Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)

1958-10-21 / nr. 4364

Pag. 2-0 Sezisurile consumatorilor trebuie luate în seamă Prin citeva unităţi comerciale din Craiova Cetăţenii din oraşul Craiova nu pot să nu aprecieze grija cu care comite­tul executiv al sfatului popular orăşe­nesc se preocupă de îmbunătăţirea a­­provizionarii populaţiei. Pentru a veni in sprijinul muncitorilor din întreprin­derile mai mari ale oraşului, în apro­piere, sau chiar în incinta unora dintre ele, cum ar fi la uzina „7 Noiembrie“, fabrica „Independenţa“, Întreprinderea poligrafică, Centrul mecanic şi al­tele, au fost­­deschise unităţi pentru desface­rea p­roduselor alimentare, legumelor, produselor industriale, au fost înfiinţate numeroase magazine specializate, pre­cum şi unităţi de alimentaţie publică. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi ex­tinderii reţelei comerciale în cartierele mărginaşe ale oraşului. Lucruri frumoase se pot spune şi despre deservirea consumatorilor în unele unităţi ale comerţului de­­stat. Dacă magazinele „Alimentara“ nr. 105 sau 89 nu sunt ocolite de cumpărători, aceasta se datoreşte faptului că aceste unităţi sunt bine aprovizionate iar de­servirea se face în mod conştiincios. Şi mulţumirea cetăţenilor e cu atît mai mare cu cit ei ştiu că la multe dintre aceste realizări au contribuit şi ei, prin sugestiile şi propunerile făcute în dife­rite ocazii. Numai că în această pri­vinţă ei au şi multe lucruri de criticat. Propuneri uitate pe hîrtie In a doua jumătate a lunii iulie şi începutul lunii august a.c. comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc a organizat cîteva consfătuiri cu con­sumatorii. Ele s-au dovedit binevenite, propunerile făcute cu acest prilej con­stituind un preţios ajutor dat conduce­rilor, organizaţiilor comerciale în îm­bunătăţirea muncii lor. Din păcate însă, nu toate propunerile s-au bucurat de aceeaşi atenţie din partea celor che­maţi să le rezolve. La consfătuirea care a avut loc la căminul cultural „Gene­ral Magheru“, de pildă, numeroşi ce­tăţeni din cartier au propus să se în­fiinţeze pe strada Severinului un ma­gazin de produse industriale, indicînd chiar şi localul unde ar putea fi des­chis. Au trecut de atunci două luni de zile, dar nu s-a luat nici o măsură. Acelaşi lucru se poate spune şi despre unele propuneri făcute cu pri­lejul altei consfătuiri, de către consu­matorii de pe strada I. V. Stalin. Ei au propus de pildă, reînfiinţarea unită­ţii Aprozar din cartierul Craioviţa, pre­cum şi­ luarea de măsuri pentru ca u­­nitatea Aprozar de pe strada I. V. Sta­lin să fie mai bine amenajată şi aprovi­zionată, iar deservirea să se facă , în mod mai conştiincios. Or şi aceste pro­puneri au rămas uitate pe hîrtie. Pe bună dreptate se întreabă consumato­rii : oare, tovarăşii care organizează a­­semenea consfătuiri nu cumva socot că prin întocmirea unui simplu proces­­verbal şi-au făcut datoria ? Semnalări neluate In seamă O altă formă de îmbunătăţire a de­servirii consumatorilor în unităţile co­merţului de stat o constituie controlul obştesc. Intr-adevăr, controlînd felul cum îşi desfăşoară activitatea diferite unităţi comerciale de stat, semnaiind lipsurile constatate şi propunînd mă­suri pentru înlăturarea lor, echipele de control obştesc pot aduce uri însemnat aport la­ îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Fără îndoială că pentru aceasta e nevoie să fie luate şi măsu­rile corespunzătoare. Ori şi în această privinţă există serioase deficienţe, Iată cîteva exemple: încă din luna decembrie, anul tre­cut, o echipă de control obştesc a sem­nalat faptul că în hala din piaţa cen­trală nu există suficiente cîrlige spe­ciale pentru «t­rnet carnea, care este descărcată pe rogojini, că nu în toate boxele se găsesc gratare, că nu există suficientă hîrtie de ambalaj. Ulterior, aceste deficienţe au fost semnalate şi de alte echipe de control obştesc. Za­darnic însă. Cele semnalate nu au fost luate în seamă de nimeni, deficienţele respective continuînd să dăinuiască şi astăzi. Aceeaşi soartă au avut-o şi semna­lările echipelor de control obştesc fă­cute la unitatea „Alimentara“ nr. 5, la restaurantul „Dinamo“ precum şi la alte unităţi