Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-11-22 / nr. 90

No. 90. ANUL va FOAEA PUBLIC­AŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEI DE APEL DIN IAŞI IN IA­­SI prenumeraţiunea ne face la Tipografia H. Goldner,uliţa Primăriei. Cianul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe au 3 galbeni, pe patru luni­­ galbenii. **' « a * y '•j c\­­my , In districtele României, prenumeraţiunea se face la biirourile iaşii, bombată 22 JNoemvr. 1869.1 ,, , „ ., * 1 Inserarea anul rând de 35 litere, costa in leu cursul flaenlm Taşiî, 22 Noemvrie 1869. JO<a;g>©ş© T©l©grr».i3lo©. RUDOLFSTADT, 26 Noemvrie. Principele Albert de Rudolf­ stadt au încetat astăzji din viaţă. MUNICH, 26 Noemvrie. Resultatul alegerilor au dat 80 ultra­­montani, 65 liberali, 9 liberali moderaţi. Se asigură că în urma unui asemenea resultat Ministerul au propus demisiunea si PARIS, 26 Noemvrie. — Imperatricea va sosi în 30 Noemvrie. „La Patrie“ (vice: Modificările ministeriale nu vor avea locul îna­inte de verificarea alegereloril. (Monitorul) MUNICH, 28 Noemvrie. Din causa resultatului alegerelor­ la Dietă, toţii ministerială s’au­ daţii asară demisiunea. PARIS, 28 Noemvrie.— „Patria“ află că ultimatum Sultanului va pleca astăzi la Cairo. Se asigură că ultimatumul« somează pe Kedivu să se supue în dece­nii­e voinţei Sultanului; altu-fel. Poarta este otărâtă a proclama căderea Kedivului în favoarea lui Fazil-Bey. (Românul.) Măria Sa Doamna au trimis D-luî Ministru Pre­­şedinta următoarea scrisoare: Domnule Preşedinte, Adânc mişcată de simpatica primire al cărei obiect am fost din partea naţiune! române, şi doritoare a consacra memoria­ţiile. Intrare! Mele în capitală, pun la disposiţia D-voastre 10.000 franc!, rugându-ve se bi­­ne-voiţ! a afecta procentele lor la formarea unai mică dar pentru 8 fete sărmane, din care 4 în Bucureşti şi 4 în Iaşi, pentru clipa aniversară de 12 Noemvrie. Ve rog, Domnule Preşedinte, să aveţi bunătate a lua disposiţiunele ce veţi crede cele mai cuviincioase pentru realizarea acestei dorinţe, şi să primiţi tot în acel timp espresiunea sentimentelor Mele cele mai distinse. Bucureşti, 16 Noemvrie 1869. EI­ISABETHA. SENATUL II. în şedinţa de Sâmbăta trecută, Senatulu au realesü de preşedinte pe D. Plagino, de vice-preşedinţi au realesü pe D. Costa Foru, şi au alesü pe I­. Teodora Veisa. CAMERA DEPUTAŢILOR!!. Camera în şedinţa de 17 Septemvrie au ales­ comisiunea pentru verificarea nouelor­ alegeri. După propunerea D-lui Lahovari, susţinută de D. Eraclide şi Bosianu, au amâ­­nat­ alegerea biuroului pana Joi, pe moti­v că maie parte din deputaţii de peste Milcova nu au sosit­ încă. Ca­mera apoi au luat h­otărâre de a merge în corpore să fe­licite pe Domnii şi Doamă, Mercuri la 1 oră după a­­mea­di. Şedinţa publică Joi, întrarea MM.