Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-10-23 / nr. 119

No. 119 ROMANIA. ANI L Ilf. FOAEA 1'UBLICAȚIUNILOL OFICIALE DIN RESORTUL­ CTJRTELOR DE APELU » .ii»' i sut *,od!S^»i»ifc. IN JaSSI prenumeraţiunen se face la Tipografia H. Goldaer, uliţa Chiristigiel. Diarul ae publică de la 3—6 coaie pe aeptâmânâ Abouaraentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. postale. In dirietele fioriimei, preiinaiengiunea ;e C..ee­­ binronrile Inserarea unuî rând de 35 IP re costă au Du, taraul fiscuîu­l Iașii 23 Octomvrie. Bavistă politica. Vuetul retragere! D. Fould Jan răspândit în Pa­ris; se elieea câ el ar fi depus al seu portofoliu în manele V. Behic. Această resoluţiune din partea ministrului de finance, pare puţinii probabilă, în mo­mentul cân­ au avut cel mai mare succes cu desfi­inţarea recevorilor generali, măsură a carei esecuţiune este datorat a o adecura. Asfel un­a din corespon­denţii Independinţei, în armonie cu Timpul face re­­servele sale asupra acestor zgomote, cu toatâ vio­­ciunea ce căpătaseră. Francia aduce o noutate din Mecsîco, ce nu este fârâ importanţă Cu ocazia aniversăre! independen­ţei Mo­caicului, Imperatorul Macsimilian ar fi făcut unu decret, prin care proclamă principi de sânge cu titlul de alteţă, pe doi coborâtori a traperatorului Iturbid, care vor lua rang la curte în urma mem­brilor din familia imperială. Insă, Imperatorul Ma­­csimilian ne­având urmaşi, descendenţii vechiului împărat al Mexicului, adoptaţi de familia imperială, vor fi chiemaţi astfel la succesiunea tronului Mecsi­­can, cel mai în vârstă din aceşti principi, îşi face studiile sale la colegiul din St. Barbe în Paris, şi se plice că ministrul imperatorului mecsican, D. Hi­dalgo,­­ar fi informat de înalta sa distincţiune. Situaţiunea Algeriei au luat un nou caracter­ de nelinişte. Monitorul Algeriei anunciă, că unul din capii celei din urmă insurecţiuni, Si-Lala, au re­­parut la sudul provinciei, pentru a prăda tributele de pe marginile Telului. Autoritatea au luat mâsu­rile necesarii pentru a înarma pe gumii din Telle, şi generalul Laoretelle s’au pus în marşa cu sforţa suficiinţî, pentru a respinge pe Si-Lala. Această noue încercare va avea de efect de a spori îngrijirile la care coloni­a este în pradă de cât­va timpu, şi pe ca­re faptele ce se petrec în toate filele, nu sunt de natură a le potoli. Se vorbeşte că Lord Cowley ambasadorul Britanic în Paris, se va retrage curând şi că în locu­i Lord­ Granwille stă gata de a priimi ambasada. Curtea de Francia ar fi prea favoritoare unei asemenea com­­­binaţiuni. Moartea lui Lord Palmerston nu nu pii dus în Fran­cia un mai mic efect de­cât în Euglitera. Ea au fost judecată mai ales în punctul din­ vedere­a relă­­ciunelor ambelor puteri Lord Palmerston se opuse cu mare tărie regelui Louis Philipe în mai multe questii, însă în cei din urmă ani a carierei sale, ei se arătă devotat părtinitorii a unei înțelegeri cordia­le, între Paris şi Francia Lord Palmerston era una amic secur a lui Napoleon III, şi pe căt se găsea în capul afacerilor, se putea considera că raporturile dintre ambele ţeri, tindeau a face din ce în ce mai intimă alianţa esistente dintre dângăie. Această politică fira acea a succesorului seu. Este un lucru dubiu dacă acest succesore va fi Lordul John Russel , nu pentru că acest omm­ de stat recu­noaşte mai puţin de­cât al seu reposat coleg, foloa­sele unei amiciţii cu Francia, însă pentru că de un caracter mai puţin mlădios de­cât Lord Palmerston, el poate nu va putea, în acelaşi grad­, ascunde as­peritatea divergenţilor ambelor curţi. După conjecturile cele mai accreditate în Londra în regiunele ministeriale, succesiunea