România Liberă, septembrie 1949 (Anul 7, Nr. 1543-1568)

1949-09-07 / nr. 1548

z g g I I I “ I i = I I I = 5 I ă Z I I I = § = I = SPIRIT DI ECHIPĂ EXEMPLAR­ El Etapa întâia a fost câștigată de Marin Niculescu numai în urma unei strânse colaborări cu cuplul Șandru— Norhadian. ^[uiiiiiiiiiiiiuiliii inimicii uimi in­iiiiiiiiiiiiiisiiiiiiitiu iniiii Hiu­ irin Niculescu 1 Mai A­re 26 ani. Maestru țesător, e­­­­­­vidențiat în producție, Marin­s Niculescu a primit — datori­­­­tă priceperii ți atitudinii sale exem­­­­plare — sarcina de responsabil spor­­­­tiv al Uniunii Sindicatelor Textile. Ca sportiv, a avut nenumărate­­ succese. A cucerit multe campionate,­­ iar în 1948 a reuțit o performanță , cu totul unică, devenind în acelaș an, de patru ori campion național• 1 de viteză, semifond, fond și ciclo-­­ cross. In plus, a câștigat în mod de­­s­talat campionatele internaționale de­­ fond disputate în Ungaria. Anul a­­­­cesta a cucerit „Cupa Victoriei”. In­­ anul 1948, ca răsplată pentru meri­­tele lui sportive excepționale, i s-a­­ decernat „Premiul Național pentru­­ Sport” al R. P. R. Pentru întreaga activitate depusă­­ în sport ți în producție, a fost dis­­­­tins la 2­ August 1949 cu „Medalia­­ Muncii”. In „Turul Poloniei“ a purtat „tri­­s­coul galben” din prima până în cea­­ de a zecea etapă, terminând la locul­­ doi în clasamentul individual. I ȘillIIIBIIIII«IIIMail6US1l«MllllllllM|IIBIl»lUIII!lillllll!llt!l!!Blllllltlfc • In etapa treia Marin Niculescu a spart în plină luptă. El a fost ajutat însă de Dumitrescu și Norhadian. Primul i-a dat roata, iar secundul l-a ajutat să prin­dă plutonul fruntaș. OH In etapa a patra, după ce echipa RPR animase întreaga cursă, a conlu­crat activ la realizarea plani­lui tactic pentru a favoriza evadarea lui Șandru. 4­1 Norhadian a contribuit efectiv în etapa cincea la victoria lui Niculescu, conducând fals plutonul care încerca să-i prindă după ce acesta din urmă e­­vadase. • In etapa șasea Ciohodaru a suferit un accident. Deși rănit grav el a reluat cursa după 20 de minute, numai datorită unei voin­e extraordinare de a nu des­­complecta echipa printr’un abandon.­­­ In etapa șaptea, Norhadian a aler­gat mereu alături de Niculescu pentru a-l ajuta, deoarece toți ceilalți coechi­pieri erau în urmă. Tot în această etapă Naidin a dat o roată lui Șandru, care spărsese.­­ Vorbind despre comportarea cicliș­tilor noștri în etapa opta, secretarul fe­deral N. Dragomir a declarat că Norha­dian și Negoescu au fost doi exemplari oameni de echipă. 41 In etapa noua atunci când Located­ și Spalazzi atacau spre a-l depăși pe Ma­rin Niculescu, Șandru a luptat pentru a sta alături de purtătorul „tricoului gal­­ben”, echilibrând astfel lupta.­­Pe Șandru, Norhadian și Chicomban au luptat din răsputeri în etapa zecea pentru a-l ajuta pe M. Niculescu, care se simțea prost, să nu piardă prea mult teren. Felul în care l-au ajutat pe Nicu­lescu a fost dea dreptul impresionant. [Constantin Șandru! A­re 22 de ani. Muncitor tu­­ș­­­­­ilor, îți face acum stagiul mi­­­­litar, fiind soldat al oștirii | R. P. R. Face parte din Clubul Spor­­ti­tiv Central al Armatei. C. Șandru este cel mai tânnă­r component al echipei naționale, unde­­ a fost selecționat pe baza frumoasei­­ performanțe realizată în „Cursa­­ Scânteii” 1949. A reprezentat cu succes culorile­­ R. P. R. în trei întâlniri internațio­­­­­nale. In 1948 a cucerit titlul de­­ campion național de fond la ju­­­­niori. In „Turul Poloniei” s’a comportat­­ excepțional, ocupând locul cinci în­­ clasamentul individual ți fiind unul­­ din factorii principali ai victoriei pe­­ echipe.