Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)
1958-10-21 / nr. 4364
Pag. 2-0 Sezisurile consumatorilor trebuie luate în seamă Prin citeva unităţi comerciale din Craiova Cetăţenii din oraşul Craiova nu pot să nu aprecieze grija cu care comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc se preocupă de îmbunătăţirea aprovizionarii populaţiei. Pentru a veni in sprijinul muncitorilor din întreprinderile mai mari ale oraşului, în apropiere, sau chiar în incinta unora dintre ele, cum ar fi la uzina „7 Noiembrie“, fabrica „Independenţa“, Întreprinderea poligrafică, Centrul mecanic şi altele, au fostdeschise unităţi pentru desfacerea produselor alimentare, legumelor, produselor industriale, au fost înfiinţate numeroase magazine specializate, precum şi unităţi de alimentaţie publică. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi extinderii reţelei comerciale în cartierele mărginaşe ale oraşului. Lucruri frumoase se pot spune şi despre deservirea consumatorilor în unele unităţi ale comerţului destat. Dacă magazinele „Alimentara“ nr. 105 sau 89 nu sunt ocolite de cumpărători, aceasta se datoreşte faptului că aceste unităţi sunt bine aprovizionate iar deservirea se face în mod conştiincios. Şi mulţumirea cetăţenilor e cu atît mai mare cu cit ei ştiu că la multe dintre aceste realizări au contribuit şi ei, prin sugestiile şi propunerile făcute în diferite ocazii. Numai că în această privinţă ei au şi multe lucruri de criticat. Propuneri uitate pe hîrtie In a doua jumătate a lunii iulie şi începutul lunii august a.c. comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc a organizat cîteva consfătuiri cu consumatorii. Ele s-au dovedit binevenite, propunerile făcute cu acest prilej constituind un preţios ajutor dat conducerilor, organizaţiilor comerciale în îmbunătăţirea muncii lor. Din păcate însă, nu toate propunerile s-au bucurat de aceeaşi atenţie din partea celor chemaţi să le rezolve. La consfătuirea care a avut loc la căminul cultural „General Magheru“, de pildă, numeroşi cetăţeni din cartier au propus să se înfiinţeze pe strada Severinului un magazin de produse industriale, indicînd chiar şi localul unde ar putea fi deschis. Au trecut de atunci două luni de zile, dar nu s-a luat nici o măsură. Acelaşi lucru se poate spune şi despre unele propuneri făcute cu prilejul altei consfătuiri, de către consumatorii de pe strada I. V. Stalin. Ei au propus de pildă, reînfiinţarea unităţii Aprozar din cartierul Craioviţa, precum şi luarea de măsuri pentru ca unitatea Aprozar de pe strada I. V. Stalin să fie mai bine amenajată şi aprovizionată, iar deservirea să se facă , în mod mai conştiincios. Or şi aceste propuneri au rămas uitate pe hîrtie. Pe bună dreptate se întreabă consumatorii : oare, tovarăşii care organizează asemenea consfătuiri nu cumva socot că prin întocmirea unui simplu procesverbal şi-au făcut datoria ? Semnalări neluate In seamă O altă formă de îmbunătăţire a deservirii consumatorilor în unităţile comerţului de stat o constituie controlul obştesc. Intr-adevăr, controlînd felul cum îşi desfăşoară activitatea diferite unităţi comerciale de stat, semnaiind lipsurile constatate şi propunînd măsuri pentru înlăturarea lor, echipele de control obştesc pot aduce uri însemnat aport la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Fără îndoială că pentru aceasta e nevoie să fie luate şi măsurile corespunzătoare. Ori