană. Este o adevărată revoluţie ce au isbucnit în con­­siliele Papei, cu congediul acordat pro-ministrului de arme. Dacă acest personagiu, care au jucat un rol aşa de important în Roma în aceşti din urmă ani, nu este mai mult pro-ministru al armelor, cau­­zele acestui faptu trebue căutate mai ales în greşe­­lele ce el au comis, sau au lăsat a fi comise în e­­serciţiul funcţiunelor sale. Vorbe ne­credibile se audu prin Roma în acest respect. După aceste sgo­­mote D. Merod nu ar fi dat a sa demisiune ce o ar fi priimit, în urma revelaţiunelor făcute Papei de Cardinalul Antonelli, asistat de ambasadorul Franci­ei , revelaţiunî relative la doue puncturi capitale : protecţiunea acordată de pro-ministrul briganzilor­ napolitanî, şi un deficit considerabil constatat în casa ministerului, al carui D. Merod era şeful. Cu căderea D. Merod unu nou sistem caută se prevaleele în politica Romană ; acest sistem este a­­cela care resultâ din inspiraţiunele Cardinalului An­tonelli, adecă a resistenţei pasive succedându unei resistenţe active, la ideile noue care prevalează în Italia, în regiunele oficiale din Paris, au început chiar a se ivi speranţa, că resignaţiunea papală va merge până la subscrierea unei tractaţiunî cu Rege­le Victor Emanuel, şi se consideră mai ca asigurată o reconciliaţiune. Pesti Napló au publicat o literă de la Groavar­dein, sub­scrisâ de mai mulţi electori, şi în care se atribuea D. Deak opiniunea, că înainte de toate tre­bue a se numi earâşi pe membrii dietei din 1861. Provocat de a se esplica, D. Deak declară în o notă adresată acelueaşi jurnal, că estim­ moda a sale idei asupra efecţiunelor, ei au consiliat espres pe electori de a fie ca a lor alegere asupra candidaţilor celor mai capabili, şi că el nici au propus, nici au susţinut principii de feliul acelor ce li se atribuise în litera de la Grosvardein. El nici doreşte de a le vedea prevalându, pentru că ele ar lovi în liberta­tea electorală. Prin unu incident curios polonii refuza de a se a­­corda cu movimentul panslavistic care agiteaze po­­pulaţiunea slavă din imperiul austriac şi de pretu­­tindene. Czasul din Kracovia combate atât pansla­vismul austriac cât şi acel rusian. Pentru Czas na­ţionalitatea slavă nu esista de cât în imaginaţiunea acelor carii n’au o naţionalitate proprie. „Naţionalitatea slavă, exce Czasul, este negaţiunea tuturor naţionalităţilor care s’au degajat înaintea timpurilor istorice din haosul slavismului, în Ungaria, aceste încercări a particularismului slav, care purcede din Bohemia, nu găsesc multe simpatii. Lecţiunea trecutului au produs a sale e­­fecte. Croaţii, Dalmaţiî, Serbii, Slovacii sunt puţin dispuşi de a separa a lor cauze de acea a maghia­rilor, carii vor avea poate bunul spirit de a nu’şî aliena pe aceste popoare prin revindecare prea ab­solută a vechelor lor privilegii. Pentru moment bu­na înţălegere nu este alterată, şi se poate constata că în mai multe comitate, patrioţii maghiari cunos­cuţi prin liberalismul lor şi sacrificiile ce au fâcutu convicţiunelor lor, vor fi aleşi prin aufragiul a mul­­tora electori ce să ţină de naţionalităţi diverse. Senatul din Francfort au refuzat de a limita li­bertatea presei şi privilegile dreptului de întrunire, consacrate prin constituţiunea locală, după reclamă­rile ce Prusia şi Austria făcuseră în acest senss guvernământului local. Ce e mai mult, aceste recla­mări au fost susţinute din partele de ameninţări în­destul de clare, de esecuţiune în cazul când nu ar fi bine priimite. Ni­me însă nu