din oraş. Ce au de spus despre aceasta conducerile organiza­ţiilor comerciale, organele de îndru­mare şi control ale secţiei comer­­ciale ? Lucruri mărunte? Am răsfoit recent condicile de su­gestii şi reclamaţii din cîteva unităţi comerciale de stat. Am găsit notate a­­colo sezisări şi sugestii preţioase în le­gătură cu felul în care sunt aprovizio­nate magazinele, despre curăţenia lo­calurilor, deservirea consumatorilor etc. Acolo unde aceste sezisări şi sugestii au fost studiate cu atenţie de conduce­rile unităţilor respective, luîndu-se mă­suri corespunzătoare (la magazinul „A­­limentara“ 105 şi altele) activitatea a­­cestor unităţi s-a îmbunătăţit. Dar nu pretutindeni conducerile unităţilor co­merciale acordă atenţia cuvenită sezi­­sărilor făcute de consumatori. La restaurantul „Dinamo“, de pildă, (responsabil Vladimir Ciubotaru­) nu­meroşi consumatori au consemnat în condica de sugestii şi reclamaţii obser­vaţiile lor în legătură cu starea de necurăţenie a localului, comportarea necorespunzătoare a unor ospătari etc. Ei au făcut aceste observaţii convinşi că cei ce răspund de bunul mers al acestei unităţi vor lua măsuri de în­dreptare. Dar s-au înşelat. Responsa­bilul restaurantului nici măcar nu s-a învrednicit să arunce privirile asupra celor consemnate în condică, deşi despre aceasta i s-a atras atenţia şi de către una din echipele de control obştesc. De aceeaşi „atenţie“ se bucură şi sezisările consumatorilor consemnate în condicile de sugestii şi reclamaţii din hala centrală (acolo unde mai există bineînţeles). Unul dintre consumatori, de pildă, a reclamat faptul că măce­larul Ion Ardereanu amestecă carnea de calitatea întîia cu cea de calitatea doua. A­ scris în condică şi scris a rămas. Se vede că responsabilul halei, Stan Georgescu, nu are timp de pier­dut cu asemenea „lucruri mărunte“. De altfel, încurajaţi de „bunăvoinţa" responsabilului şi alţi măcelari ca Vir­­­gil Simionescu şi alţii, au început să atenteze la buzunarul cumpărătorilor. ★ Am prezentat doar cîteva exemple din care reiese limpede atitudinea condam­nabilă pe care o au unii lucrători din comerţul de stat faţă de sezisările şi propunerile consumatorilor. Asemenea manifestări profund dăunătoare, nu au nimic comun cu comerţul de tip nou, socialist. Ele trebuie stirpite fără cru­ţare. Şi în această privinţă comitetul executiv al sfatului popular orășenesc Craiova are un cuvînt hotărîtor de spus. C. AZOIȚII corespondentul „Romîniei libere“ în regiunea Craiova România liberă Cantină nouă la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ De citeva zile — prima masă s-a servit joi 16 octom­brie la orele 14 — la Complexul C.F.R. .,Grivita Roşie” funcţionează o nouă cantină. Fotografia alăturată înfăţişea­ză un aspect din sala de mese a noii cantine; foto-repor- terul nostru a sur­­prins tocmai mo­mentul cind se în­cepea rinduitul ve­selei pe mese. Din­­tr-un moment un altul trebuia să în­ceapă servitul prin­­zului pentru cei care intră în schim­bul doi. Vin apoi cei care ies din schimbul întii, iar sare seară schimbul de noapte. Cinci ore fără contenire, cantina deserveşte in cele mai bune conditiuni sute si sute de muncitori, tehnicieni şi func­ţionari ai marelui complex în bucătăria cantinei i­ am cunoscut pe bucătari. De la ei am aflat ce se pregătea perftru masa de ieri. Borşul de legume, friptura de văcuţă şi fruc­tele erau pentru masa obişnuită (2 lei). Pentru regim se prepara supă cu paste făinoase, rasol cu cartofi, cornu­­iere vanitate şi compot (3,50 lei). Exis­­tă şi un meniu special. Fiecăruia după plac. Am colindat şi celelalte încăperi ale cantinei. Am început cu subsolul: de­pozitul de legume şi zarzavaturi (se descărcau tocmai 70.000 kg. cartofi pentru iarnă), depozitele de alimente, camerele frigorifere, depozitul de fript­­te. La parter sala de veselă, sala de spălat vasele mari, de tranşat car­nea, de curăţat zarzavaturile. La e­­taj laboratorul de cofetărie, biroul ad­ministraţiei, sala de mese şi vestiarele cu duşuri pentru personal, etc. Totul făcut cu chibzuială, gospodăreşte, pe măsura necesităţilor, la nivelul cerin­ţelor unui complex de talia celui de la ,, Griviţa Roşie“. O construcţie reali­zată parte din