­­ VnBliBlIBlIBllBIIBIIBIIBIIBIIBIllllBnBMBIIBIIBIIinBIIBIIBIlBIIBlIBlIBtlfltllS r I » Z I = i Z I â'nuiiiiiiiiiiinigii mii intinii inititiiiiiinciiuiii­iiiiitiiiiiiiiiiieg l Gheorghe (Dédé) f Negoescu A are 36 ani. Muncitor mecanic ^ la Centrala telefonică din Ad­­­ministrația Poștelor și Tele­­­­comunicațiilor. Bun muncitor și tovarăș, el ajută­­ pe colegii săi în munca profesională Z si caută să­ atragă spre activitatea­­ sportivă Ciclist de valoare, a îmbrăcat de­­ multe ori tricoul național ți a repre­­­­zentat cu demnitate culorile țării. In 1948, a cucerit titlul de cam­­p I­­­pion național de ciclo-cros. A contribuit în mare măsură la­­ victoria finală a echipei R.­P­R­, = =. in „Turul Poloniei’’, prin sfaturile § ți îndrumările pe care permanent ~ le-a dat colegilor lui. In clasamentul general individual ș „I ..Turului Poloniei” a ocupat la­ “ I cui 17. ?iui iiiramBiiiini inmriiiit i OTO iiiiiiiii>i­uiiii»iiiuiiiiiiiiiiiiiii* I­I = I § I I­S­I = 1 .ROMANIA LIBERA” A­stăzi se întoarce în țară, echipa națională de ciclism, câștigătoare a „Turului Polo­niei 1949”. Sutele de mii de sportivi ai țării — și alături de ei toți oamenii mun­cii — întâmpină cu entuziasm și cu o cai­­dă urane de­ Bun sosit­­ pe cei care, lup­­tănd cu devotament și dragoste fierbinte pentru cu­lorile Patriei, au realizat una din cele mai frumoase victorii ale sportului românesc. Entuziasmul și dragostea oamenilor muncii, încon­joară întreaga echipă națională de ciclism, atât pen­tru succesul sportiv realizat, cât și pentru felul lr care acest succes a fost dobândit. Din punct de vedere sportiv, câștigarea „Turului Poloniei” de către echipa de ciclism a Republicii Populare Române, înseamnă consacrarea valorii in­ternaționale a cicliștilor români. Intr’o cursă dură, lungă, în care au înfruntat adversari de valoare, cu o bogată experiență în asemenea curse și în care primii clasați au realizat o medie­­ orară superioară celei cu care alergătorii profesioniști din occident au câștigat „Turul Franței” — reprezentanții Republicei Populare Române au învins, cu peste o jumătate de oră avans, echipele naționale ale Italiei, Poloniei, Angliei, Fran­ței, Danemarcei, Cehoslovaciei, Finlandei și Elveției Simpla enunțare a acestui fapt, arată că „Turul Po­loniei”, din acest an, și rezultatul lui, înseamnă o strălucită victorie a sportului românesc și a sportu­lui din țările democrației populare. Entuziasmul și dragostea cu care oamenii muncii întâmpină pe cicliștii victorioși, se referă însă nu numai la rezultatul sportiv obținut, ci și la modul în care el a fost realizat. Dealungul celor 2000 km. parcurși, cei opt repre­zentanți ai sportului nostru au făcut dovada unui exemplar spirit de echipă, sacrificându-și adesea po­ziția lor în clasamentul individual, pentru a ajuta pe tovarășii lor accidentați, rămași în pană, sau bolnavi. Aceasta numai și numai pentru ca echipa națională să câștige. Victoria lor este de aceea, în primul rând, victoria patriotismului înflăcărat, cu care echipa na­țională de ciclism a apărat tricolorul Republicii Populare Române. Patriotismul acesta, echipa națională de ciclism a știut să-l îmbine de minune cu o puternică conștiință internaționalistă, vădită în loialitatea cu care și-au