poate pre­vedea dacă aceste puteri au intenţiunea serioasă de a esecuta a lor ameninţări. Nu mai este cert, că punerea în tu­telă a unui singur stat din confederaiţiune, va fi sem­nalul unui moviment general de reacţiune, unde sfor­ţa va vorbi mai pe sus de­cât dreptul. Abend Post din Leipzig, care se crede a avea co­­municaţiuni oficiale adese­ori, pretinde a şti că Pru­sia ar fi ameninţat de a lua ea însăşi frânele pute­re! în cetatea liberă a Francfortuluî, când Austria nu s’ar asocia la demarsa sa, astfel Austria ar fi fost sforţată a adhera proiectului Prusiei. Ost-deutsche­ Post continuă de a ataca cu viociune molitatea guvernământului austriac. El el împuţea- Ze de a fi dat mâna, de­şi presedându Confedera­­ţiunea, la unu actu, ce violează în unu modu mani­festul pactul federal. „Dispusăd­unela acestui pactu, Zice Ost-deutsche­ Post, nu autorizase de marşa arabe­lor cabinete ; nici unu guvernaraăntu afară de Con­­federaţiunea însăşi, nu are dreptul de a formula o cerere ca acea cuprinsă în Nota Austro-Prusiana. Art. 19 din actul final de Viena, interzice membri­lor confederaţiunei, de a’şî face dreptate singuri. Presa liberală din Viena este universalmente pre­ocupată de noutatea unei intervenţii a Austriei în afacerile de Mexico. Sa zice în adevăr că împerato­­rul Franţl-Iosef ar fi promis un continent anual de 2000 de oameni pentru a permite Franţiei de a redu­ce armata sa de ocupaţ’una. „O ascraiaca măsură, Zi‘îe Ost-deutsche­ Post dacă s’ar confirma ar fi un act fundat la cel mai înalt grad. Lâsiad la o parte chestiunea dreptului, această le­ga­minte ar ave de consecvenţa de a libera pe Fran­­ţia din o situaţiune grea şi de a o scoate din peri­colul unui reabel cu America. Şi în schimbul ace­stui serviciu, ce ar pute spera că de la Franţia ? Poa­­te da a vi­dea servind în contra Austriei în Italia, aceleşi trupe pe care in­tervenţiunea sa, ar fi permis inimicului seu de a le scoate din Mexico­. Corespondenţa autographiatâ din Viena anunţă ca un lucru cert că Imperatorul Franciacua-Ioseph va purcede în cele dintâi Z^e a 1°* Decembre la Ofen, pentru a deschide dieta ungară, şi a se stabili pe un timp în acest oraş­. Se crede în general că prin­cipele imperial va întovărăşi pe suveran. Regele Victor-Emanuel au primit în audienţă solemnă pe trimişii ambelor suveran­ ce nu aveau încă represen­­tanţi diplomatici la Curtea de Florenţa: împerato­­rul de Mexico şi marele ducă de Baden. Alocuţiu­nea adresată regelui de Ministrul Imperatorului Ma­­ximilian avea o m­area politică care va face sinta­­ţiune în Viena. Imperatorul, animat de sentimente de afecţie pentru Rege, regretă de a fi acceptat aşa de lungii timpii pentru a lega raporturi diplomatice la Curtea de Italia, şi doreşte a videa întărinduse din ce în ce mai mult relaţiunile de amiciţie între doue june monarhii. Incidentul relativ la observaţiunele ce guvernamen­­tul american ar fi adresat Curţei de Tuileries, asupra formarei unui corpore Egyptian destinat pentru Me­xico continuu a ocupa pe presa franceză Jurnalele oficiose din Paris încep a vorbi de acest incident, şi naturalmente tote contesteazâ esistenţa depeşei a­­rmericane anunţată de corespondentul Timesului. Cu toate aceste se confirmă că realmente o depeşă asu­pra înrolărilor din Alexsandria esista, dar că în a­­ceasta depeşă guvernul american reînoeşte sub o for­mă plină de amenitate observaţiunele ce le présen­ta­se anterior taente, şi care sunt de aceeaşi natură ca acele ce Englitera făcuse Franţiei asupra aceluiaşi