fondul de investiţii, parte din fondul întreprinderii. Aceasta este noua cantină a ceferiştilor de la „Griviţa Roşie“, deţinătorii Drapelu­lui Consiliului de Miniştri de între­prindere fruntaşă pe tură. Foto: NICU VASILE *8­8 Puterea exemplului (Urmare din pag. l-a) dovedit şi ea o iniţiativă buna. Pînă în prezent brigada a adus gospodăriei un venit de peste 50.000 lei. Colectiviştii din Goicea şi-au mai cumpărat 10 vaci cu lapte, au mărit su­prafaţa irigată a grădinii de legume. Aşa se face că în loc să scadă cîştigu­­rile lor — judecind după timpul ne­prielnic — acestea au crescut. Sumele planificate să fie realizate pînă la 1 octombrie au fost depăşite cu peste 100.000 lei. Cu o parte din banii cîşti­­gaţi colectiviştii şi-au cumpărat încă un autocamion de care aveau mare ne­voie. Au mai luat trei bărci şi cîteva năvoade pentru pescuit, au rambursat 5000 lei din creditele acordate de stat şi au împărţit trimestrial avansuri în bani colectiviştilor. Pentru fiecare zi­­muncă, membrii gospodăriei au primit pînă acum cîte 8 lei şi — după toate socotelile — vor mai primi pînă la sfîrşitul anului încă 6 lei pentru ziua­­muncă. Asta face 14 lei în total. Deci cine va avea, de pildă, 500 de zile­­m­uncă, înseamnă că a cîştigat în acest an în gospodăria colectivă 7000 lei — numai bani — în afară de produse. Şi vor fi din aceştia destui. Iată de pe acum familia colectivistului Ilie Lica are aproape 400 zile munca. So­cotind că va mai face pînă la sfîrşitul anului 100 de zile, se pot calcula veni­turile lui : 3000 kg. grîu (pe puţin), 2000 kg. porumb, circa 7000 lei bani în numerar. Toate acestea sînt fapte şi în faţa faptelor şovăielile se curmă, calea de urm­at se limpezeşte. De la începutul anului pînă în prezent peste 50 de fa­milii de ţărani muncitori individuali s-au înscris în gospodăria colectivă din Goicea. Mijlocaşul Tudor Onu şi cei­lalţi sunt ultimii care şi-au învins şo­văielile. ANA CRISTEA Manifestări muzicale în Capitală Miercuri 22 oc­tombrie, ora 20, va avea loc în sala Dalles recitalul so­pranei Teodora Lu­­caciu, solistă a Tea­trului de Operă şi Balet, laureată a Concursurilor Inter­naţionale de la Moscova, Geneva şi Toulouse, in pro­gram lieduri de Mozart, Hugo Wolf, Rachmaninov şi Mihail Jora. La pian: Dagobert Buchholz, artist emerit. Tot 23 octombrie, ora 19:45, în sala Ateneului R.P.R. concertul Orchestre: Simfonice Radio, Dirijor : Sergiu Co­­missiona, laureat al Concursului Inter­national de la Besanton. Programul cuprinde : suita de băiet „Curtea ve­che“ de Mihail Jora (în primă audi­ţie); Concertul nr. 2 în sol minor pen­tru pian şi orchestră de S­aint-Saens (solist : Cornelia Gheorghiu) şi suita simfonică „Şeherazada" de Rimski.Kor­­sak­ov. Vineri 24 octombrie, ora 20, în sala Dalles, concert de muzică de cameră dat de : Rozalia Bulacu-Savin-harpă, Emilia Petrescu-soprană, Filip Pitaru- Bulimar-flaut și Cvartetul Uniunii Compozitorilor din R.P.R compus din: Lucian Sau­n-vioara I, Meneti Rodan­­vioara II, George Popovici-violă și Al­fons Cap­it­a­iev­ici-violoncel. La plan : Josef Prunner. In program : Cvartet de coarde nr. 5 în fa major de Alfred Men­delsohn; Trei miniaturi pentru cvartet de coarde de Tzvntzadze; lieduri de Ra­­cov, Reinholz, Darzins, Ana Severa Benţia şi Zeno Vancea ; Suită de Flo­­rent Schmitt şi Suită de Marcel Tour­­nier. Simbătă 25 octombrie, ora 17, în sala Dalles, concert lecţie cu subiectul : Theodor Rogalski — Omul, compozito­rul, interpretul — Conferenţiar : Radu Gheciu. Exemplificări din lucrări de Beethoven şi Richard Strauss dirijate de Th. Rogalski, precum şi din creaţia muzicianului. Simbătă 25 octombrie, ora 20 și du­minică 26 octombrie, ora 11, în sala A­­teneului R.P.R., concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de Stat „George Enescu“ sub conducerea dirijorului bul­gar Ruslan Raicev. Programul este al­cătuit din următoarele lucrări : „Diver­tisment rustic“ de Sabin Drăgoi ; poe­mul simfonic „Francesca da Rimini" de Ceaikovski şi Simfonia a VIII-a de Glazunov (în primă audiţie). ENESCU, SCHUMANN Electrecordul a produs, in cinstea „Festivalului Enescu", un disc care reprezintă o comoară pentru orice iu­bitor de muzică . Sonata a doua