şi în această privinţă există serioase deficienţe, Iată cîteva exemple: încă din luna decembrie, anul trecut, o echipă de control obştesc a semnalat faptul că în hala din piaţa centrală nu există suficiente cîrlige speciale pentru «trnet carnea, care este descărcată pe rogojini, că nu în toate boxele se găsesc gratare, că nu există suficientă hîrtie de ambalaj. Ulterior, aceste deficienţe au fost semnalate şi de alte echipe de control obştesc. Zadarnic însă. Cele semnalate nu au fost luate în seamă de nimeni, deficienţele respective continuînd să dăinuiască şi astăzi. Aceeaşi soartă au avut-o şi semnalările echipelor de control obştesc făcute la unitatea „Alimentara“ nr. 5, la restaurantul „Dinamo“ precum şi la alte unităţi din oraş. Ce au de spus despre aceasta conducerile organizaţiilor comerciale, organele de îndrumare şi control ale secţiei comerciale ? Lucruri mărunte? Am răsfoit recent condicile de sugestii şi reclamaţii din cîteva unităţi comerciale de stat. Am găsit notate acolo sezisări şi sugestii preţioase în legătură cu felul în care sunt aprovizionate magazinele, despre curăţenia localurilor, deservirea consumatorilor etc. Acolo unde aceste sezisări şi sugestii au fost studiate cu atenţie de conducerile unităţilor respective, luîndu-se măsuri corespunzătoare (la magazinul „Alimentara“ 105 şi altele) activitatea acestor unităţi s-a îmbunătăţit. Dar nu pretutindeni conducerile unităţilor comerciale acordă atenţia cuvenită sezisărilor făcute de consumatori. La restaurantul „Dinamo“, de pildă, (responsabil Vladimir Ciubotaru) numeroşi consumatori au consemnat în condica de sugestii şi reclamaţii observaţiile lor în legătură cu starea de necurăţenie a localului, comportarea necorespunzătoare a unor ospătari etc. Ei au făcut aceste observaţii convinşi că cei ce răspund de bunul mers al acestei unităţi vor lua măsuri de îndreptare. Dar s-au înşelat. Responsabilul restaurantului nici măcar nu s-a învrednicit să arunce privirile asupra celor consemnate în condică, deşi despre aceasta i s-a atras atenţia şi de către una din echipele de control obştesc. De aceeaşi „atenţie“ se bucură şi sezisările consumatorilor consemnate în condicile de sugestii şi reclamaţii din hala centrală (acolo unde mai există bineînţeles). Unul dintre consumatori, de pildă, a reclamat faptul că măcelarul Ion Ardereanu amestecă carnea de calitatea întîia cu cea de calitatea doua. A scris în condică şi scris a rămas. Se vede că responsabilul halei, Stan Georgescu, nu are timp de pierdut cu asemenea „lucruri mărunte“. De altfel, încurajaţi de „bunăvoinţa" responsabilului şi alţi măcelari ca Virgil Simionescu şi alţii, au început să atenteze la buzunarul cumpărătorilor. ★ Am prezentat doar cîteva exemple din care reiese limpede atitudinea condamnabilă pe care o au unii lucrători din comerţul de stat faţă de sezisările şi propunerile consumatorilor. Asemenea manifestări profund dăunătoare, nu au nimic comun cu comerţul de tip nou, socialist. Ele trebuie stirpite fără cruţare. Şi în această privinţă comitetul executiv al sfatului popular orășenesc Craiova are un cuvînt hotărîtor de spus. C. AZOIȚII corespondentul „Romîniei libere“ în regiunea Craiova România liberă Cantină nouă la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ De citeva zile — prima masă s-a servit joi 16 octombrie la orele 14 — la Complexul C.F.R. .,Grivita Roşie” funcţionează