Revista Economică, 1920 (Anul 22, nr. 8-52)

1920-09-18 / nr. 37

Anul XXII. Sibiiu, 18 Septemvrie 1920. Nr. 37 REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC. Organul „SOILIDHRITATE“, federala institutelor financiare românești. Abonamentul: Director: CONSTANTIN POPP. Taxa pentru insertiuni: pe 1 an Lei 50'—, pe­­/1 an Lei 25­— Redactor responsabil: SOFRON ROŞCA, de spaţiul unui cil câte 20 bani. [InVERSITI] Apare odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA* sunt: Agricola (Ecica), Agricola (hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana, Armonia, Auraria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana, Bănăţana, Banca Poporală (Caransebeş), Banca Poporală (Dej),Banca Poporală, Arpaşul-inf.­ Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea), Cassa de păstrare, (reuniune) (Sălişte), Câmpiana, Cârţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.­Uzdin), Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Grăniţerul, haţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul, (Săngiorgiu), Isvorul (Sebeşul-int.), Isvorul (Ighiu), Iuda, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul, Maramurăşana,Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Remn . de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Rîureana (Cap.­Mănăştur), Săcana, Sătmăreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana(Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (hosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Tărnăveana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tăşnad), Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—-----------------------------------------­BIBLIOTECA Sumarul: Criză de bani ... parţială ? — Legea pentru regu­larea conflictelor colective de muncă. — Cronică­. Retra­gerea din circulaţiune a Rublelor. Sucursale a Băncii Na­ţionale a României. împroprietărirea în vechiul Regat. Tim­brul de ajutor. — Bibliografie. — Convocare. Criză de bani.... parţială? Că se va simţi lipsa numerarului aici în Ardeal, Banat etc. după retragerea Coroanelor, tot astfel cum se va simţi în Basarabia după retragerea Rublelor, acest lucru era de prevăzut şi prea uşor de înţeles. Căci ori­câtă abundanţă de bani aveam mai înainte, ba chiar din cauza aceasta,­ nu se putea să nu simţim reducerea la a patra parte a banilor din circulaţie. Căci — să luăm cifre rotunde — până când înainte de schimbul coroanelor, aveam în circulaţie 8 mi­liarde de Coroane, azi avem de abia 2 mi­liarde de Lei, (considerând şi răscumpărarea bancnotelor d­e 10.000), iar preţurile mărfu­rilor, şi plăţile n’au scăzut nici pe departe în această proporţie. Astfel puteam fi siguri, că înlocuirea a 8 miliarde cu 2 miliarde ca bani de circulaţie va produce necondiţionat o criză financiară momentană, mai ales admiţând, cum s’a şi în­tâmplat, că nu va urma în acelaş timp şi o cădere extraordinară şi imediată de preţuri. Dar criza financiară, ce începe a se afirma tot mai mult, mai are încă şi alte cauze. In abundanţa de bani, pe care am avut-o, s’au pornit o mulţime de întreprinderi mari de tot felul făcându-se investiţiuni însemnate, cu­­ toată teama întreprinzătorilor de cursul de­­ schimb al Coroanelor. Aceasta s’a întâmplat­­ nu numai în nouele provincii alipite ci şi în vechiul regat, unde încă domina abundanţa numărarului. Era şi firesc ca să se întâmple aceasta, căci este ştiut, că abundanţa de nu­­mărar aduce cu sine, ca urmare înohisă, crearea de noue întreprinderi şi lărgirea celor existente deodată cu urcarea preţurilor la mărfuri şi a plăţilor. Acest principiu economic indiscutabil s’a validitat aici la noi totuşi numai într’o măsură relativ mai mică, în urma împrejurărilor exep­­ţionale economice şi politice, în care ne aflăm: teama de schimbul Coroanelor şi agitaţiile po­litice interne şi externe. Cu­ toate acestea cre­dem că nu greşim, când afirmăm, că nouele întreprinderi pornite în timpul din urmă, încă sunt o cauză a crizei financiare, care azi, cel puţin aici în Ardeal, se anunţă. Dar suntem siguri, că acelaş lucru se va produce în scurt timp şi în vechiul regat şi anume parte în urma menţinerii preţurilor la înălţimea de azi, parte prin emigrarea capitalului de acolo în nouile provincii, unde îşi va vedea o rentabilitate mai mare. .­ Stând astfel lucrurile şi ştiut fiind, că sub durata crizelor financiare producţiunea lânce­zeşte, ceea ce la noi ar constitui un motiv plau­­zibil de îngrijorare pentru viitor, se impune întrebarea: ce e de făcut? Răspunsul teoretic cel mai simplu la această întrebare ar fi, că criza financiară trebuie îm­piedecată a se desvolta și generaliza. Dar cum?

Next