România Liberă, iulie 1948 (Anul 6, Nr. 1182-1209)

1948-07-14 / nr. 1193

¥ i STEAUA Ant IV Nr. 1193 C. Taxa de francare plătită In n­um­erar 8 PAGINI 4 LEI aprobării Direcțiunii Generale­i*. T. T. Nr. 108.828. 16 Septembrie 1944 I 14 Iulie 1948 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ABONĂM­ENTE, încep la 1 .1­15 .1« lunii REDACTOR RESPONSABIL: București, Str. Const. Miile 5­7-9 __ 1 luna Iei 120 cAMt)IAT, e. CTImc„T. .... . . . prin Cent­­î “ .. L400 | Tint­iri 10? T aSSImSA». Soc. .­ MN» NICULAE BELLU E. KAZACHEVIG 1 5 CE ESTE 51 CE NU ESTE MUNCĂ VOLUNTARĂ Răspuns tânărului C.I.F. A­M PRIMIT deunĂzi o scrisoa­re la redacție în care un tâ­năr absolvent de liceu, ne comunică dorința sa de a lucra „vo­luntar” pe un șantier de­­ recon­strucție, deoarece trebuind să intre la toamnă într’o facultate, se teme că va avea neplăceri în cazul când n’ar presta muncă voluntara. Am vrea să lămurim aci nu nu­mai pe tânărul nostru cititor, care semnează C.I.F. ci și pe ceilalți —* și sunt desigur mulți, — care soco­tesc că a nu lucra pe un șantier fie el național sau local este egal cu a cădea la examen, a nu fi primit în școală, în facultate, etc. Intr’adevăr­ în jurul problemei muncii voluntare s’a încercat în­ ul­timul timp să se creieze la noi, în școlile și facultățile noastre, printre elementele cele mai înapoiate politi­cește, o atmosferă nesănătoasă, în­treținută de către dușmanii demo­crației,, un spirit cu totul dăunător, care deformează însăși concepția a­­­­supra acestui fel de a munci cău­tând să transforme ideia muncii de pe șantiere, în concepția unei mun­ci oarecum obligatorii, într’o muncă al cărui egal ar putea fi luarea exa­menelor, note bune la școală ș. a. m. d. A fost aceasta un criteriu, care i-a determinat pe unii tin­eri — foarte puțini la număr, ce-i drept, să încerce a da târcoale centrelor de înscrieri pentru șantierele națio­nale sau locale. Au fost poate chiar unii elevi, care gândeau sau spu­neau cam așa: „Dacă săp câteva zile la un șanț, n’am să mai ca­d la­­ bacalaureat”. Mariana Novîcov (Continuare în pag. 5-a)_______ ÍIIÍÍ I­mportante ale Comisiunii de Stat m­ăsuri pentru colectări 170 BATOZE AU FOST T­RiMISE IN JUDEȚELE CARE AVEAU PREA PUȚINE.-REPARARE­A MAGAZIILOR DE CEREALE DIN 30 JUDEȚE.-ORGANE SPECIAL Comisiunea de Stat pentru co­lectarea cerealelor desfășoară o intensă activitate în vederea unei cât mai bune reușite a planului de colectare. Printre primele măsuri luate de Comisiunea de Stat, cele mai importante sunt : aprovizionarea cu batoze , trimiteri de mari cantități de șine și curele necesare batozelor ; înfi­ințarea centrelor de co­lectare și repararea ma­gaziilor în care vor fi de­pozitate cerealele. DE UNDE S’AU PROCU­RAT BATOZELE Aprovizionarea cu batoze, a ju­dețelor lipsite, s’a făcut printr’un transfer dela județele care mai multe, în felul următor: Bacău, a trimis județului Făle’o 2­* batoze, Dorohîic­ și trimis județelor t­a dfăuți și Suceava câte 10 batoze; Ilfovul a trimis județulu Tecuci­ 85 batoze, județului Tutova 15 și județului Constanța 5 batoze; Botoșan­ul la Iași 30 batoze; Telemumul a trimis județului Brăila 30 batoze și județului Co­­vurlui 23 batoze. Cât privește șinele și curelele de batoză Genisiunea de Stat pentru colectarea cerealelor — pric­ minis­terul Agriculturii a expediat până acum județelor lipsite 70.000 kg. și se și 100.000 kg. curele. Singură IV Moldova a primit 30.000 kg. curele de batoză. REPARAREA MAGA­ZIILOR Concomitent cu organizarea cen­trelor de colectare — care au atins (Continuare în pag.a 5-a) : DE VERIFICARE A CO­MISIILOR DE COLECTARE au SPRE LICHIDAREA IN UNIUNEA TUBERCULOZEI SOVIETICĂ CUM SE DESFĂȘOA­RĂ ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICA ȘI PRACTICA Lupta pentru prevenirea și com­baterea tuberculozei reprezintă Azi, în Uniunea Sovietică, nu nu­mai una din preocupările de frunte ale activității duse pe tărâm sanitar­ilor chiar una din problemele seri­oase ale vieții de stat Nu vom putea să înțelegem lup­ta pentru prevenirea și combate­rea tuberculozei în URSS fără ca mai întâi să cunoaștem principiile fundamentale care stau la baza orgnizației sanitare sovietice. Iată care sunt aceste principii: — Dreptul fiecărui cetățean sovietic la asistență medicală gratuită, Ia odihnă și mijloace de existență, în caz de boală.. (Continuare în pag. 3-8) ÎNGHEȚATA SE VA VINDE CU 25 LEI PORTIA DE 100 GRAME Prin chioșcurile și cofetăriile So­cietății Comerciale Municipale se va pune astăzi în vânzare noua în­ghețată. . Prețul porției de 10fi­eraree a 25 lei. • f — DEPA-RA­DE printr'o­ n condițiile noui create prin naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, mun­citorii din toate ramurile de pro­ducție au continuat succesele ob­ținute sub îndrumarea P.M.R. re­alizând și în luna Iunie, o produc­ție satisfăcătoare. Succese îmbu­curatoare se obsearvă în special în principalele ramuri. Este și cazul producției din ra­mura textilă, unde, cu toate gre­utățile create de foștii patroni, muncitorii au reușit să depășeas­că programele, în sectoarele prin­cipale cu procente destul de mari. Astfel, filaturile de bumbac au depășit programul total cu 2,43%; țesătoriile de bumbac au atins o depășire de 8,7%, iar fabricile de apă au realizat o depășire a pro­gramului cu un procent și mai ri­dicat: 25,2%. O producție în minus față de pro­gram se resimte în sectorul trico­taje (minus 33,8%), unde utilajul trebue reparat și complectat la majoritatea întreprinderilor. La mătase s-au realizat procente de depășire și mai mari la toate categoriile.­­ Astfel, filaturile au depășit pro­gramul cu 12.9%, țesătoriile cu 18%, tricotaje-ciorapi cu 6% și ață cu 70%. Fabricile de lână, au o producție în minus, clasându-se precum ur­mează: filaturile cu un minus de 19% și țesăturile cu un minus de 13% față de program. In sectorul producției de in și cânepă s-au­ înregistrat următoarele procente: filaturile de in 37% sub program; filaturile de cânepă, 37% sub program, țesături, 5% sub­ program, iar la sfori și frânghii, programul a fost depășit cu 139%. Cifre comparative Pentru a ne da seama și mai bine­­ de situația producției textile, vom privi rezultatele în comparație cu producția aceleiași luni din anul 1938. Vom observa că filaturile de bumbac înregistrează față de 1938 un plus de 42,8%; țesătoriile, un minus de 30,4%; tricotajele, un mi­nus de 78,80%; filaturile de mătase au o depășire de 55,5% a liniei Iu­nie 1938; țesătoriile de mătase, un minus de 59,6%, iar tricotajele, un minus de 57,7%. Tot în minus se situează țesăto­­riile de lână (13,6%) și filaturile de lână (13%), în comparație cu ace­iași perioadă. Procentele de plusuri sunt mici tn luna Iunie, deoarece suntem în perioada concediilor și nu se lu­crează cu toate orele­­ programate. La numărul celor plecați în conce­­­dii , se mai adaugă și absenții, în special la fabricile din provincie, unde muncitorii, semi-proletari • lip. Al. N. Trestie n I (Continuare în pag. Ultime știri) IN LUNA IUNIE a. e. MUNCITORII DIN INDUSTRIA TEXTILA AU REALIZAT O PRODUCȚIE SATISFACATOARE PROGRAME ÎN RAMURILE PRINCIPALE:­GREUT­ĂȚI ÎNLĂTURATE MUNCĂ ORGANIZATĂ ȘI O COLABORARE STRÂNSĂ D­IN N­E REÎNTOARCEM, după o călătorie minunată de trei zile, din câmpia Dunării, chiar de pe ogoarele holdelor bo­gate, acolo unde munca e în toiu. Bocitoarele care văd totul în ne­gru și colportorii tuturor svonuri­­lor