pen­tru vioară și pian, un la minor, opus 6, de George Enescu, interpretată de către compozitor­ul Dinu Lipatti (E.C.D. Ol), înregistrarea originală are o vîrstă apreciabilă; noi am as­cultat-o adesea tn ultimii ani tn pro­gramele Radio-ului, copiată pe bandă după un disc destul de uzat. E pro­babil că şi noul disc micro are ace­iaşi origine, şi această reeditare are meritul de a fi trecut peste pedante­ria „înaltei fidelităţi“ pentru a ne da posibilitatea să retrăim momente ar­tistice unice, peste care zgomotul de fond, dealtfel foarte fin, aşterne o pa­tină ce le face poate şi mai evoca­toare. Operă de tinereţe, datînd din ulti­mul an al veacului trecut, Sonata a II-a a fost considerată de Enescu ca prima sa creaţie cu adevărat origina­lă : ,. ..începînd cu această Sonată am devenit eu însumi". Şi în ade­văr, în şerpuirea aceea blîn­dă a firu­lui temei principale din ulrima parte, în melopeea doinită a mişcării lente. In izul lăutăresc estompat cu discreţie al finalului, trăieşte geniul compozi­torului român, care a făurit un aliat miraculos între melosul plaiurilor na­tale şi formele consacrate de tradi­ţie. Interpretarea n-are­ nevoie de co­mentarii; este, de la sine înţeles, cea mai fidelă spiritului ernescian şi ea trebuie să constituie, de acum înain­te, o splendidă lecţie pentru toţi ti­nerii instrumentişti, care, asemenea violoniştilor ce au înfruntat probele concursului Enescu (în cadrul cărora Sonata a doua a figurat ca piesă o­­bligatorie), vor căuta să găsească fi­lonul preţios de poezie sonoră ascuns în paginile partiturii. În redarea celor mai mari instru­­mentişti­ muzicieni pe care i-a dat po­porul nostru, Enescu şi Lipatti, Sona­ta apare învăluită într-o atmosferă de vis; vioara şi pianul par a expri­ma simţirea aceleeaşi inimi, care erită deodată pe strune şi clape. Nu este o „punere la punct“ obişnuită, o per­fecţiune de ansamblu obţinută de doi virtuozi care au făcut multă muzică de cameră împreună, ci o comuniune sufletească de superioară esenţă, în care cel mai subtil fior, cele mai dis­crete nuanţe sunt - mai mult decât studiate - intuite de cei doi parte­neri. Intîlniţi pe culmile însorite ale artei, înregistrarea redă farmecul unic al viorii lui Enescu, cu alunecarea u­­şoară între note, cu vraja glissande­­lor lui şi acele gradaţii inimitabile de culoare şi mişcare care îi erau pro­prii. Iar pianul lui Lipatti se menţine intr-o ambianţă sonoră discretă, ca un ecou al gîndului depănat de vioară , şi cît de autentică este evocarea de o clipă a ţambalului la figuraţiile a­­companiamentului din final! Conclu­zia: un disc preţios, care uneşte va­loarea documentului, cu emoţia vie. Mari merite are şi noul disc al pia­nistului Gh­eorghe Halmoş (E.C.D. 32) care ne prezintă Fantezia în Do major opus 17 de Robert Schumann într-o interpretare luminată de o no­bilă flacără romantică. „Electrecor­­dul“ a făcut o alegere binevenită se­­lectînd pentru început — după suita „Fluturii“ — din toată creaţia instru­mentală schumanniană, această lu­crare pe care tot mai mulţi comenta- CRONICA DISCUL­UI MICRO­ tori o socotesc ca realizînd o fericită sinteză între logica construcţiei edifi­ciilor sonore ample şi libertatea neîn­grădită a unei inspiraţii tumultoase. Depăşind cu mult interesul amănun­tului biografic (Fantezia a fost rodul dragostei născînde a tînărului compo­zitor pentru Clara Wieck, viitoarea, sa soţie), lucrarea conţine, îndeosebi în prima parte, pagini de o emoţionan­tă frumuseţe, începînd chiar cu tema iniţială, larg desfăşurată, despre care Schumann însuşi spunea :...este tot ce am scris vreodată mai pasionat“. Din întîmplare, această primă parte este şi cea mai bine realizată pe disc, atît din punct de vedere al interpre­tării cît şi al înregistrării Gheorghe Halmoş, pe care recitalul Schumann de acum cîţiva ani ni l-a relevat ca foarte apropiat de spiritul acestei muzici, reuşeşte aci, ceea ce nu reu­şesc mulţi pianişti, să îmbine viziu­nea de ansamblu, unitatea discursului muzical, cu frumuseţea amănuntului poetic. Fără să alunece spre cele două extreme la fel de periculoase — dez­­lgnarea sau precipitarea superficială. Interpretul se contopeşte nu numai cu strigătul pătimaş al temei