lordului Pal­merston ar reveni lordului Rusei, care va ceda por­tofoliul afacerilor străine lui Lord­ Clarendon. Lord Palmerston va fi înmormântat în Westminster alăture cu toate gloriile Eugliterei. Familia sa n’au consimțit însă acestor t­onori decât după îndemnurile reginei. Afară de demonsta­țiunea ce ambele mari puteri germane au­ făcut la Francfort, se zice că ele ar fi trimes depeşe la ai lor representanţi pe lângă curţile puterilor secundare, în care se plâng de limba grulu ireverend­al al jurnalelor în privinţa lor. Aceste de­peşe au fost cetite Miniştrilor de afacerile străine a diverselor curţi germane, şi unul din aceştia, D. de Beust au făcut observaţiunea ca cu acelaşi drept ar putea însuşi a se pli­nge de limbagiul ireverenţios al jurnalelor din ambele mari state car nu cruţă pe statele mici înturnăndu se în ridicol. Jurnalele engleze se ocupă de reconstituirea cabi­netului. Timesul susţine că alegerea D. Gladstone ca Ministru primar ar fi mai excelentâ de­cât acea a lui Lord John Russel. Morning Post cu toate că e mai specialmente organul şefului organisâcîunei noue, re­­cuno­se îndrituit veritatea a este! critice, proclamând că D. Gladstone este magistrul situaţiuneî, în sfârşit Morning Star şi Daily News organulu liberalilor a­­voncaţi, demonstra că guvernământul este prea slab reprezentat în camera comunelor. Se pare că primul ministru vroise a oferi un por­tofoliu lui Lord Stanley, fiul lui Lord Derby, a câ­­rvea opiumul sunt liberale, înse Lord Stanley ar fi retusat. Acest refus se esplicâ. Aşteptând un porto­foliu din mânile partidei Wighs, e! ar fi devenit sper­jure partiţie! opuse al carii capu eSte părintele seu, şi ori­câtu de liberale ar fi opiniunele sale, ele nu sunt încă îndestul pentru a accepta solidaritatea ace­lor ce în D. Gladstone au un eloquenta defensorii. Eata analiza depeşei aderată de cabinetul prusian cătră representantele seu în Francfort şi destinată a fi transmisă Senatului cetaţei libere germane: „...Noi sperasem până în cel din urmă moment că Senatul pătruns de a sale obligaţiuni, cătră confede­raţii gerna­ni, şi amintindu-şi remontranţele anteriori a­le Austriei şi a­le Prusiei, vor împiedeca întruni­rea acestei Adunări. Noi înse am fost amăgiţi. Noi ne-am convinsu încă odată câ Senatul nu se opune ca teritoriul de Francfort să fie alesu ca punct­ de purcedere pentru proiecte politice ne­inteleginte şi chiar strică­toase cauzei comune. Noi nu putem ad­mite mai mult o asemene indulgenţă în presenţa în­cercărilor resturnatoare, nici ca resi­denţa Dietei se fie aleasă cu preferinţă pentru a surpa autorităţile asistenţi a primilor State a­le confederăciunei, şi din acest oraş îi să se transmită în afară­ publicaţuni ca­re întrec­ în insolenţă (rohheit) pe toate cele­laite. Indulgenţa Senatului este demnă de desaprobare. Prusia în acord cu Austria, nu poate să tolereze un asemene scandal public­, nici chiar sub forma unor tendinţe fără resulta......“ orin asemenea, 10 stuguri fân vechiu şi­­ stoguri fân nou, spre plata căştiuni de 25 Octomvrie anul espirat 1864, pentru posesiea moşiei Buhacomi cu Bivolarii, se publică vândarea­­er în termin de 40 Zile socot , de la data FM­I spre cunoştinţa con­curenţilor ce vor fi, să se presinte aicea în cea mai de pe urmă şi spre târguire cunoacandu-se câ mezatul fiind silnic, se va vinde s rea secvestratâ cu ori ce preţu va eşi la mezat. No. 12,646. De cătră sub Prefectura de Miletin urmând a se vinde Hcitativu 2 gocitori secvestraţi de la individul loan a Vasilcăi, spre satisfacerea D. Costachi Grecinschi cu o sumă bani ce reclamă, se publică vânzarea lor în termen de 40 zile socotit de la data Fidel, spre cunoştinţa amatorilor ce vor fi, să se presinte la tactul acel sub-Prefecturî în cea mul de pe urmă spre târguire, servind acest ter­min şi spre deşteptarea debitor­ului, că mezatul fiind silnic se vor vinde vitele secvestrate cu ori­ce preţu va eşi. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşii. No. 17 537. Fiind ca la împlinirea terminului de 40 elite publicat prin Foaea No. 93 din 19 Au­gust, nu s’au înfăţoşat concurenţi de a cumpăra vi­tele împlinite de la D. Nicolai Burueanu, prevăzute în acea Foae, spre îndestularea D. Costachi Troea, se publică spre ştiinţă, cu mezatul vânererei unora asemenea s’au amânat pentru a 3-ea Vinere de la data Foaei. No. 17635. în consideraţie câ nici la terminul de 21 a curentei nu s’au putut efectua licitaţia pentru închiri­erea dughenei No. 9 proprietate a Statului depen­dente de Sf. Nicolai Donmescu uliţa Sf. Vineri, din lipsa concurenţilor, s’au însemnat terminul de 25 a curentei pentru ţinerea unei alte licitaţie în acestu scop”, se publică mencionatul termin spre obşteasca încunoştiinţare a doritorilor. Prefectura district. Botoşani No. 3851. De la D. Costachi Caimacami secve­­etrânduse 311 merţă popuşoi ne­bătuţi, 322 merţâ grâu ne trierat, 212 m­rţâ ova su Hem, 125 merţâ Prefectura district. Bolgrad, No. 6223. D sub-Prefect arondismentului Caholo I­ut, prin raportul No. 5672 încredinţare, că în co­muna Curciu au picat de pripas un cal înşelat, la par murgii închişii, inferat la spata stângă dinainte cu litera III, pişcat la urechea stăngâ, de 6 ani, şi cu o şe de lemn cu 2 ţoale vechi, se publica afla­rea păgubaşului şi prezentarea lui cu doveeli în ter­minal legiuit, spre a ’i se da. Prefectul - district* CahuL No. 8840. D. sub-Prefect de Coatangaliea prin referatul No. 4020 încredinţare, câ în comuna Cri­hana s’au pripăşit 3 boi în pâr plavaul, unul cu u­rechea stângă tâetâ, coarnele întoarse, unul cu ure­chile spintecate şi altul cu urechea dreaptă tâetâ, 2 juncani, unul în păr galbân, unul balan, cu urechi­le tâete, se publicâ terminul legiuit de 3 luni, pen­tru ivirea păgubaşului, care cu dovedi palpabile să se presinte la această Prefectură, spre a ’i se da în îndestulare. No. 8842. Pe moşiea Ming’ru acest judeţu, pri­­pâşinduse un cal la pâr alb, cu puţine ppte sure pe spinare şi inferat la şoldul stâng denapoi cu litera X, dupâ încredinţarea luată din referatul D. sub­ Prefect de Coti 1-Morei No. 2991 ae pul­ecă termi­­nul legiuit de 3 ’ani, pentru ivirea păgubașii­ !, ca­re cu dovedi legale să se presinte la acea­stă Pre­fectură spre a ’i se da în îndestulare Prefectura district, Covurluiu. No. 11,655. La comuna Bereștil plasa Hom­cea, s’au pripăşit o capâ îa pâr neagră, pete albe pe spinare, mică la trup şi sub păntice stricată de taf­­tura, pentru care se publicâ în termin legiuit aflarea păgubaşului, care sâ se înfăţoşeze aicea cu dovedi în regulă, spre a ’î se elibera. Prefectura district. Dorohoia, No. 12,128. Pentru îndestularea evreului Buiura Labîn cu o sumă bani, asigurânduse de la D. Co­stachi Fruneleti 12 rauscuroaice, 2 geri şi o vacă cu viţel, se publica terminul de 40 elile, ca concu­renţii ce vor fi, la expirarea lui sâ se presinte aicea, unde urme­ze a desevârşi mezatul. Prefecţi’ la district. Fâlciii. No. 13,262. în podgoriile oraşului Huşii pripă­­şi aduse un cal mic de trupa, murgii deschişii fârâ alte semne, se publicâ terminul legiuit de 3 luni, pentru deşteptarea proprietarului lui şi înfâţoşarea aicea cu argumentele cuvenite» spre a ’i se elibera. No. 13,265. Gâsinduse in marginea suburbiei Râ­­eştilor oraşul Huşii, o vac­ă cu şelele rupte, la pâr porumbă balae, coarnele rădaşcate, urechile amân-

Next