Progresul, iulie-noiembrie 1867 (Anul 5, nr. 48-90)

1867-11-22 / nr. 88

No. 88. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNELOTI OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IASI T­I IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia N­. Goldner, uliţa Hiriatiglel. Ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe au 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasii, Mercurî22 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. Iaşii 22 Noemvrie. Depeşe Telegrafice. Bucureşti 7,2 Noemvrie 1867. Domnule Prefect, V’am zis câ guvernul treime săt esercite o in­­fluinţă în alegeri; sum bine încredinţat ca ’ţî în­ţeleşii caracterul ce trebue sâ aibă această influ­­inţă. Chemaţi a linişti spiritele, a potoli pasiu­­nele ce au lasat luptele trecutului, şi care trebue să înceteză îndată ce căuşele lor­ au dispârut­. Dv. caută se vă puneţi pe terenul legalităţeî, a­­decâ a­l imparţialitâţeî, al dreptăţeî, al moralită­­ţeî şi al patriotismului, pe care se poţi­ întruni, trebue să se întrunească toţi oameni! binelui, ori care ar fi fost coloarea lorii în trecut, în măna Dv. stă Domnule Prefect, ca toţi aceşti oameni se ajungă la înţălegere, să’şi dea măna de frăţie spre a conlucra la binele patriei. De veţi pro­cede aşa, puţini vor fi aciea, care orbiţi de pa­siune, vor rămăne afară din acest cercă, şi acţiu­nea loră ne mai avănd un punct de razimu, va fi nimicnicită. De veţi lucra într'alt fel, nu veţi fi representante fidel al guvernului, ce un om ft de partidă, care ar surprinde buna credinţă a admi­­nistraţiunei superioare. Afară de acea acţiune morală, mai aveţi D-le Prefect şi o altă acţiune de esercitat în districtul Dv., aveţi a asigura li­niştea şi ordinea publică, Dv. aveţi a asigura li­berul eserciţiu al drepturilor, fie­ cârne cetâţană, şi mal alesă ale fie­ căruî alegâtoră. Dacă administraţiunel nu’i este permisă se a­­meninţă, sâ intimidezâ saă se corumpâ, sâ înţele­ge de sine câ nici partitele saă indivizii nu pot fi toleraţi a întrebuinţa asemenea arme pentru triumful candidaţilor­ loră. Vă aducă aminte a­­ceasta D-le Prefecţii, căci administraţiunea este chemată a veghea ca asemenea fapte să nu se potă produce. Trebue ca toate alegerile cole­giului al­ 4-lea, ca şi ale celor-alte, sâ devie o realitate, dar nu o ficţiune, cum­ă aă fostă pănâ astăzi. Clasa ce formează colegiul al 4-lea, re­­presintâ şi ea interese mari şi nu mal puţin le­gitime de căt cele-alte clase, ele trebue dar sâ fie representate cu fidelitate în Cameră, căci în­­tr’alt felă s’ar da ocasiune la noue perturbări. Cât pentru ordinea publică nici o dată nu po­te fi nevoe mai mare de a rămăne ne­clintită de căt în timpul operaţiunelor­ electorale, adecă în momentele când naţiunea întreagă este în eser­­ciţială suveranitatel sale. Astfel, numai efectul alegerilor­ va putea fi bine făcătorit şi în întru şi în afară. Inimicii acestui mare principii­ al suveranitâţei naţionale, vor fi poate ispitiţi a se încerca sâ discrediteze regiuere actuală, cel pu­ţină prin scandaluri, în ne­putinţa în care se a­­fla de a provoca tulburări serioase. Printr’o ati­tudine energică şi hotărâtă, Dv. D-le Prefectă, îl veţi prevesti că ori­ce asemenea încercare s’ară strivi contra stăncel legel, pe care autorităţile sunt chemate a o aplica cu toată vigoarea. Ministru de Interne 1. Brăteanu. Domnule Prefect. București 4/18 1867. Sunt oameni care prin slăbiciunea principielor lor­ sau falsitatea celor pe care le profesază, după ocasiune, sunt condemnaţî a se servi contra adversarilor lor cu ar­ma calomniei. Aflându-se într'această tristă necesitate, unii din aceiea care combată guvernul actual, răspândesc o mulţime