iniţiale, deschizînd Fantezia în accentele unei tensiuni emoţionale ajunsă la paro­xism, ci şi cu sobrietatea interioriza­tă a sentimentului din episodul cen­tral — „în ton de legendă". Halmos desfăşoară o frumoasă artă a „ritb.v tonului" schumannian, cu uşoare fluc­tuaţii de tempo ce dau un relief viu frazării şi o apropie de cântul vocal pe care, chiar înainte de izbucnirea creatoare a „anului liedurilor“ (1840) muzica Instrumentală a marelui ro­mantic îl prevesteşte. Calitatea sonoră este, în această primă parte, mulţumitoare pe toată scara de nuanţe. Satisfacţia , ne este Întunecată doar de faptul că pe alocuri, acolo unde desfăşurarea tu­multuoasă a muzicii lasă ascultătoru­lui momente de repaus, urechea aten­tă distinge, pe un plan îndepărtat, fragmente din cu totul alte fraze mu­zicale ale „Fanteziei". Aşa se întîm­­plă înainte de reexpunerea temei principale după episodul central (tem­po I) şi de două ori în cursul epi­sodului „Adagio“ care încheie prima parte. Defectul se datoreşte probabil faptului că pe aceeaşi bandă s-au în­registrat succesiv mai multe versiuni ale primei părţi, fără să se şteargă perfect pe parcurs cele l­a care se re­nunţa. Sunt neatenţii care nu trebuie să se mai repete I In celelalte două părţi ale „Fante­ziei", tensiunea interioară a Interpre­tării se păstrează, dar realizarea ei sonoră nu mai este la fel de echili­brată. Sunetul pianului pare captat dintr-o altă perspectivă, care defavo­rizează în special acordurile puterni­ce, avînd ca rezultat, pe alocuri, o asprime neplăcută ce aminteşte rezo­nanţa sticloasă a clavecinului. In par­tea a doua, acest fapt umbreşte în­­trucîtva amploarea sărbătorească a te­mei principale: în schimb pasajele delicate ori cele pline de umor con­cepute într-o sonoritate mai scăzută îşi­ păstrează farmecul: ne referim în special la episodul „sch­erzando" şi la încheierea mişcării, unde pianistul reuşeşte să ne facă să uităm dificul­tatea salturilor capricioase pe clavia­tură, păstrînd spiritualitatea vie a e­­xecuţiei. Aceleaşi aprecieri sunt vala­bile şi pentru final, unde, spre deo­sebire de duritatea neplăcută a cul­milor sonore, minunatele modulaţii ale temei n­­arpegii — susţinute de gravitatea de Coral a başilor — creea­ză o atmosferă de nobilă elevaţie. Concluzia : un disc ale cărei defi­cienţe de ordin sonor sunt pe deplin compensaite de marea frumuseţe a lu­­crării şi autentica trăire artistică a Interpretării. Despre excelentul disc cuprinzînd „dansuri simfonice“ de Paul Constan­­tinescu și Leon Klepper (E.C.D. 31) într-o viitoare cronică. ALFRED HOFFMAN cârti­mi CARTEA RUSA MAXIM GORKI - Opere, vol. 9 764 pag. 25,50 lei ILY­A EHRENBURG - Pe neră­suflate 232 pag. 4,50 lei E.S.P.L.A. Vechi povestiri chinezești 172 pag. 2,75 lei MAURICE MAETERLINCK — Pasărea albastră 138 pag. 1,65 lei EDITURA TINERETULUI D. ROSENZWEIG — Comuna din Paris 446 pag. 8,50 lei EDITURA POLITICA S. OBRAZTOV — Londra (Co­lecţia in jurul lumii) 166 pag. 6,60 lei Regiunea Iaşi a cîştigat „Cupa Moldovei“­ Preocuparea Consiliului General al U.C.F.S. pentru stimularea continuă a mişcării sportive în mediul sătesc se face simţită din ce în ce mai mult. Pe această linie se situează şi recenta iniţiativă a organizării primei ediţii a „Cupei Moldovei“, cea mai largă în­trecere cu caracter de masă desfăşu­rată vreodată în această parte a ţării, întrecerile fazelor eliminatorii ca şi actul final al competiţiei care a avut loc sîmbătă şi duminică la Iaşi, au dovedit cu prisosinţă că sportul pă­trunde tot mai adînc în viaţa satelor noastre. Numărul mare de partici­panţi angrenaţi în întreceri — peste 90.000 — ca şi entuziasmul deosebit ce i-au dovedit aceştia pe întreg par­cursul desfăşurării probelor constituie primul şi cel mai important succes al „Cupei Moldovei“. Nu mai puţin îm­bucurătoare este însă şi constatarea că din punct de vedere calitativ în­trecerile s-­au situat la un nivel destul de ridicat pentru o competiţie cu ca­racter de masă. Deosebit de atractive au fost, de pildă, întrecerile voleiba­liştilor, remarcîndu-se prin buna lor pregătire echipele masculine Flamura Roşie Sascut (regiunea Bacău), câşti­gătoarea turneului, Santa Mare Tru­­şeşti (regiunea Suceava) şi