măsurat forțele și apărat șansele, în atitudinea tovă­rășească pe care a avut-o permanent, față de concu­renții celorlalte națiuni. Spiritul internaționalist a fost de altfel dominant în întregul „Tur al­ Poloniei”, des­fășurat sub semnul luptei pentru pace și înfrățirea popoarelor și care s-a oglindit în căldura și prietenia cu care poporul polonez a întâmpinat pretutindeni pe cicliști. De asemeni, nu se poate uita că toți cei opt repre­zentanți ai culorilor românești, deșii unii bolnavi, cu picioarele umflate, sau accidentați, au luptat cu nese­cată energie, au învins greutățile și au terminat cu toții ‘„Turul Poloniei”, intrând pe stadionul din Var­șovia, toți opt, în grup compact, așa cum plecaseră cu două săptămâni înainte. Echipa noastră a fost singura echipă națională în care nimeni n’a abandonat, nimeni n’a renunțat la luptă, nimeni n’a cedat. Este în acest fapt, dovada unei dârzenii muncitorești și unui înalt spirit de combativitate cu care cicliștii ro­mâni au cinstit tricoul național și stema Republicii Populare Române pe care o purtau. Prin toată atitudinea lor, cei opt cicliști care se în­torc astazi victorioși in Patrie, au ilustrat în mod exemplar spiritul nou al sportivului român, spiritul devotamentului față de culorile Patriei și al înaltei conduite morale în care — după pilda sportivilor so­­vietici — crește tineretul nostru, cresc sportivii tu­turor țărilor care cu ajutorul Uniunii Sovietice fău­resc socialismul. Și nici nu putea fi altfel, atunci când membrii echi­pei naționale de ciclism sunt muncitori, țărani mun­citori și ostași ai Republicii Populare Române, când între ei se află fruntași în producție, care în afara performanțelor sportive, depășesc normele in lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat, unii dintre ei dis­tinși chiar cu „Medalia Muncii”. Sărbătorind pe cicliști, sportivii țării și toți oamenii muncii, își îndreaptă recunoștința și dragostea lor către Partidul Muncitoresc Român și Guvernul R.P.R., cărora li se datorește această victorie strălucită. Oamenii muncii, își dau seama, intr’adevăr, că niciodată în trecut, sub regimurile burghezo-moșie­­rești, constatări și rezultate ca cele de astăzi, nu ar fi fost posibile. Ei își dau seama că numai lupta con­dusă de Partid și transformarea țării noastre într’o republică populară — Patria celor ce muncesc cu brațele și cu mintea, la orașe și la sate, — a putut face să crească flacăra patriotismului nemărginit și a devotamentului față de tricolorul țării, care a călăuzit și pe cicliștii noștri, pe drumul victoriei, ca numai datorită luptei dusă de Partid pentru educarea masse­­lor în spiritul marxismului revoluționar, cicliștii ro­mâni au putut face dovada conștiinței lor internațio­naliste, a înaltului Spirit de luptă și de echipă, a neîn­­Frântei energii care i-a dus la victorie și le-a atras elogiile tuturor celor care au urmărit desfășurarea „Turului Poloniei”; că numai grijei pe care Partidul a arătat-o desvoltării culturii fizice și sportului — grijă oglindită în măsurile luate, în desvoltarea pe care mișcarea sportului de mase a luat-o în R. P. R., în Hotărîrea Biroului Politic al C. C. al P. M. R., asupra stimulării și desvoltării continue a culturii fizice și sportului echipa națională de ciclism a avut toate condițiile necesare unei cât mai bune pre­gătiri tehnice și morale, a putut fi formată din ele­mente valoroase, recrutate din masa oamenilor