menite să inducă în eroare o­­pinia publică vor avea o desamă­­gire. Grâul cu spice aurii, înalt cât ! Reportaj de . A. DUMBRAVEANU omul, e în plin seceriș, și ploile n’au vătămat nicăeri nimic, între­gul câmp e o desfătare și oferă o minunată priveliște. Porumbul e mai înalt ca altădată pe timpul ăsta, — omul mai că nu se vede din el — orzul este cum n’a fost de multă vreme. Macii roșii, sălbateci, punctează lanurile cu orz, iar în multe locuri am văzut ogoare pline cu floarea soarelui, pe care acolo n’a semă­­nat-o nimeni. Ea a crescut din ră­mășițele anului trecut, când semin­țele s’au scuturat singure și au ro­­dit acum. In câmpia aceasta a Dunărei, mai sus de Oltenița, începând cu satele și așezările din baltă, nimic nu a fost stricat de apă, iar in sete mai multe locuri secerișul va fi terminat până Duminică. De Luni, snopii vor trece la treier în majo­ritatea satelor,­­ căci în unele ani (Continuare în pag. S-a) IN CÂMPIA DUNĂRII SECERIȘUL S­­N TOI 9­R­­U­M­E T­URMA COMBINELOR CĂLĂTORIE PRIN MAREA AURIE DE GRÂU­­— O CUM VOR FI SALARIZAȚI ELEVII INGINERI ȘI SUBINGINERI PRACTICĂ II ÎNTREPRINDERI­ PRIME DE DEPLASARE PENTRU ELEVII GEOLOGI ori, diferențieri trucat, până în prezent, nu induse de multe norme precise pentru salarii, nejustificate, ci elevilor de la Politehnică și­­ Având în vedere importanța deo­­șcurile de, subingineri pe timpul i sebită pe care o prezintă pentru cât aceștia făceau stagiul de plac-­­desvoltarea economică a țării, ri­­tic­ă la diferite întreprinderi, sala­­dicarea de nouă cadre tehnice. Con­­tra fixele lor, nu era uniformă, ere !­federația Generală a Muncii a ob­ținut aprobarea Ministerului Co­merțului, pentru o salarizare care să creeze condiții materiale satis­­fătătoare celor ce își fac stagiul de practică. Salarizarea se va face potrivit (Continuare în pag. Nâ timwBA pentru tot? NY. GOGOL SERUMM iaOIKPKAJj CITIȚI ­ ::aj«6fcn~ * m CIRCULAȚIA de JOACHIM BOTEZ S­E BXM­A SEAMA că astăzi, cu atâta desime de oameni și a­­tâția cai mâncători de uleiu și benzină, nu se mai p­ute călă­tori pe uliți și șosele ca pe vremea când sectorul întâi al Bucureștilor se chema vopseaua de roșu. Atunci, străzile puteau să fie,cât de strâmte și întortocheate, căci lumea nu era prea grăbită. Iar dacă un bogătaș pornea în hagealâc către locurile sfinte, ca să se curețe de păcate, fi­id­ că se gândea să facă asigurare împotriva vreunui accident. Dru­mul cu corabia și­ pe spinarea că­milelor era Un și­ fără primejdii. Acum e altfel. Zilele trecute, Direcția Generală a Poliției a luat o hotărâre înfevrv r­ată cu privire la­­ circulația pieto­nilor și a vehiculelor. Se v va pe­depsi cu strășnicie, oricine ar fi ei, cei care, pe capră orii la volan fiind, în loc de viteză permisă vor mâna cu viteză nebunească, nu vor ține dreapta; nu vor face depăși­rile pe stânga; nu vor lua seama la stopuri,... S’au luat măsuri pentru m­­oderm­izarea mijloacelor de semna­lizare. S’au și înmulțit stopurile electrice. S'au instalat culine pe lângă stopuri. S’au pus cât mai multe tăblițe indicatoare. A luat­ ființă un serviciu tehnic care se va îngriji de întreținerea întregului serviciu de semnalizare, dar și de felul cum cei pe sus și cei pe jos înțeleg să respecte opreliștele și ne­­pripeala mersului. Pietonii își vor casa de drumul lor numeri pe tro­­toare iar la traversări vor fi cu băgare de seamă la luminile stopu­lui și la semnul gardianului. Dacă lipsesc, vor trece drumul numai pe la răscrucii, și nu pieziș. Cum scriam mai sus, nu se mai poate ca in furnicarele omenești de astăzi, călătorul să umble așa, cu capul între urec­­i și­ cu gândul durea. Mai apărat de primejde este pie­tonul băgător de seamă decât cel