o nouă cantină. Fotografia alăturată înfăţişează un aspect din sala de mese a noii cantine; foto-repor- terul nostru a surprins tocmai momentul cind se începea rinduitul veselei pe mese. Dintr-un moment un altul trebuia să înceapă servitul prinzului pentru cei care intră în schimbul doi. Vin apoi cei care ies din schimbul întii, iar sare seară schimbul de noapte. Cinci ore fără contenire, cantina deserveşte in cele mai bune conditiuni sute si sute de muncitori, tehnicieni şi funcţionari ai marelui complex în bucătăria cantinei i am cunoscut pe bucătari. De la ei am aflat ce se pregătea perftru masa de ieri. Borşul de legume, friptura de văcuţă şi fructele erau pentru masa obişnuită (2 lei). Pentru regim se prepara supă cu paste făinoase, rasol cu cartofi, cornuiere vanitate şi compot (3,50 lei). Există şi un meniu special. Fiecăruia după plac. Am colindat şi celelalte încăperi ale cantinei. Am început cu subsolul: depozitul de legume şi zarzavaturi (se descărcau tocmai 70.000 kg. cartofi pentru iarnă), depozitele de alimente, camerele frigorifere, depozitul de friptte. La parter sala de veselă, sala de spălat vasele mari, de tranşat carnea, de curăţat zarzavaturile. La etaj laboratorul de cofetărie, biroul administraţiei, sala de mese şi vestiarele cu duşuri pentru personal, etc. Totul făcut cu chibzuială, gospodăreşte, pe măsura necesităţilor, la nivelul cerinţelor unui complex de talia celui de la ,, Griviţa Roşie“. O construcţie realizată parte din fondul de investiţii, parte din fondul întreprinderii. Aceasta este noua cantină a ceferiştilor de la „Griviţa Roşie“, deţinătorii Drapelului Consiliului de Miniştri de întreprindere fruntaşă pe tură. Foto: NICU VASILE *88 Puterea exemplului (Urmare din pag. l-a) dovedit şi ea o iniţiativă buna. Pînă în prezent brigada a adus gospodăriei un venit de peste 50.000 lei. Colectiviştii din Goicea şi-au mai cumpărat 10 vaci cu lapte, au mărit suprafaţa irigată a grădinii de legume. Aşa se face că în loc să scadă cîştigurile lor — judecind după timpul neprielnic — acestea au crescut. Sumele planificate să fie realizate pînă la 1 octombrie au fost depăşite cu peste 100.000 lei. Cu o parte din banii cîştigaţi colectiviştii şi-au cumpărat încă un autocamion de care aveau mare nevoie. Au mai luat trei bărci şi cîteva năvoade pentru pescuit, au rambursat 5000 lei din creditele acordate de stat şi au împărţit trimestrial avansuri în bani colectiviştilor. Pentru fiecare zimuncă, membrii gospodăriei au primit pînă acum cîte 8 lei şi — după toate socotelile — vor mai primi pînă la sfîrşitul anului încă 6 lei pentru ziuamuncă. Asta face 14 lei în total. Deci cine va avea, de pildă, 500 de zilemuncă, înseamnă că a cîştigat în acest an în gospodăria colectivă 7000 lei — numai bani — în afară de produse. Şi vor fi din aceştia destui. Iată de pe acum familia colectivistului Ilie Lica are aproape 400 zile munca. Socotind că va mai face pînă la sfîrşitul anului 100 de zile, se pot calcula veniturile lui : 3000 kg. grîu (pe puţin), 2000 kg. porumb, circa 7000 lei bani în numerar. Toate acestea sînt fapte şi în faţa faptelor şovăielile se curmă, calea de urmat se limpezeşte. De la începutul anului pînă în prezent peste 50 de familii de ţărani muncitori individuali s-au înscris în gospodăria colectivă din Goicea. Mijlocaşul Tudor Onu şi ceilalţi sunt ultimii care şi-au învins şovăielile. ANA CRISTEA Manifestări