echipa fe­minină Şoimii Heleşteul, raionul Tg. Frumos, regiunea Iaşi. Dintre jucători s-au impus atenţiei Gh. Curcă, St. Şancarai, T. Grecu, Rica Ciubotaru, Florentina Burea, Iulia Ghiţu, Silvia Preliceanu şi Margareta Malaci. între­cerile gimnaştilor au fost de asemenea mult aplaudate de spectatori şi în deosebi a plăcut evoluţia gimnaştilor din comuna Focuri, raionul Tg. Fru­mos. Din rîndul concurenţilor la în­trecerile de «atletism am reţinut pe MI­HAI ANGHEL, tractorist la S.M.T. Holboca, raionul Tg Frumos, regiunea Iaşi (12 sec. pe 100 m. plat) şi IULIA GRIGORAŞ, comuna Panaci, regiunea Suceava, învingătoare la 100 şi 400 m. plat. In întrecerile finale ale „Cupei Mol­dovei“ cea mai frumoasă comportare au avut-o tinerii ţărani sportivi din regiunea Iaşi care au şi cîştigat de altfel trofeul primei ediţii. S-au re­marcat în deosebi concurenţii din ra­ionul Tg. Frumos care au cîştigat primul loc la volei fete, fotbal şi gim­nastică. Locul doi în clasamentul ge­neral a fost ocupat de sportivii re­giunii Suceava, iar locul trei de cel al regiunii Bacău. Dincolo de aceste constatări se cu­vine menţionat faptul că prima ediţie a „Cupei Moldovei“ a contribuit la întărirea organizatorică a colectivelor sportive săteşti şi a dezvoltat baza materială a mişcării sportive de la sate din cele trei regiuni ale Moldovei. Succesul dobîndit de prima ediţie a „Cupei Moldovei“ dovedeşte că tinerii săteni sunt dornici de sport şi că ei aşteaptă doar să fie îndrumaţi. Şi acest lucru trebuie să preocupe în mod permanent organele U.C.F.S. I. BOCIOACA Foto: I. BOCIOACA O fază din întîlnirea de fotbal dintre echipele regiunilor Iaşi şi Suceava. Marți 21 orientbrie 1958 nr. 4984 UNA PRIETENIEI«». INOSOVIETICIS în Capitală şi ţară • Casa prieteniei romîno-sovietice organizează astăzi, la orele 18, un simpozion cu tema ,,Actualitatea in literatura, muzica şi arta plastică so­vietică". Vor vorbi : Alfred Mendel­sohn, maestru emerit, laureat al Pre­miului de Stat, prof. univ. Mihail No­­vicov şi prof univ. Paul Constantin. Apoi va fi prezentat filmul artistic Rimsky Korsakov. • La clubul I.R.E.R. va avea loc azi, la orele 13, conferinţa ţinută de prof. Ion Dobrescu cu tema „Expediţii ştiinţifice sovietice în Arctica şi Antar­ctica“. În continuare va fi prezentat un program artistic. • S.R.S.C., în colaborare cu Uniu­nea Scriitorilor din R.P.R. organizează pentru astăzi în Capitală la orele 18, în sala din Calea Victoriei nr. 88 o seară de poezie pe tema : ,,Poezia so­vietică in lupta pentru pace si socia­lism“. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de poetul Mihu Dragomir, lau­reat al Premiului de Stat. Vor citi din lucrările lor Gam­il Baltazar, George Dan, George Dumitrescu, Ga­vril Mi­­hai, Tudor Măinescu şi Tiberiu Utan. • PITEŞTI (de la corespondentul nostru). În sala de festivităţi a Casei ofiţerilor din Piteşti a avut­­oc dumi­nică conferinţa prof. unit. Ion Simim care a vorbit despre realizările medi­­cinei sovietice in domeniul reumatolo­giei. Conferinţa a fost însoţită de un film documentar. La Băiculeşti s-a des­făşurat, in parcul fabricii „Steaua ro­şie", o serbare a prieteniei lumino-so­­vieti­ce, la care au asistat 3000 de par­ticipanţi. La căminele culturale din regiunea Piteşti a avut loc duminică deschiderea festivă a „Săptăminii colhozurilor so­vietice". Cu acest prilej conferenţiarii au vorbit ţăranilor muncitori despre: „O nouă etapă in dezvoltarea orîndui­­rii colhoznice“. • TIMIŞOARA (de la coresponden­tul nostru). — In cadrul manifestărilor organizate de Consiliul regional A.R.I.P.U.S. duminică, in sala Clubului C.F.R din Timişoara, a vorbit in faţa unui numeros public acad. Raluca Ri­­pan, despre ,,Contribuţia savanţilor so­vietici la Conferinţa de la Geneva“, relevînd marile realizări ale U.R.S.S. în domeniul folosirii paşnice a ener­giei atomice. Participanţii la confe­rinţă au vizionat apoi filmul, sovietic „Drumul spre stele". Şedinţe de comunicări ştiinţifice în cinstea „Lunii prieteniei romîno­­sovietice“, Societatea Ştiinţelor Medi­cale — filiala Bucureşti organizează in această săptămînă mai multe şe­dinţe de comunicări ştiinţifice. Astfel, astăzi la orele 19:30 în amfiteatrul spitalului