Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-11-08 / nr. 86
va mai ținea în samă, având a privi pe noul cumpărători orice dare către Stat sau comună ce pe trecut n’ar fi răspuns pentru acest imobil. Secţiaa « 4-11 Corecţională. No. 1606. Domnul Ilie Liberman ca inculpat ce este dus peste hotar, în conformitatea art. 75 aliniatul 6, este citată a se prezenta în Camera acestui Tribunal la 18 Decembre anul curent, ziua joi, orele 11 ante-meridiane, când urmează a se cerceta acţiunea intentata contra sa şi altora pentru abusul de încredere comisă în prejudicială D-lui Bereu Libling, la neurmare procesul se va decide în absenţă, conform art. 182 Procedura Penală. Tribunistlul judeţ. Cfbul. No. 2300. In baza art 534 din Procedura Civilă, amănându-se vânzarea caselor din târgul Leova a D-lui Iancu sin Ilerscu Chetrariu, cunoscut cu domiciliul în târgul Leova, de profesiune petraică, urmărite în pretenţiunea D-nei Ecaterina Ionescu, domiciliată în urba Cahula, de profesiune liberă, în virtutea formulei esecutorie No. 12, a D-lui Judecător de Pace plasei Cotnari, pentru suma de 60 carboare; după cerirea D-nei creditore, se publică din nou vânzarea acestor caie în termin de 4 septămâal, care începu a curge de la data Foael, conform art. 535 din Ziua Procedură . Domnii concurenți amatori a cumpăra aratatul imobil, se vor presenta la Tribunal în Ziua triminalul cu cauțiunile pretinse de art. 542 Procedura Civilă, la orele 11 ante-meridiane; imobilul se află situat în târgul Leova pe rocă cu besmani, în vecinătate Favel Croitoria şi Marca Bicalenica ; starea lor este: 7 stânjinî din faţă şi 20 stânjinî întinderea locului din dosit; păreţi mnele şi lipiţi, acoperământul stufii, toite mărginite în 9 camere, din care 2 ruini ; sunt somaţi toţi «cei ce ar pretinde vre-un drept de proprietate, usufruct, servitute, cririe, privilegiu, hipotecă sau orice alt drept asupra bunului urmărit ca, înaintea adjudecaţiei să se prezinte la Tribunal spre aşi arăta pretenţiunele lor, sub pedeapsă a nu li să considera în urmă. No. 2231. Domnii loan Vântu şi loan Trib nu, cu domiciliul ne cunoscuţii, sudîîî citiţi a se pr’senta în şedinţa Tribunalului în persoană sau prin procuratorii admisă de lege, la 16 Dechemvrie anul curer.lu, cu probele ce posedă în procesul intentată de I. V-«bile Strurgeriii, asupra I)—lor şi alţi locuitori din Cahula, pentru o sumă bani, (art. 75, aliniatul 6 Procedura Civilă,) neprimervându se cercetarea procesului se va resolva în absenţă, (art. 71 şi 148 din Procedura Civilă); citeţiunele D-lor s’ră lipită şi pe uşa Tribunalului, (art. 15, Procedura Civilă). No. 2319. inculpatul Teodor Apostol, a căruia demobciliu nu se cunoaşte, este somat a se înfăţoşa la acest Tribunal în şedinţa publică de la 6 Decemvrie anul curent, orele 11 de dimineaţă, când urmeazle a se cerceta acţiunea publică ce planele asuprat pentru buteea şi rănirea lui Gavril Ursu, îi căzu când nu se va presenta procesul. Se va cerceta şi hotărâ în nefiinţă, pe puterea legei art. 182 Procedura Penală. Tribunalul judeţu. Dorohoi. No. 5765. Testamentul făcută de Domnul Anastasie Bctă, se publică aicea mai josă în tată a lui cuprindere spre generala cunoştinţă. TESTAMENTTJ. Art. T. Mal înainte de a intoare trupul meu pământului d'u care am eşitu, şi scânteia vieţei ntâtu Puternicului Creator, carele singură m'».ă întărită şi m’-ă luminată în toată calea vieţi mele, mal înainte de a se închide uşa mormântului meu pentru vecinieie, întorcă încă o dată ochii mei supra acestui pământ şi înălţindu sulitul meu cătră Dumnezeul părinţiloru noştrii, itrigu din adâncul ininmi, fi voin Ta Domro, precum în ceriu aşa şi pre pâmântu, ei prâ prietinilor, cunoscuţilor cum şi la loat omenirea, ceru se mă crte, căi nu este omu care trăindă în lume să nu fie guşită, asemenea şi eu din totă suflulă şi din toată inimi, ertă pa ori cine mi-a greşită în orice ch’pfi. Art. II. Fiinlă oft după primipiul Sfintei Evanghelii, care ţlice: „omul tă fie gata, căci nu ştie ceasulă în care va fi chiemnt din această lumr*“, am găsită de cuvi’’nţă n înainte