muzicale în Capitală Miercuri 22 octombrie, ora 20, va avea loc în sala Dalles recitalul sopranei Teodora Lucaciu, solistă a Teatrului de Operă şi Balet, laureată a Concursurilor Internaţionale de la Moscova, Geneva şi Toulouse, in program lieduri de Mozart, Hugo Wolf, Rachmaninov şi Mihail Jora. La pian: Dagobert Buchholz, artist emerit. Tot 23 octombrie, ora 19:45, în sala Ateneului R.P.R. concertul Orchestre: Simfonice Radio, Dirijor : Sergiu Comissiona, laureat al Concursului International de la Besanton. Programul cuprinde : suita de băiet „Curtea veche“ de Mihail Jora (în primă audiţie); Concertul nr. 2 în sol minor pentru pian şi orchestră de Saint-Saens (solist : Cornelia Gheorghiu) şi suita simfonică „Şeherazada" de Rimski.Korsakov. Vineri 24 octombrie, ora 20, în sala Dalles, concert de muzică de cameră dat de : Rozalia Bulacu-Savin-harpă, Emilia Petrescu-soprană, Filip Pitaru- Bulimar-flaut și Cvartetul Uniunii Compozitorilor din R.P.R compus din: Lucian Saun-vioara I, Meneti Rodanvioara II, George Popovici-violă și Alfons Capitaievici-violoncel. La plan : Josef Prunner. In program : Cvartet de coarde nr. 5 în fa major de Alfred Mendelsohn; Trei miniaturi pentru cvartet de coarde de Tzvntzadze; lieduri de Racov, Reinholz, Darzins, Ana Severa Benţia şi Zeno Vancea ; Suită de Florent Schmitt şi Suită de Marcel Tournier. Simbătă 25 octombrie, ora 17, în sala Dalles, concert lecţie cu subiectul : Theodor Rogalski — Omul, compozitorul, interpretul — Conferenţiar : Radu Gheciu. Exemplificări din lucrări de Beethoven şi Richard Strauss dirijate de Th. Rogalski, precum şi din creaţia muzicianului. Simbătă 25 octombrie, ora 20 și duminică 26 octombrie, ora 11, în sala Ateneului R.P.R., concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de Stat „George Enescu“ sub conducerea dirijorului bulgar Ruslan Raicev. Programul este alcătuit din următoarele lucrări : „Divertisment rustic“ de Sabin Drăgoi ; poemul simfonic „Francesca da Rimini" de Ceaikovski şi Simfonia a VIII-a de Glazunov (în primă audiţie). ENESCU, SCHUMANN Electrecordul a produs, in cinstea „Festivalului Enescu", un disc care reprezintă o comoară pentru orice iubitor de muzică . Sonata a doua pentru vioară și pian, un la minor, opus 6, de George Enescu, interpretată de către compozitorul Dinu Lipatti (E.C.D. Ol), înregistrarea originală are o vîrstă apreciabilă; noi am ascultat-o adesea tn ultimii ani tn programele Radio-ului, copiată pe bandă după un disc destul de uzat. E probabil că şi noul disc micro are aceiaşi origine, şi această reeditare are meritul de a fi trecut peste pedanteria „înaltei fidelităţi“ pentru a ne da posibilitatea să retrăim momente artistice unice, peste care zgomotul de fond, dealtfel foarte fin, aşterne o patină ce le face poate şi mai evocatoare. Operă de tinereţe, datînd din ultimul an al veacului trecut, Sonata a II-a a fost considerată de Enescu ca prima sa creaţie cu adevărat originală : ,. ..