mun­cii, că numai datorită luptei condusă de Partid pentru îndeplinirea Planului de Stat și înflorirea economică și culturală a țării, s’au putut pune la dispoziția echi­pei naționale de ciclism, toate mijloacele materiale necesare, spre a putea concura în condițiuni de ega­litate cu concurenții străini. Iată de ce victoria echipei naționale de ciclism este o parte a victorioasei noastre lupte, pentru construi­rea socialismului. Luând exemplu de la echipa națională de ciclism, sportivii țării trebue să-și intensifice de aceea efor­turile pentru răspândirea sportului în masse, convinși că victoria dobândită de Marin Niculescu, C. Șandru, E. Norhadian, N. Calcomban, G. Negoescu, V. Nai­din, Gh. Dumitrescu și E. Ciohodaru, componenții echipei naționale de ciclism, — ca și victoriile recent obținute, de echipele de atletism, gimnastică, lupte, etc. — nu sunt decât începutul victoriilor pe care sportul nostru le va obține pe drumul făuririi socia­lismului în R. P. R„ drum pe care Partidul ne con­duce după pilda și cu sprijinul Marei Uniuni Sovie­tice. Cu aceste gânduri, salută sportivii și oamenii muncii din R. P. R. echipa națională de ciclism, care se întoarce Victorioasă în Patrie. Z £ "mi PAGINA 5-a aiii intiiiitniimnni iiiinni in iniiii fiiii inttiii iniii si Htitiii lui Hfî 1 Nae Chicomban­­ 1 ° z. re 36 de ani. Muncitor in ate [UNK] | Herul de strungh­ie al Uzine­­i­lor „Steagul Roșu” din Sra­ 3 N. Chicomban împletește în mod­­ exemplar performanțele sportive cu­­ realizările în producție. In lupta­­ pentru înfăluirea Planului de Stat,­­ a depățit norma cu 34 la sută. Ciclist încercat, a reprezentat a­ ~z deseori culorile naționale, iar în­­ 1943 ți 1946, a câștigat „Cursa Vic­­­­toriei". In „Turul Poloniei” ți-a sacrifi­­­­cat adeseori poziția în clasamentul III individual pentru a-și ajuta tovarășii mai tineri și a contribui la victoria­­ echipei. Cu toate acestea, a ocupat­­ locul îs în clasamentul general al­­ Turului. A * I­ ­***«** CUM A­U OB­TIN­UT VICTORIA D­uminică s’a încheiat la Varșovia ediția 1949 a Turului ciclist al Poloniei. La capătul celor peste 2000 kilometri, alergați în 12 etape victoria a revenit echipei RPR, care a dobândit astfel un strălucit suc­ces. După o luptă grea și dârză, in care au fost angajați 95 concurenți, repre­zentând nouă­­ țări, echipa română a câștigat confortabil, cu un avans de 35 minute asupra Italiei, clasată la locul doi. Au urmat în clasament: Polonia, Franța, Anglia, Danemarca, Cehoslova­cia, Finlanda și Elveția, țări cu mare suprafață în sportul Ciclist Victoria obținută de reprezentanții noștri, atât prin stilul ei, cât și prin calitatea adversrilor întâlniți, a adus sportului românesc aprecieri din cele mai măgulitoare, de răsunet internațio­nal. „Turul Poloniei” a fost o probă din cele mai dificile, a cărei duritat­e a făcut pe mulți alergători să nu poată rezista. Din cei 95 de concurenți care au luat Startul, 42 au fost nevoiți să abandoneze. Intensitatea eforturilor și greutatea parcursului — s’a alergat deopotrivă pe șosele asfaltate, unde mediile orare au fost foart­e ridicate, sau pe drumuri pie­truite, ca și prin munți — au redus o etapă după etapă, plutonul. Cicliști încercați, cum sunt­ francezul Gamnier, danezii Ostergaard și Omens­torp, englezii Clark și Parker, polone­zul Wrzeszinski, au rămas pe drum, cu toate ca în diferite etape ei și-am dove­dit măestria. Toate echipele participante au