de a se îndeplini nostruraunitul destină, se facă in privinţi averel mele următoarele dispoeiţiun’, pentru a cu da locă la complicaţii şi ne înţălegeri, care n’aru pute de câtă să tulbure odina suflului meu. Art. III. Trupul meu se va înmormânta la biserica de pe moşia me Pomârla, lângă mormântul iubiţilor mei părinţi, pe care i- am iubită şi respectat în toată viaţa me, căci nimica nu întăreşte şi înfloreşte viaţa copiilor, de câtă bine-cuvântările părinţilor lor. Art. IV. înmormântarea mea se va face după rangul şi posiţia mea socială, cheltuindu-se cu înmormântarea şi grijile până la 7 ani, suma de 7000 galbeni, care sumă se va considera ca prima hipotecă în moşia me Pomârla, pănă la deplina întrebuinţare, dupre cum se lămureşte mai susu. Art. V. Din toată averea me mişcătoare şi nemişcătoare, câtă se va afla în fiinţă la încetarea me din viaţă, lasă jumătate din ea, conformă art. 841 Codul Civilă, unicei mele fiice legitime Elena, foastă soţie a Principelui Gheorghe Cantacuzin, cu aceasta însă, că ea să reporteză la masa succesiunei toată suma ce au priimit de la mine ca dotă, cum și osebitele sume ce am dat în urma căsătoriei pentru plata propriilor sale datorii, conformă cu art. 738, 739, 758 și 1954 din Codul Civil. Art. VI. Cu ceelaltă jumătate din averea me rămasă disponibilă, după art. 841 Codul Civil citat mai susă, se va urma după cum mai jusă se arată. Art. VII. Artă că câtă şi părinţii mei fiind născuţi şi crescuţi în religia lui Ilristos, ortodocşe resâriteană, şi fiind că pe această credinţă au fost rezemate în lume toate speranţele vieţei mele, las pentru biserica din Pomârla cumă şi pentru celelalte 2 mai mici biserici de pe această moşie, suma de 200 fălci pământ din moşia Pomârla. Pentru acea din Lişna 60 fălci din moşia Lişna, cum şi 70 fălci pentru biserica din Cucorenî, din trupul moşii CucoreniT. Toate aceste părţi de pământ se voră osebi de îndată după încetarea mea din viaţă, prin ună inginerie, pentru ca şi după moirtea mea aceste Sfinte locuri se nu continuascâ da a fi întreţinute în bună ştire, dupre cara se gâsescă astăzi, avendă a fi întrebuinţată venitul acestoră pământuri pentru leoile clerului, slujba bisericeî, veşminte, ear prisosulă pentru report unele trebuitoare., Prea Sfinţiea Sa Mitropolitulu Moldovei este adâncă rugată de a observa îndeplinirea acestei Sfinte hărăziri, cum şi întrebu’nţirea ven'tuîuî, după curţi mal susu se arată. Art. VIII. Ca omu trăindă l în lume, am dobândit pentru mai multe persoane o prietinie şi o dragoste care a fost şi îmi vi remane totdeauna scumpă; asemenea multe persoane m’au slujtă îndelungat timp cu credinţă şi supunere, în câtă la grelele împrejurări la credD irta supune pe omu, ele mi-au dovedită că au pentru mine o afecţiune sinceră; apoi spre semnă de recunoştinţă pentru dânsăle şi familiile lor, câtă şi spre aducerea aminte de mine, le hădzescă din averea me următoarele, şi anume: Lui Dumitrachi Bâlineanu 12 fălci. Pitrachi Bâlineanu 6 fălci. Vasile Dieaconu 6 fâlci. Toader Grigorăscuță 4 fălci. Gheorghe a Pânzărăsoael 3 fălci. Gheorghe Bărineanu 12 fălci. Gheorghe Mocanu 12 fălci. Gheorghe După 4 fălci. Alecu Sofragiu 3 fălci. Gheorghe Sofragiu 3 fălci. Gheorghe Faraon 3 fălci. Grigore Chriu 3 fălci. Diraitraihi Poisa 3 fălci. Ghoghe PoUa 3 fălci. Alecu Popeacu 3 fălci. Numeri tot« lă de făt I cuvenită perio-.nelă de nul tusă, se va da din trupul nms:el Pomâr'a, «lă turea cu lo iul ce «e va da bisericeî, dupre regulare» de m*T pusă, căutându-se a nu se desfigura moși». A emenfet se v» da din proprietatea mea din Bes rbia Moldovei, judeţul Ismil. Părintelui Alecsandru 200 fălci pământ. Familiei lu! Gheorghe Sprinceauă 300 fălci. Lui Mihai Călin 100 fălci. Lui Ioan Vârbm00 fălci. Lui Neunul Cambriu 150 fălci. Lui Gheorghe Mironescu 100 fălci. Lui Gheorghe Vasiliu 100 fălc.. .