începînd cu această Sonată am devenit eu însumi". Şi în adevăr, în şerpuirea aceea blîndă a firului temei principale din ulrima parte, în melopeea doinită a mişcării lente. In izul lăutăresc estompat cu discreţie al finalului, trăieşte geniul compozitorului român, care a făurit un aliat miraculos între melosul plaiurilor natale şi formele consacrate de tradiţie. Interpretarea n-are nevoie de comentarii; este, de la sine înţeles, cea mai fidelă spiritului ernescian şi ea trebuie să constituie, de acum înainte, o splendidă lecţie pentru toţi tinerii instrumentişti, care, asemenea violoniştilor ce au înfruntat probele concursului Enescu (în cadrul cărora Sonata a doua a figurat ca piesă obligatorie), vor căuta să găsească filonul preţios de poezie sonoră ascuns în paginile partiturii. În redarea celor mai mari instrumentişti muzicieni pe care i-a dat poporul nostru, Enescu şi Lipatti, Sonata apare învăluită într-o atmosferă de vis; vioara şi pianul par a exprima simţirea aceleeaşi inimi, care erită deodată pe strune şi clape. Nu este o „punere la punct“ obişnuită, o perfecţiune de ansamblu obţinută de doi virtuozi care au făcut multă muzică de cameră împreună, ci o comuniune sufletească de superioară esenţă, în care cel mai subtil fior, cele mai discrete nuanţe sunt - mai mult decât studiate - intuite de cei doi parteneri. Intîlniţi pe culmile însorite ale artei, înregistrarea redă farmecul unic al viorii lui Enescu, cu alunecarea uşoară între note, cu vraja glissandelor lui şi acele gradaţii inimitabile de culoare şi mişcare care îi erau proprii. Iar pianul lui Lipatti se menţine intr-o ambianţă sonoră discretă, ca un ecou al gîndului depănat de vioară , şi cît de autentică este evocarea de o clipă a ţambalului la figuraţiile acompaniamentului din final! Concluzia: un disc preţios, care uneşte valoarea documentului, cu emoţia vie. Mari merite are şi noul disc al pianistului Gheorghe Halmoş (E.C.D. 32) care ne prezintă Fantezia în Do major opus 17 de Robert Schumann într-o interpretare luminată de o nobilă flacără romantică. „Electrecordul“ a făcut o alegere binevenită selectînd pentru început — după suita „Fluturii“ — din toată creaţia instrumentală schumanniană, această lucrare pe care tot mai mulţi comenta- CRONICA DISCULUI MICRO tori o socotesc ca realizînd o fericită sinteză între logica construcţiei edificiilor sonore ample şi libertatea neîngrădită a unei inspiraţii tumultoase. Depăşind cu mult interesul amănuntului biografic (Fantezia a fost rodul dragostei născînde a tînărului compozitor pentru Clara Wieck, viitoarea, sa soţie), lucrarea conţine, îndeosebi în prima parte, pagini de o emoţionantă frumuseţe, începînd chiar cu tema iniţială, larg desfăşurată, despre care Schumann însuşi spunea :...este tot ce am scris vreodată mai pasionat“. Din întîmplare, această primă parte este şi cea mai bine realizată pe disc, atît din punct de vedere al interpretării cît şi al înregistrării Gheorghe Halmoş, pe care recitalul Schumann de acum cîţiva ani ni l-a relevat ca foarte apropiat de spiritul acestei muzici, reuşeşte aci, ceea ce nu reuşesc mulţi pianişti, să îmbine viziunea de ansamblu, unitatea discursului muzical, cu frumuseţea amănuntului poetic. Fără să alunece spre cele două extreme la fel de periculoase — dezlgnarea sau precipitarea superficială. Interpretul se contopeşte nu numai cu strigătul pătimaş al temei iniţiale, deschizînd Fantezia în accentele unei tensiuni emoţionale ajunsă la paroxism, ci şi cu sobrietatea interiorizată a sentimentului din episodul central — „în ton de legendă". Halmos desfăşoară o frumoasă artă a „ritb.v tonului" schumannian, cu uşoare fluctuaţii de tempo ce dau un relief viu frazării şi o apropie de cântul vocal pe care, chiar înainte de izbucnirea creatoare a „anului liedurilor“ (1840) muzica Instrumentală a marelui romantic îl