Colţea, se va prezenta prin­tre altele comunicarea „Ateromatoza in lumina cercetărilor autorilor sovie­tici", de prof. dr. C. C. Dumitriu. Tot astăzi la, orele 20 în amfiteatrul Insti­tutului Medico-legal, se vor prezenta referatele : „Cercetări de morfologie în ftiziologia sovietici*, "Patologia bontului bronşic", etc. Alte comunicări vor avea loc miercuri la orele 13 în amfiteatrul Institutului de Pediatrie şi la ora 19:30 în amfiteatrul spitalului Colţea. IOOOCOOOCOO10 ani de la înfiinţarea Institutului „Maxim Gorki 88 Anul acesta, la 1 noiembrie, se­­ împlinesc 10 ani de cind a luat­­ fiinţă Institutul Pedagogic de limbă 2 şi literatură rusă „Maxim Gorki“.­­ Din primul său an de existenţă,­­ cind număra 400 studenţi şi aproxi­­­­mativ 20 cadre didactice. Institutul 3 s-a dezvoltat cuprinzînd astăzi 1300 I studenţi la cursurile de zi şi fără 0 frecvenţă şi 140 cadre didactice.­­ Un important sprijin la dezvol­­­­­area institutului, la lărgirea muncii 2 ştiinţifice, la cunoaşterea şi apro- 8 fundarea predării limbii ruse, l-au 8 avut consilierii sovietici care au in- 2 crai în cadrul institutului: Klaudia­­ Vasilieva Gorskova, docent la Uni­­­ versit­atea .,Lomonosov" din.Moscova, 8 Nikolai Alexandrovici Lavrov, do­ut cent la Institutul de limbi străine I din orașul Gorki, Alexandra Pe- S­trovna Avereanova, de la Universi-­ tatea din Leningrad, şi alţii.­­ Tn vederea sărbătoririi celor 10­8 ani de existenţă, Institutul a elabo- 8 rat un plan care cuprinde nu- 8 meroase manifestări. 2 Astfel in ziua de 1 noiembrie va­­ avea loc o şedinţă festivă., In ca­­­­drul căreia se va desfăşura o con- 7, sfătuire pe temele,,Folosirea lim­- 8 bii materne în procesul predării I limbii ruse tn şcolile de cultură ge­­­­­nerală din R.P.R.“ şi „Profesorul de limba rusă, educator al elevilor g tn spiritul patriotismului socialist şi 8 internaţionalismului proletar“. Tn­­ aceeaşi zi vor fi inaugurate in in- « cinta institutului două expoziţii pe 1 temele : „Maxim Gorki“ şi „10 ani".­­ Tn ziua de 2 noiembrie va avea­­ loc o festivitate artistică, in cadrul 8 căreia va fi interpretat un act din­ 8 tr-o piesă de Gorki şi se vor in- i mina premiile la concursul pentru g cel mai bun reportaj de populari- g zare a institutului, şi la concursul g de creaţie literară pe tema „Ani- 8 versarea Institutului“ ce se desfă- 8­şoară în prezent. In aceeaşi zi se­­ vor înmina cupele învingătorilor la­­ întrecerile de atletism şi meciurile g de volei şi baschet, ce sunt in curs­­ de desfăşurare. 8 Planul de sărbătorire mai prevede 8 întocmirea unei monografii a Insti-­­ tutului, apariţia primului număr din­­ Buletinul Ştiinţific al Institutului, g organizarea unui Simposion „Gorki“ , pe temele : „ Gorki şi literatura ro- 8 mină“, „Gorki şi realismul socia-­­ list“, „Gorki şi problemele pedago- g giei“, precum şi stabilirea de legă- t turi prin scrisori, schimburi de lu- g crări, etc., cu institutele de profil­­ din U.R.S.S. şi ţările de democra- 8 ţie populară şi cu catedrele de limba­­ rusă din ţară. L­­ .a poeoooaoeosoöoocooeooocooocxscx oooooooooooooooooeoooooco©ooooooiaooocx5oofloooo6©oe©ooa©aeoe®ooo!X>c5 »ooooooooa Pregătirile fotbaliştilor pentru jocurile cu Ungaria Duminică, la Bucureşti, la Cluj şi la Ploeşti, loturile R.P.R. pentru cele patru întîlniri de fotbal româno-ma­­ghiare care vor avea loc la 26 octom­brie, au susţinut jocuri de pregătire şi de verificare a posibilităţilor lor. La Bucureşti, echipa probabilă , în­­tîlnind formaţia completă şi in vervă de joc a Jiului din Petroşani, s-a descurcat destul de greu şi n-a con­vins pe spectatorii aflaţi în tribune. Desigur că acest gen de meciuri de antrenament nu sunt în general con­cludente asupra adevăratului potenţial al echipelor selecţionate, care joacă prudent, rezervat. Aşa a jucat şi lotul A şi s-a lăsat adesea dominat de Jiul, care a condus scorul pînă în minutul 85, cînd Constantin a egalat, pentru ca în ultimul minut tot el să înscrie din „11 m.