de sgomote, unele mai ne­adevărate de câtă altele. Vă îndrepteză dară această circulară ca se vă putu în posiţiune de a respunde acelor care în lipsă de cunoştinţă a lucrurilor­, s’ară laşa cu bună credinţă a se amăgi. Se atribue guvernului de astăzi intenţiunea de a voi emiterea de hărtie-monetă. Causa acestui sgomot este că guvernul din anul trecut, presentut de D. Lascar Ca­­targiu, și din care faceau parte D-nii Mavrogheni, Di­­mitrie Sturza, Generalul Ioan Ghica și I. Cantacuzino, am presentat prin organul meu, ca Ministru de Finance, înaintea Constituantei, un proiect de lege, prin care se autoriza guvernul a emite bilete pentru suma ce datora visteriei în mandatere şi bonuri, şi a cărora ne plată a­­păsa foarte asupra pieţei noastre, deja strivită sub­ o crisă financiară. Acele bilete erau menite a fi date în schimbul man­­datelor­ şi bonurilor­ emisă de tesaură, care nu se plăteaă de mai mult timpă. Avănd în cursă legală ele trebuea să înlesnească transacţiunele şi se uşureză prin aceasta crisa în care se afla piaţa, şi apoi aveaă să fie retrasă treptat din circulaţie, în acelaşi timp, şi în pro­­porţiunea vănţlereî proprietăţilor­ Statului, consacrate la plata acelor datorii flotante. Această operaţiune nu are alt scopă de­cât a transforma pentru acel care ar fi voit, mandatele şi bonurile de sume mari şi fără curs, în bilete de sume mici, şi care fiind primite după va­lora lor, în toate casele publice, nu puteau nici o dată să fie supuse la scăpeminte de 35 şi 40 °/h, cu care se scumptau pe atunci mandatele. Prin această operaţiune se uşura, cum­­lişei, pieaţa şi se înlesneau în afacerile lor, posesorii de bonuri ale visteriei, şi în 3 sau 4 ani, prin vânzarea proprietăţilor arătate de lege, cu o sumă de 50 milioane să refuza toată datoriea flotantă a Statului. Adversarii acestei propuneri au preferită sa facă un împrumut în streinătate, care aă îngreuetă budgetul cu o sumă de aproape 10 milioane pe fie­care ană, și a­­ceasta pentru un cursă de 23 ani. Astfel, Statul­ va plăti peste 200 milioane pentru 48,464,475 de lei, ce au primit prin acel împrumută. Sub­semnatul, persistă Domnule Prefect, a crede că operaţiunea propusă de dânsul în unire cu toţi miniştrii de atunci, era mult mai folositoare tesaurului ţercî şi contribuitorilor­, de căt cea efectuată de cătră succe­sorii noştri ; lucrul însă s’aă sfârşit şi guvernul nu mai poate reveni asupră’i, precum n’au putut'o face nici Camera în sesiunele trecute, când aă fost nevoită a ra­tifica împrumutul Oppenheim. Astăzi dară nici mal po­te fi vorbă de acele bilete, pe care celoră interesat­ a lovi guvernul, le-a­ plăcut a le numi hărtie-monetă. A doua bănueală ce o să aruncă guvernului, este că el ar voi a creşte contribuţiunele. Mai întăi D-le Prefect, ori cine ar fi la putere, nu poate să voească a'şî face de urât cu ţara. Apoi numai atunci nu guvernă şi nişte camere înţe­lepte şi patriotice, ceră de la contribuitori noue sacri­ficii, cănd visteriea se află într’o ne­aparată nevoe. Na­ţiunea întreagă ştie însă a cui administraţiune aă pusă adesa tesaurul în asemenea nevoe. Nu suntă miniştrii de astăzi aceiea care aă aplicat o sistemă de comptabilite financiară, pentru care ţara nu era pregătită, nu sunt miniştrii de astăzi aceiea care aă însutit funcţiunele, chiar acolo unde nici nu era nevoe, nu sunt ei care aă lasat, aă silit chiar adese pe omeni tineri şi valizi, a trece la pensiuni, nu sunt ei care aă tolerat sfitarisiren honiloru puhli’că, nu sunt ci cel care aă dat concesiuni de acelea, din care cele ce nu s’au putut desfiinţa, ne costă îndoit de căt ce ne-ar fi cos­tată, dacă la darea loră nu s’ar fi luat mită, şi cele ce s’aă résiliat