Şi - l Anastasie Drighici, botezat de mie 100 fălci pământă. Fiind că părintelui Alexandru şi familiei lui Gheorghe Sprinceană, le-am fostă dată înscrisurile mele pentru mă numeră fălci pământă de pe moşia me din Besarabia, şi fiind că asemenea acte nu erau întărite, şi poate că reaă şi perdută, apoi prin despoziţia de faţă le întârescă »,cea hărăzire; ear dacă ele vor fi având în stăpânire ună numeră de fălci egală cu acele dărui'te acum, nu li se va mai da nimicu, ear ne avândul le va îndeplini. Se va da la 30 persoane sarace şi neputincioase, o pensie pe toată viaţa lor câte 10 lei pe lună, şi osebită lui Iordachi Surugiu câte 30 lei pe lună, şi murindă aceştiea la alţi 30 în veci. Se va mai da o dată pentru totdeauna, lui loan Anghelichi 400 de galbeni, lui Ion Călin 100 galbeni, lui Dumitrachi Bâlineanu ce mai slujită în casă, suma de 60 galbeni, şi lui Gheorghe Borşu 200 galbeni. D-sale Catinca Vasiliu, carele au fustă şi este în casă la mine de 11 ani, şi în acest timp, dândumi cele mai vii probe de sinceritate, Iubire şi ascultare, căuândumâ la tote boalele mele cu acea Iubire şi neadormire, ca pe însuşi a el părinte, acum esprituându’i ultima rae recunoştinţă, îi hărăzescă din averea rae o pensie viageră de 300 galbeni pe fiecare an, dar după moartea mea nu va fi oprită de nimene ca să’i rădice din casa mea toate lucrurile, pot fi ea gospodărească, vitele ce le are la mine pe moşie, cum şi trăsura cu 4 cai; la oricare împrejurare ar ave ne eaitate de sfătuirele executorilor testamentari, D-lor vor binevoi ai da asemenea sfaturi. La toţi copiii botezaţi de mine, după probele ce vor înfăţoşa, le hărâzescă câte 100 galbeni, care nu li se va da de câtă după ce vor fi îndeplinită studiile în şcoală me ce are a se face pe moşia me Pomârla sau în altele din ţară. La toţi locuitorii de pe toate moşiile mele, li se vor erta ori ce feliă de datorii vor fi avândă cătră mire în momentul trecere! mele din viaţă. Fiind necesară de a se mai da vreo sumă bani pentru moşia me din B.Sambia, se va respunde cu învoirea îma a şefului Statului, după raportul execu orii oră testamentari. Art. IX. Fiindă că prin cultură şi învâţetură omulă poate numai deveni util societăţel, pentru că numai prin lumină poate osebi căile râtăcite de acele cere conduc la adevărata cunoştinţă a binelui şi a râului, reguliza că din ceelaltă avere a me câtă va prisosi după plata integrală a legaturilor şi îndeplinirea tuturoru despositumelor de mai susă, să se înfiinţeze pe moşia me Pomârla un institutu academică cu titlu: „Institutul Anastasie Buşotă", compusă din toate clasele trebuitoare pentru ca una elevă ( duci va isprăvi studiile în aceat institută să fie priimită în oricare Universitate Europenă pentru învăţătura vreunei ştiinţe. Art. X. în acest Institutu se vor admite numii fii de Română de religie ortodocsă fără de mijloace, de pe moşiile mele Pomârla, Lişna şi Cucorenii, cum şi parte din copiii Institutului de Ofanotrofie Grigorian din Iaşi, la acumba fondare.m contribuită şi eu. Art. XI. Permită să fie admişi şi 1 11 copii de Română creştin! ortodocşi de a compatrioţ lorii mei, care vor vroi a se lumina de acest Institută, însă toată cheltueala mmesarâ pentru el, efarâ de învâţetură, va fi pe socoteala lor proprie. Art. XII. Acest Institutu academică va fi format şi regulat dipă mu todul acelor din Paris, în conformitate şi cu legile ţerei noastre, pentru care se vor aduce Profesori ft-mcfz' d?n cel mal ou cunoştinţă şi moralitate, spre a se pune o biză solidă acestei instituţ’uni, e .r cu timpul eşindă buni Profesori din e- 1®vil care voră «cvărşi studiile loră şi în stren ăUte, vor fi admişi Profesori L acest Institută. Art. XIII. Lib.i Franceză totdeauna va fi obligorie spre uşur rea învăţeturilor ni-i departe în atreînâtste, după finitul studiilor din acest Institută. Art. XIV. Întreţ nerea copiilor din Institute va fi totdeauna potrivită cu deprinderile lor naţionale, fără luesă şi cinicnealâ, după cum aă fostă crescuţi şi părinţii lor. Art. XV. Restul reverei mele te va prismi peste fondarea şi întreţinerea Institutului academică cu toate cele trebuitoare, se va da cu procentă cu garanţii solvabile, şi cu procentele ce se vor încasa se voră triimete elevii cel mai cuvântat care vor termina studiile în acest Institut academică, pentru a Iovă-