între­­gistrat pierderi de efectiv. Singura ex­cepție a oferit­ o echipa R. P. R. care, la capătul ultimei etape, a trecut linia sosirii cu toți cei opt alergători pe care i-a prezentat la startul alergării. Performanța echipei noastre naționale a putut părea surprinzătoare unora din­tre oamenii de specialitate din străină­tate, care i-au văzut pe români și în alte competiții internaționale, în trecut. Aproape aceeași alergători care in­­tr-un trecut nu prea depărtat au făcut figură onorabilă în diferite competiții la care au participat peste hotare — fără să fi strălucit — reușeau de astă­­dată să se evidențieze cu autoritate, dobândind succese majore. Faptul era cu atât mai greu de înțe­­les — pent­ru aceștia — cu cât adver­sarii în compania cărora concurau a­­cum, reprezentau o clasă foarte ridi­cată. Francezii, italienii, danezii și englezii s’au făcut reprezentați prin echipe călite cu posibilități verificate, care își disputau doar între ele cinstea de a câștiga acest circuit. Mai aveau șan­­se alergătorii polonezi, buni cunoscători al drumurilor țării lor și puși la punct, cu meticulozitate, pentru această com­petiție. Se vorbea oarecum și de alergătorii români, care aveau și ei la activ unele performanțe răsărite, da dată recentă. Dar de aici și până la a se pune în discu­­ție numele lor pentru primul loc mai era o cale lungă. Wr iiiiiiii Biiliilii Biiliilii fi­i:iiii‘iii«iiîiii;:i:iiiiiiil.iil­ ili HUiil*îliiB Gheorghe )umîtrescu de 31 ani. Țăran manețto din comună Tăriceni, jud.­ Prahova, unde în afara mun­cilor agricole, lucrează ți la brută­ jț­rie. Activează ca sportiv U gruparea­­ I.M.P. din Ploești. Z Rezistent și perseverent, Dumi­­­­trescu s’a ridicat neîncetat rn­­ in­­­­durile cicliștilor noștri până la loturile și de frunte. Reprezentând culorile țării * în „Turul Poloniei’’, el s’a dovedit­­ un element util al echipei naționale,­­ pentru victoria căreia a luptat cu toată energia, în­ ciuda faptului că a alergat ultimele etape ai pick­averi­i umflate. A ocupat în clasamentul I general locul 26. Chiar componenții echipei noastre, în preziua plecării în Polonia, analizând șansele — Și ținând seama de forțele de care dispuneau — se Vedeau luptând pentru locul trei. A început apo­­riiimrea. Atacurile concurenților străini au fost năpraznice dintru început car e­ch­hipa noastră era de neînfrânt cu un moral excelent, cu un material tehnic ales cu grijă pentru cei opt aler­gători, cu o pregătire asigurată în can­tonamentul premergător plecării, el au putut face față tuturor încercărilor. Dar suportul de nesdruncinat, care a constituit factorul deter­minant al succesului, a fost devo­tamentul lor față de clasa munci­toare și înflăcăratul lor patrio­tism. Pe drumurile Poloniei, unde lupta era zi cu zi mai aprigă, a­­lergătorii noștri știau că întreaga țară e alături de ei. Gândurile îi purtau la tovarășii de muncă, la culorile țării, la eforturile și grija Partidului pentru o mișcare spor­tivă sănătoasă, de massă, în spi­ritul educației comuniste.Gândurile acestea nu i-au pără­sit nici un moment. Mai mult chiar, ele s‘au transformat într‘o voință de neînfrânt, mai tare ca oricare obstacol. Echipa s‘a închegat într-un bloc de luptă, fără nici o fisură- Interesele personale au dispărut complet și pe prim plan au apă­rut, cuprinzând întreg orizontul preocupărilor, interesele echipei, ale țării. Etapă după etapă, alergătorii români au scris pagini de mare