prevesteşte. Calitatea sonoră este, în această primă parte, mulţumitoare pe toată scara de nuanţe. Satisfacţia , ne este Întunecată doar de faptul că pe alocuri, acolo unde desfăşurarea tumultuoasă a muzicii lasă ascultătorului momente de repaus, urechea atentă distinge, pe un plan îndepărtat, fragmente din cu totul alte fraze muzicale ale „Fanteziei". Aşa se întîmplă înainte de reexpunerea temei principale după episodul central (tempo I) şi de două ori în cursul episodului „Adagio“ care încheie prima parte. Defectul se datoreşte probabil faptului că pe aceeaşi bandă s-au înregistrat succesiv mai multe versiuni ale primei părţi, fără să se şteargă perfect pe parcurs cele la care se renunţa. Sunt neatenţii care nu trebuie să se mai repete I In celelalte două părţi ale „Fanteziei", tensiunea interioară a Interpretării se păstrează, dar realizarea ei sonoră nu mai este la fel de echilibrată. Sunetul pianului pare captat dintr-o altă perspectivă, care defavorizează în special acordurile puternice, avînd ca rezultat, pe alocuri, o asprime neplăcută ce aminteşte rezonanţa sticloasă a clavecinului. In partea a doua, acest fapt umbreşte întrucîtva amploarea sărbătorească a temei principale: în schimb pasajele delicate ori cele pline de umor concepute într-o sonoritate mai scăzută îşi păstrează farmecul: ne referim în special la episodul „scherzando" şi la încheierea mişcării, unde pianistul reuşeşte să ne facă să uităm dificultatea salturilor capricioase pe claviatură, păstrînd spiritualitatea vie a execuţiei. Aceleaşi aprecieri sunt valabile şi pentru final, unde, spre deosebire de duritatea neplăcută a culmilor sonore, minunatele modulaţii ale temei narpegii — susţinute de gravitatea de Coral a başilor — creează o atmosferă de nobilă elevaţie. Concluzia : un disc ale cărei deficienţe de ordin sonor sunt pe deplin compensaite de marea frumuseţe a lucrării şi autentica trăire artistică a Interpretării. Despre excelentul disc cuprinzînd „dansuri simfonice“ de Paul Constantinescu și Leon Klepper (E.C.D. 31) într-o viitoare cronică. ALFRED HOFFMAN cârtimi CARTEA RUSA MAXIM GORKI - Opere, vol. 9 764 pag. 25,50 lei ILYA EHRENBURG - Pe nerăsuflate 232 pag. 4,50 lei E.S.P.L.A. Vechi povestiri chinezești 172 pag. 2,75 lei MAURICE MAETERLINCK — Pasărea albastră 138 pag. 1,65 lei EDITURA TINERETULUI D. ROSENZWEIG — Comuna din Paris 446 pag. 8,50 lei EDITURA POLITICA S. OBRAZTOV — Londra (Colecţia in jurul lumii) 166 pag. 6,60 lei Regiunea Iaşi a cîştigat „Cupa Moldovei“ Preocuparea Consiliului General al U.C.F.S. pentru stimularea continuă a mişcării sportive în mediul sătesc se face simţită din ce în ce mai mult. Pe această linie se situează şi recenta iniţiativă a organizării primei ediţii a „Cupei Moldovei“, cea mai largă întrecere cu caracter de masă desfăşurată vreodată în această parte a ţării, întrecerile fazelor eliminatorii ca şi actul final al competiţiei care a avut loc sîmbătă şi duminică la Iaşi, au dovedit cu prisosinţă că sportul pătrunde tot mai adînc în viaţa satelor noastre. Numărul mare de participanţi angrenaţi în întreceri — peste 90.000 — ca şi entuziasmul deosebit ce i-au dovedit aceştia pe întreg parcursul desfăşurării probelor constituie primul şi cel mai important succes al „Cupei Moldovei“. Nu mai puţin îmbucurătoare este însă şi constatarea că din punct de vedere calitativ întrecerile s-au situat la un nivel destul de