ne au cerut încă sacrificiuri de mai multe milioane, nu suntă miniştrii de astăzi care aă făcută împrumuturi ale căroră dobănţii şi anuităţi nu­­mai aă încărcat Budgetulă cu 10 milioane pe fiecare ană; nu sunt în fine miniştrii de astăzi aciea care în câţî­va ani aă îndoit şi întreit Budgetul cheltuelilor terreî. Acel care aă adus aseminea nevoi asupra visteriei sunt oamenii care când au fost la putere au lucrat în aşa modă încât aă pusă ţara în trista necesitate de a crea imposite sau de a creşte pe cele esistente. Acelora dară revine res­­punderea. Guvernul de asta-eli dă ce mai mare şi mai sigură garanţia câ nu va înfiinţa nici va creşte vre­o dare. In Constituanta oamenii care asta-iji sunt în oposiţiu­­ne au cerut adaosuri la impositul fonciar, şi subsem­natul ca Ministru de Finance le-a respins ca şi pe toate cele­lalte imposite propuse. Dacă am priimit legea spi­­rituaselor, care fusesă presintata Camerii de D-nul Manolachi Costachi în timpul Ministerului de la 13 Iulie 1860, n’am fâcut’o de cât nevoit de starea de plânsă a Tesaurului Publică, stare care tăia lumea știe câ n’am adus’o noi. Și chiar această lege n’am voit a o priimi ast-fel, precum o făcuse D-nul Manolachi Costachi Epureanu, nici aşia cum fuse­se înfăţişată de predecesorii mei în 1866, ci mai întăi am înlăturat imposibilă ce proiectură Ministeriului din Iulie 1866, pune asupra vinului la produ­cerea sa, şi am uşurat tote greutăţile cu care legea pre­­sentată înainte de venirea mea la Ministeră, împovora încă pe contribuitori. Guvernul­ actual nu voeşte nici hărtie-monetă, nici crearea şi adause de imposite; elă caută îmbunătăţirea şi regularea financelor. Terel în simplificarea comptabili­­tăţei, şi în o mai dreaptă repartire a dării personale, în o constatare mai scrupuloasă, în o percepere mai esactâ şi asigurată contra ori căror stetarisiri, într'un spirit de economie în toate cheltuelile statului, fără însă a sminti serviciile folositoare societăţii.— Acestea sunt mijloacele ce guvernul­ le crede menite a ne scoate din nevoile în care ne-a aruncat trecutul şi asigură pe contribuitori contra ori­căreia înfiinţări sau cresteri de impozite, în­casarea regulată a veniturilor şi plăţile ne­întârziate a cheltuelilor­ statului, sunt apoi menite a readuce încre­derea şi siguranţa. Guvernul­ actual aduce aminte că înainte de venirea sa la putere, sub administraţia acelor ce l’ataca, funcţio­narii erau ne­plătiţi pe căte noue luni. Asta-fil respunderea salarilor s'au regulat aşa în­cât nu trece trimestrul fără ca ele se fie pe deplin acuitate. Guvernul actual a plătit încă în anul acesta anuitatile împrumutului Stern. Am respins asemenea şi... milioane, anuitate la împru­mutul Oppenheim, ceea ce a ridicat îndată cursul obli­­gaţiunilor­ acestui împrumut cu 4 la sută pe pieţele Europei. Oposiţiunea caută sâ mai arunce o bănueală, nu mai puţină gravâ, asupra guvernului. Aci respăn­­deşte vorbe că elă va amâna plata anuitâţiloră, adecă a plâtirel anuală a capitalului obligaţiuneloră rurale, eşite la sorţi, aci câ va desfiinţa chiară darea care asigură plata anuitâţiloră şi dobândliloră acestoră obligaţiuni. — Cine nu ştie însă Domnule Prefect că în Constituanta oposiţiunea de astăzi, prin organulă unuea din Membrii se! cel mai influenţi, D. Manolachi Costa­chi Epureanu, aă propusă sâ se ea banii din casa Co­mitetului de licuidare, spre a se da în trebuinţele tesau­rului, şi câ că, ca Ministru de Finance, m'am opusă cu energie la o asemenea propunere vătămătoare intere­­selor­ proprietarilor­ şi cerei întregi. — Ordinile mele apoi, atătă de apă cât şi de estim­pă, ca Ministru de Fi­nance şi ca Ministru de Interne sunt faţă spre a dovedi

Next