­EL. Domnul şi Doamna în Capitală. La gara drumului ferat de la Filaret, Domnul şi Doamna erau aşteptaţi de D-nii Miniştri de Interne, Finance şi Culte, de Consiliul comunal, de inspectorul guardei naţionale, de mai multe dame, de mai mulţi proprietari şi comercianţi, şi de un numeroşit popor, care acoperea tot cuprinsul staţiune!, curtea ei, şo­­seaua, dealul Filaretului. MM. L­., îndată ce s’aă coborâtă din trăsură aă fost primite de D-nii Miniştri, şi apoi li s’aă presen­­tată în saloanele garei cele-l­alte autorităţi. Musica militară aă intonată imnul naţional ; D. Primar al ca­pitalei aă cetită un cuvent de felicitare pe căre i re­producem mai la vale; D-na G. Cantacuzin, consoarta D-lui Primar, a­ oferită, din partea damelor, un mag­nific buquet Măriei Sale Doamnei. De la gară până la Mitropolie stradele erau acope­rite cu o mulţime compactă; stradele şi casele erau ornate cu drapeluri; oştirea era aşedlată de ambele la­turi ale drumului. MM. L­., precedate de corpora­ţiuni, un escadron de cavalerie, s’aă pornită de la gară în trăsură deschisă de mare gară cu şase cai, şi pre­cedată de piqueri. Damele de onoare ale Doamnei şi D-nii Miniştri veneau în urmă în trăsuri ale curţei. Un escadron de cavalerie încheia cortegiul suitei. In tot cursul drumului de la gară până la Mitropolie, MM. LL. erau salutate de populaţiune cu urările cele mai intusiaste. P. SS. LI Mitropolitul primat şi Mitropolitul Mol­dovei, împreună cu P. SS. LL. Episcopii au primită pe MM. LL. la întrarea în biserică. Toate autorită­ţile, D-nii agenţi ai puterilor străine şi mai mulţi de­putaţi şi senatori se aflau în biserică. După cântarea te-Deumului, s’au făcut rugăciuni pentru benedicţiunea căsătoriei. Din biserică MM. II, au trecut în pavi­lionul care unea catedrala cu palatul mitropolitan. Domnul şi Doamna s’aă urcată pe o estradă înaltă unde se afla doue tronuri. D-nii Miniştri aă luat locă la dreapta, şi D-nii membri ai Curţei de Casaţiune, în mantii roşii, aă luată locă la stănga pe estradă. D. Ministru al Justiţiei aă dată D-lui Primar al capitalei actele pentru celebrarea căsătoriei, spre a fi transcri­se în registrul stărei civile al familiei noastre suve­rane. D. Primară aă pronunciat un cuvent de felici­tare, pe care’l reproducem mai la vale, împreună cu răspunsul ce Măria Sa Domnul aă bine-voită a face. I­. Primar aă dat apoi D-lui Ministru al Justiţiei un act, scris pe pergament, şi foarte avut legat, în care se cuprindea constatarea celebrărei căsătoriei Măriei Sale. Atăt Domnul cât şi Doamna au subscrisă acest act în faţa asistenţilor. S’au presentat apoi MM. LI. patru-zeci de părechi de nuci căsătoriţi, a căror că­sătorie s’a­ celebrat în ţiipa întrărei MM. LI. în ca­pitală. Fie­care din căsătoriţi primise câte un dar de la comună, şi se presentaă suveranilor în costumele lor de nuntă, în mijlocul strigărilor şi urărilor celor mai entusi­­aste, în sunetul tunurilor, al clopotelor, şi al musiei­­lor militare care se aflau din distanţă în distanţă, MM. L­. a­ trecut cu trăsura la pas, de la Mitropolie până la paiaţă. Toată populaţiunea capitalei, putem orice fără exa­­geraţie, era în picioare spre a lua parte la această serbare naţională. Stradele erau înţesate de o mulţi­me ce abia putea circula. Ferestrele caselor, până şi multe învelişuri erau ocupate de spectatori. Strada Carol I şi calea Mogoşoaei, pe unde aă trecută cor­tegiul, se destingeau mai ales prin frumuseţa decora­­ţiunilor. Drapelele tricolore, covoarele ce atârnau la ferestre, magasinele ornate cu flori şi stofe, totul fă­cea ca aceste strade să fie transformate în nişte sa­loane, în care circula o mulţime compactă. Nu credem că cineva să-şi aducă aminte ca capitala se fi mai ce­lebrat