glorie și de sacrificii. Marin Niculescu era leaderul Turului Coechipierii lui s’au grupat atunci în juru­l lui, pentru a-l susține în luptă. Au făcut acest lucru și Șandru, și Nor­hadian și Chicomban, Negoescu, Dumi­­trescu, Naidin și Ciohodaru. Nimic a­u fost prea greu pentru ei în această luptă. I s’au pus la dispoziție roți când spăr­gea, i se asigura trena de care avea nevoe pentru a prinde grosul plutonu­lui, când o defecțiune îl făcea să piar­dă teren prețios, i se ușurau „evadări” din pluton, sau se foloseau tactici de luptă care să distrugă încercările celor­lalți concurenți de a-i dărâma poziția. Se lupta pentru Marin Niculescu, dar în acelaș timp pentru întreaga echipă, căci el avea poziția cea mai avansata, cea mai hotărîtoare pentru clasament. Toată această luptă, dominată de spi­ritul de echipă, a realizat sucesul care a situat R. P. R. în fruntea piramidei, „Turul Poloniei” ne-a dat satisfacția primului succes într’o competiție ria­clistă de mari proporții. Este primul „Tur’* câștigat de echi­pa națională. Acest singur amănunt ar fi suficient ca să contureze la justele lui proporții succesul dobândit. BilBIlBlIBlIBIIBIIBIÎf lliilIIIIIIIIliliBlIBIIBlli’iîlll.lliBjlBlItUllIBITI Iliiig re 33 ani. Muncitor strunga­­r la Atelierele Grivița C.F.R.,­­ secția vagoane. Fruntaș în producție, Naidin se face remarcat între tovarășii săi de la muncă prin efortul de a-i ridica­­ mereu calificarea profesionala si ni­­­­velul său politic remarcabil. Ciclist încercat, a fost de un dror i­nebit folos echipei prin ajutoru­l preț­u ții ți to­t pe dat colegilor sA.­­.re lupta și perit­» primele vmuri, ori de câte tri act)­­tiu aveau pene si erau în dificel­­tate. 1st clasamentul general a locul 32. «niiiiniiunwnmmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiuiniiiiffl Performanța realizată poate și trebu­ie să mai aibe și alte sublinieri. In această competiție au participat numai alergători amatori și sindicaliști. Clasa de tare au făcut dovadă acești concurenți, s’a dovedit însă categoric superioară cele ma difuzată de cei mai reputați cicliști profesioniști în pro­bele rezervate lor. In „Turul Franței”, care reprezintă alergarea „de elită” a ciclismului din țările burgheze, au luat parte „glo­riile” celor mai mari fabrici de bici­clete. întrecerea dintre acești campioni a făcut să se înregistreze, pentru între­gul „Tur”, O MEDIE ORARA DE 31,920 KILOMETRI. „Turul Poloniei”, care s’a disputat­­ într’o alură din cele mai susținute, a depășit net această cifră, căci MEDIA ORARA REALIZATA ESTE DE 34,236 km. Comparând aceste cifre vom­ putea înțelege mai bine ridicata valoare teh­nică atinsă de alergătorii români care, în felul acesta au făcut dovada precisă a clasei la care au ajuns. Condițiile de desvolire oferite acestor alergători pe linia trasată în hotărârea Biroului Politic al C. C. al P. M. R. asupra problemei stimulării și desvol­tării continue a culturii fizice și a spor­tului, le-au permis să înregistreze un uriaș salt calitativ, care poate și trebue sa fie subliniat Echipa națională de ciclism a exem­plificat strălucit roadele pe care le va culege sportul nostru, odată cu adânci­rea cotiturii făcută. Acest exemplu, rezultat și al calităților morale și fizice ale componenților echipei, trebue să constituie o pildă vie pentru cele­lalte discipline sportive, care tre­bue să se străduie să se ridice la înălțimea performanței de care s'a făcut vrednic ciclismul româ­nesc. I­A A Victor Naidin­ ­ S ocupat Z­I TURUL POLONIEI IN DATE ȘI CIFRE . DIN CELE 12 etape alergate, patru au fost câștigate de cicliști care au abandonat: Wrzeszinski (Pol.), Ammentorp (Danema) și Clark (Ang.). Acesta din urmă a câștigat două etape.