de pe capră ori la volan. Intr’un cimitir bucu­reștean, este totuși un monument de marmoră ridicat pe mormântul unei fete de liceu , unica la părinți­ strivită sub roțile unui automobil. Bieții părinți, în desnă­­dejdea lor, au pus să se sape pe lespedea funerară numele­­ șoferului, cât a fost osândit, numărul sentin­ței... Noile orânduiri ale circulației, vor avea darul să înlăture primejdiile cu­­ condiția ca . fiecare dintre noi, pieton, șofer sau birjar să le respec­tăm cu strășnicie. DIN CINE SE COMPUNE COMISIUNEA DE STAT A PLANIFICĂRII Consiliul de miniștri a desemnat următoarea Comisiune de Stat a Planificării: D. Gh. Gheorghiu-Dej în calitate de președinte. D. Vasile Luca în calitate de vice-președinte. D. ministru adjunct ing. Zeiger Simion, in calitate de ministru ad­junct al comisiunii susmenționate. E­RUPȚIA UNEI SONDE A­IROP EROISMUL MUNCITORILOR VOLUNTARI DIN PETROL A ÎMPIEDICAT UN DEZASTRU RISCANDU-ȘI VIAȚA EI AU LUCRAT PE SCHELĂ PANA AU ÎNVINS După ce treci de orașul așezat Pe șoseaua ce duce în afara ora­­între dealuri, îți apare în față Ima­­șului, vecină bună cu linia ferată, ginea scăldată în soare, a regiunei iți apare deodată un spectacol ne­sondelor petrolifere. Vara, această imagine e punctată pe decorul ver­de al lanurilor, căci fiecare schelă, fiecare sondă are în jurul ei pomii și ogorul. Ai impresia că verdeața aceasta vrea să între până la gura sondei, spus de ciudat: un pom înalt și voi­nic acoperit de o chiciură curioasă. De sus, de la ultima cracă până la rădăcină, pomul acesta, — ca și al­ții care-l înconjoară, dar aceștia mai puțin — e acoperit de un fel de lavă cenușie, cețoasă, care l-a transformat cu totul. Cu cât te am proprii de el, vezi că pomul acesta, castan, plop sau­­ tei, viguros —­­(nu-l mai poți identifica) este «o realitate acoperit de un fel de no» roi cenușiu, care l-a uscat și i-a dat o înfățișare cu totul aparte. De crăcile lui bogate, atârni greu ace­­lași lavă... Iar pământul din jurul (Continuare în pag. 6-a) CUM SE DESFĂȘOARĂ TURUL FRANȚEI 1948 . CÂTEVA AMĂNUNTE ASUPRA NOUEI COMPETIȚII URUL FRANȚEI constituente și toate campionatele sunt la­­fără îndoială una din cele șase pe plan secundar, interesul mai importante competiții publicului fiind îndreptat numai spre această grandioasă competiție în care 120 de cicliști străbat țara recând — anul acesta regulamen­tul traseului a fost modificat — prin Italia, Elveția, Luxemburg și Belgia pentru a se înapoia la „start”, cunoscutul Parc des Prin­ces din Paris. Turul Franței are misiunea de a desemna pe cel mai bun „rutier” al anului și în această întrecere s’au angajat alături de francezi, cei mai buni alergători belgieni, italieni și cicliști de dife­rite naționalități stabilite în Franța. Este o cursă grea, obositoare în care mai presus de răsplata ma­terială, contează titlul de câștigă­tor al Turului, ceiace conferă în­vingătorului un blazon sportiv. De la 30 iunie și până la 25 iunie, când imensa caravană de alergă­tori, oficiali, și ziariști va reveni în sportive din lume. Când începe Turul­, în Franța este sărbătoa­ CICLISTE „orașul lumină”, nu mai există în Franța nici un eveniment sportiv mai important. Gazetele franceze dedică Turu­lui pagini speciale, o armată în­treaga de ziariști, reporteri foto­grafi, operatori de cinema, spen- V. Bădesc­a (continuare în pag.6-a) ÎNCEPEREA cursurilor LA ȘCOALA SUPERIOARĂ de Război Cursurile Școalei Superioare de Război vor începe cu anul 1 com­batanți și intendență la 1 August a . c. printr-un curs de informare. În acest scop ofițerii reușiți la examenele de admitere în anul 1948, se vor prezenta la Centrul de Educație „Breazz” în dimineața­­ de 31 Iulie a. c­ t

Next