vre­o­dată,— cu mai mult entusiasm, cu mai mult gustă, şi mai ales cu mai multă amoare, o mai frumoase serbătoare. Eară Augustă soţi, învăluiţi, ca se­­ricem aşa, în mulţimea florilor şi buguetelor, erau conduşi la pas de atelagiul Lor regal, în mijlocul unei adevărate ovaţiuni. La palat MM. LI, ajunşi abia pe la 3 oare, au fost primiţi de damele D-lor Miniştri, de D-nii membri ai Consiliului comunal, de consoarta D-lui Primar şi alte dame ce o însoţia, D Primar, în numele comunei capitalei României, au oferit M. S. Doamnei o ele­ganta şi frumoase diademă în mărgăritare şi briliante. Poporul a­ continuat a ocupă piaţa palatului, şi stra­da Mogoşoaea pană sara cănd s’aă începută iluminaţie. De la 7 oare, tot oraşul era strălucit iluminat. Abia iluminaţia era bine începută, şi mulţime de popor cu mu­­sică şi torţe aprinse s’aă oprită pe piaţa palatului ce­rând prin strigătele şi urările cele mai entusiaste a vedea pe MM. LL. Domnul şi Doamna s’au arătat la balcon şi au mulţumită cu multă graţiositate : arăta­rea MM. LL. aă fost obiectul celor mai frenetice a­plaude şi urări. Musicele militare întrunite, venind a­­poi tot în faţa palatului, aă esecutat retragerea MM. LL, aă făcut o escursiune în oraşă cu trăsura, şi aă fost obiectul celui mai viu entusiasm din partea populaţiunei, în tot timpul acestei escursiuni. Aă asistată apoi la o representaţiune de gală dată la theatru, unde MM. LI. aă fost primite de cătră pu­blică, cu strigări de ura şi cu cele mai espresive semne de afecţiune. A doua zii, la 13 Noemvrie, au fost la palat, în sala tronului, presentările tuturor autorităţilor şi corpuri­lor anunciate prin programă. Cuvintele­­lise cu a­­ceastă ocasiune se publică mai la vale. Un mare mi­nier de deputaţi şi senatori se aflau presenţi. Toate judeţele se aflau asemenea representate prin câte 4 sau 5 delegaţi. După cetirea sau pronunţarea tuturor cuvintelor de felicitări, Măria Sa Domnul a­ răspuns prin un singur cuvânt publicat la vale, şi a d­­esprimat fie­cărui corp în parte sentimentele de mulţumire ale Sale şi ale Doamnei. Apoi MM. L­. s’aă întreţinută cu mai multe persoane, şi mai mulţi aă putut fi ast­­felă presentaţi în parte Doamnei. La două oare s’aă presentat corpul diplomatică şi consular, şi la 3 oare M. S. Doamna aă primit mai multe visite ale damelor. (Va urma). MIŞCĂRILE BORTULUI GALAŢI, în clipa de 11 Noemvrie 1869. BURSA PUBLICĂ DIN VIENA. Cursul din clipa de ÎS Noemvrie 1869. mmumAţi!­abmi mm Pwffctura judeţ. Neaitiţu. No. 8105. Din adresa D. Primară urbe! Peatra No. 2637, vârlindu-se că tinerii Danu Constantin, I­­liuţa Stefan, Rusii Ws­le, Codan Alecu, Obrida Mi­­nolitchi, Ciobanu­ Ioniţă, Bâflogu NecuLi, Tofan I­­oan, Morariu Dumitru, Moisilu NecoLî, Rusi­ Necu­­l­­î, Unguresnu NecoUî, Herisou Fişelu, Luzer Lelba, Izrailovîcî Ilerseu, Cioară Iosăp, Talpalarîu Şoilu, Lu­pu Lupu, Simică Urdu, Sufrim Avram, Monă Z­n­­deni, Cubucciu N­­iman, Ze­licu Altâr, Cotugariu Burăbu, din acea comună, ce au participat la trage­rea sorţilor clasei anului cur­at, suntu absenţi de la domiciliurile lor fără a se cunoaşte locul unde s’ar găsi oploşiţi; autorităţile respective suntu rugate ar urmări şi gâtsîndu’î săi trimată acestei Prefecturi spre a se supune consiliului de revizie.

Next