­­ LOCATELLI, câștigătorul indivi­­dual al turului, nu a cucerit nici o etapă. 0 PATRU cicliști au reușit să câș­tige câte două etape: Marin Nicules­cu, Spalazzi, Clark și Olsen. SOWA, câștigătorul etapei a VIII-a, figurează în clasamentul ge­neral la locul 39, în urma ultimului român, care este la locul 36.­­ ROMANUL cel mai rapid a fost ^rtiilillllIfllNUBIllllfclliHNülllllliliBllBllíilElllllIllBllIIHIIÉlltlIlllll’ I 1 “ Ervant Norhadian de 33 ani. Maestru mecanic la oștirea țarii ți sportiv din bază al Clubului Sportivi? Central al Armatei, Norhadian a dir.­­­bandit anul acesta titlul de dublu­­ campion național de fond si senil- £ fond. In 1947 ți 1948 a câștigat ~ „Cursa Victoriei”. _ £ A reprezentat cu succes culorile­­ R. P. R., în multe întâlniri interna­­­­ționale. Ca răsplată pentru meritele sale­­ sportive ți pentru atitudinea pe care­­ o are față de muncă, Ervant Note = badian a fost distins, la 23 August,­­ cu „Medalia Muncii”. In „Turd Poloniei” a avut­­ un r aport deosebit la obținerea victoriei,­­ fiind al treilea român în clasamentul­­ general individual, unde a ocupat £ I locul 11. ?l­i­l­i 1 ti:i­:r:ii­l:iBlili:l: «rlülMlil«! I­l­n­iVUIUIUIIllUS Șandru, care în etapa X-a a reușit să realizeze o medie orară de 41,568 km. pe oră. • Din cele 12 etape doar în două etape echipa R.P.R. nu a fost în fruntea clasamentului general, înce­pând din etapa IlI-a, echipa noastră națională, ocupând locul I, și-a mărit distanța față de celelalte echipe. • MARIN NICULESCU care s’a clasat în clasamentul general indi­vidual al 2-lea, a purtat tricoul gal­ben primele 9 etape din cele 12, 0 IN ULTIMA etapă toți cei 8 componenți ai echipei R. P. R. au so­sit în plutonul fruntaș un grup com­pact. • PE PARCURSUL celor 2071 km., și in timpul celor peste 60 ore de pe­dalat, Marin Niculescu a întârziat cu 23 secunde față de Locatelli. La me­dia orară cu care cei doi alergători au mers, aceasta înseamnă că Marin Niculescu a rămas în urma lui Lo­­catelli cu 218 m din cei 2.071.000 m.» străbătuți. $ DIn cele 12 etape, în clasamen­tul pe națiuni echipa R. P. R. câști­gase cinci, echipa Italiei două, a Franței două, iar echipele Poloniei, Danemarcei și Angliei câte o etapă.­­ SINGURII cicliști cehi cari au terminat Turul din cei 8 care au luat startul au fost Wawerka, Publichi și Sramek, care au reușit să fie atât de omogeni, încât în clasamentul ge­neral figurează la locurile 21,22 și 23. %Mll III! IBN­« II.II­ lin«IlB IIIIII I IBN I B­ Itlli Ilinți I Bu­llill III! șii IIIII'IIId­ IB Illy Constantin Ciohodaru re 34 ani ți este maestru elec­trician la Centrală Industria»­­ de construcții. Bun tovarăș muncitor, Cioho­­daru este ți unul­­ din­­ buna clinții ai noștri. Fost campion național de fond, el se ocupă foarte intens de­­ creșterea elementelor tinere. In „Turul Poloniei”, deși a căzut­­ și s’a lovit greu, a continuat cu dâr­­­­zenie cursa, spre a apăra până la­­ sfârșit tururile țării ți șansele echipei­­ naționale, terminând la locul 36, din­­­­tre 93 participanți care au luat fie-­­ii­ 1 si Hi B ;­i ■ 11 ■ 11 ■ îl B; 111 n­­ 1 ■ 11B i; ■ 11 ■:: B:: ai 1 a: 11­; a; 1 ■ 11­g ț, 1­A­A i§ 1 . Z H

Next