subiect. Ministrul Statelor Unite au fost primit ieri de D. Droyn de­ Louys, şi se şane că esplicaţiunele date de D. Bigelow Ministrului de afaceri streine ar fi fost recunoscute satisfăcătoare. Se citează ca o probă de relele dispuseţiuni a cabinetului American pentru Franţia o schimbare ce ar fi gata a se opera în modul de percepţiune a vămilor Statelor­ Unite. Şi care ar avea de efect, de a pune productele fran­ceze în o condiţie desavantagioase pre pieţele ame­ricane. Circulara D. Drouyn de Louys relativă la reuniu­nea unei comisiuni sanitare internaţionale este es­­pediat. Cele mai multe cabinete nici au aşteptatu invitarea oficială pentru a face spontanei­ cunoscută adheziunea lor la o măsură philantropieâ care au căpătat o aprobaţie unanimă. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dioasteriea Sfintei mitropolii. No. 3861. Spre a se putea da legiuitul curau reclamaţie­ primită de la Ioan Carpusariul din acest oraşu, contra soţiei lui Elena, carea au părăsit con­vieţuirea timpi de 7 ani, fără a se şti unde el, se publică terminal la 60 786, spre deşteptarea, afla­rea şi trim­eterea numitei la acest Dicaateriu. Comisiunea arendatoare moşiilor şi a parchetelor pâdurelor Statului. No. 166. Se publică rearandarea moşiilor Hănu­­şenii şi Zerneştii, pentru terminul de 25 Octomvrie curent, iar Prăjeşti­ şi Adjudul vechiu, au aseme­nea a se licita la rândul lor, după ordinea Monito­rului No. 223. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 18.649. D. M. Câlimânescu prin petiţiune aratâ, că sinetul cu data 1860 Dechemvrie 20, cu care D. Gr. Chiriac datorea 10 galbeni D. A. Mus­tea, trecut cu cesie eâtră D. Costachi Carp, şi de la acesta eâtră D-lui, l’ar fi perdut, se publică afla­rea acelui sunet, cunoscânduse însă, câ cu aceasta nu­­i se face suplicantului vra unu actu. Prefectura district. Iaşii. No. 17,171. Direcţiea Generală a Posteloru şi a Telegrafiei, prin adresa cu No. 6946 încredinţată, cu conductorul Cristea Dr.Ieovu ce au fost trimeşii din Bucureşti la Iaşi în curau de la 29 a espiratei luni, prin Bacău ar fi perdut unu pachet cu No. 4074, ce au fost trimesu de înalta Curte de Casaţie câtră Tribunalul de Iaşi, ne­ştiindusa exact în ce a­­nume locu, din care m­otivu se publică, câ toate au­torităţile competente sunt poftite a cerceta aflarea şi înştiinţarea de acel pachet. No. 17,358. Conform telegramei D. Minitru de Interne No. 23,025, se publică Ziua de 24 a curentei, pentru aprovisionarea a 20 stânjini lemne trebuitoa­re 10 st. Prefecturea Poliţiei de oraşu, şi 10 Comisiilor de cvartale, cu invitare, ca doritorii să se prezinte la voeneionata Zb la Camera acestui oficiu cu ga­ranţiile cuvenite, spre concurare. No. 17,362. Conform oficiei D. Ministru de in­terne No. 22,680, se publică Ziua de 25 a curentei, când are a se ţinea licitaţie în Camera acestei Pre­fecturi, pentru aprovizionarea a 600 perechi opinci trebuitoare la încălţămintea­­restanţilor din Peni­tenciarul Central al oraşului Iaşi­, cu invitare, ca doritorii să se prezinte în acea Zi cu garanţiile cu­venite, spre concurare. No. 17.364. Se publică Ziua de 21 a curentei, când are a se ţinea licitaţie în Camera acestei Pre­fecturi, pentru darea în chirie a dughenei No. 9, proprietate a Sf. Nicolai Domnesc din uliţa Sf. Vi­neri oraşul Iaşii, ca doritorii în acea zi, să se pre­sente însoţiţi cu garanţiile cuvenite spre concurare, căci la terminul­ ce au fost destinat, la 15 a curentei» nu s’au putut ţinea licitaţie din cauza lipsei de con­curenţi.

Next