“ golul victoriei. Lotul A ni s-a părut insuficient sudat, iar din­tre schemele tactice folosite, singura care a părut că poate reuşi a fost lansarea în adîncime a lui Oaidă. Atît alcătuirea definitivă a formaţiei, cît şi orientarea ei tactică în meciul cu Un­garia, vor mai trebui temeinic chib­zuite în această ultimă săptămînă de pregătiri. Lotul de juniori a terminat la ega­litate cu C.S.M.S. Iaşi (1-1) şi, fără să facă o impresie deosebită a arătat totuşi un joc de apărare strîns şi bine organizat şi o desfăşurare destul de rapidă a acţiunilor de contraatac, înaintarea este însă timidă şi-şi su­plineşte lipsa de îndrăzneală prin şu­turi inutile, de la distanţe prea mari. La Cluj, lotul B a terminat In­ega­litate (1 — 1) cu Ştiinţa­ Cluj, după ce a folosit mai multe formule de for­maţie — toate prezentînd slăbiciuni, mai ales în linia de atac. Mai activă s-a dovedit înaintarea lotului de tineret, care jucînd la Ploești cu Petrolul, a făcut 2—2. P­e scurt . 0 Duminică, la Magdeburg, echi­­­­pa feminină de handbal a R.P.R. a­­ învins pe cea a R. D. Germane cu­­ scorul de 4—3. Echipa noastră­­ masculină a fost învinsă cu 12—8 | de cea a R. D. Germane. (­­ Motocicliştii romini au dominat­­ concursul international de viteză a desfăşurat duminică in oraşul­­ Russe. Cele 5 victorii ale echipei I române au fost realizate de T. Popa (125 cmc), L. Szabó (250 cmc), M. Cernescu (350 cmc), G. Voiculescu (500 cmc) şi Jean Ionescu—T.­­ Kestenheimer (ataş). 0 Echipa de baschet Dinamo. Moscova a susţinut luni seara in­­ sala Floreasca al patrulea joc din­­ cadrul turneului, întrlnind formația­­ bucureşteană Dinamo. Baschetbaliş­­­­tii sovietici au obţinut victoria cu­­ scorul de 72—61 (39—22). O propunere nejustificată a Federaţiei internaţionale de fotbal Federaţia internaţională de fotbal a propus Comitetului olimpic internaţio­nal şi federaţiilor naţionale ca jucăto­rii care au luat parte la turneul final al campionatului mondial din Suedia să nu poată fi incluşi în echipele re­prezentative pentru turneul olimpic de la Roma din 1960. In sprijinul acestei propuneri Federaţia internaţională in­vocă motivul că toţi jucătorii care au evoluat la Stockholm ar fi profesio­nişti sau semi-profesionişti deşi este bine ştiut că membrii unor echipe ca ale R Cehoslovace. R.P. Ungare şi U.R.S.S. sunt amatori, în aceste ţări profesionismul fiind interzis. Această propunere discriminatorie, prin care anumite cercuri caută să îm­piedice participarea la olimpiadă a ţă­rilor care au un statut­ amator nu a fost primită favorabil în mai multe țări. ? Campionatele republicane de scrimă lor a adus pe primul plan un fapt deosebit de îmbucurător : nivelul teh­­nic deosebit de ridicat şi valoarea ex­celentă a concurenţilor. Excepţind pro­ba de spadă, toate celelalte finale au scos în evidenţă un mare progres al scrimerilor noştri şi cu deosebire al celor tineri. Este sugestiv faptul că în toate turneele finale primele locuri au revenit scrimerilor din tinăra ge­neraţie, care au tranşat net In favoa­­rea lor, rivalitatea cu sportivii cu ve­chi state de participare In campiona­tele ţării. Deosebit de bună a fost comportarea floretistei Olga Orbán, a cărei formă de-a dreptul excepţională, merită aprecieri deosebite. Trecînd pes­­te lipsurile observate cu prilejul com­petiţiilor anterioare şi imbunatăţin­­du-şi considerabil pregătirea fizică Ol­ga Orbán s-a situat confortabil în fruntea plutonului competitoarelor la titlu încă de la primele asalturi. Ală­turi de ea, Maria Vicol şi Elena Fe­­renczi s-au dovedit în real progres. Tot la capitolul bunelor comportări trebuie menţionaţi Cornel Petmuş, C. Marinescu, T. Szabó (la sabie), T. Mu­reşan, Tudor Ilie (floretă băieţi), C. Stelian, A. Gurath (spadă). Dintre ceilalţi scrimeri nu poate fi trecută cu vederea valoarea bună manifestată de tineri care cu acest prilej şi-au cu­cerit galoanele consacrării ca: V. Lut­­man, Dragalina Opriţa, I. Falb, Doina Alexandrescu, C. CăpruciU. O menţiune merită şi arbitrii care au dovedit o simţitoare creştere cali­tativă. A PAPAIANOPOL După 4 zile de întreceri, duminică seara, au luat sfîrşit în sala Dinamo din Capitală, campionatele republica­ne individuale de scrimă. Titlurile de campioni au fost cucerite după între­ceri pasionante de : Tănase Mureşan (floretă băieţi), Olga Orban (floretă fete), Constantin Stelian (spadă) şi Cornel Petmuş (sabie). Ediţia de anul acesta a campionatei

Next