ridicat pentru o competiţie cu caracter de masă. Deosebit de atractive au fost, de pildă, întrecerile voleibaliştilor, remarcîndu-se prin buna lor pregătire echipele masculine Flamura Roşie Sascut (regiunea Bacău), câştigătoarea turneului, Santa Mare Truşeşti (regiunea Suceava) şi echipa feminină Şoimii Heleşteul, raionul Tg. Frumos, regiunea Iaşi. Dintre jucători s-au impus atenţiei Gh. Curcă, St. Şancarai, T. Grecu, Rica Ciubotaru, Florentina Burea, Iulia Ghiţu, Silvia Preliceanu şi Margareta Malaci. întrecerile gimnaştilor au fost de asemenea mult aplaudate de spectatori şi în deosebi a plăcut evoluţia gimnaştilor din comuna Focuri, raionul Tg. Frumos. Din rîndul concurenţilor la întrecerile de «atletism am reţinut pe MIHAI ANGHEL, tractorist la S.M.T. Holboca, raionul Tg Frumos, regiunea Iaşi (12 sec. pe 100 m. plat) şi IULIA GRIGORAŞ, comuna Panaci, regiunea Suceava, învingătoare la 100 şi 400 m. plat. In întrecerile finale ale „Cupei Moldovei“ cea mai frumoasă comportare au avut-o tinerii ţărani sportivi din regiunea Iaşi care au şi cîştigat de altfel trofeul primei ediţii. S-au remarcat în deosebi concurenţii din raionul Tg. Frumos care au cîştigat primul loc la volei fete, fotbal şi gimnastică. Locul doi în clasamentul general a fost ocupat de sportivii regiunii Suceava, iar locul trei de cel al regiunii Bacău. Dincolo de aceste constatări se cuvine menţionat faptul că prima ediţie a „Cupei Moldovei“ a contribuit la întărirea organizatorică a colectivelor sportive săteşti şi a dezvoltat baza materială a mişcării sportive de la sate din cele trei regiuni ale Moldovei. Succesul dobîndit de prima ediţie a „Cupei Moldovei“ dovedeşte că tinerii săteni sunt dornici de sport şi că ei aşteaptă doar să fie îndrumaţi. Şi acest lucru trebuie să preocupe în mod permanent organele U.C.F.S. I. BOCIOACA Foto: I. BOCIOACA O fază din întîlnirea de fotbal dintre echipele regiunilor Iaşi şi Suceava. Marți 21 orientbrie 1958 nr. 4984 UNA PRIETENIEI«». INOSOVIETICIS în Capitală şi ţară • Casa prieteniei romîno-sovietice organizează astăzi, la orele 18, un simpozion cu tema ,,Actualitatea in literatura, muzica şi arta plastică sovietică". Vor vorbi : Alfred Mendelsohn, maestru emerit, laureat al Premiului de Stat, prof. univ. Mihail Novicov şi prof univ. Paul Constantin. Apoi va fi prezentat filmul artistic Rimsky Korsakov. • La clubul I.R.E.R. va avea loc azi, la orele 13, conferinţa ţinută de prof. Ion Dobrescu cu tema „Expediţii ştiinţifice sovietice în Arctica şi Antarctica“. În continuare va fi prezentat un program artistic. • S.R.S.C., în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din R.P.R. organizează pentru astăzi în Capitală la orele 18, în sala din Calea Victoriei nr. 88 o seară de poezie pe tema : ,,Poezia sovietică in lupta pentru pace si socialism“. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de poetul Mihu Dragomir, laureat al Premiului de Stat. Vor citi din lucrările lor Gamil Baltazar, George Dan, George Dumitrescu, Gavril Mihai, Tudor Măinescu şi Tiberiu Utan. • PITEŞTI (de la corespondentul nostru). În sala de festivităţi a Casei ofiţerilor din Piteşti a avutoc duminică conferinţa prof. unit. Ion Simim care a vorbit despre realizările medicinei sovietice in domeniul reumatologiei. Conferinţa a fost însoţită de un film documentar. La Băiculeşti s-a desfăşurat, in parcul fabricii „Steaua roşie", o serbare a prieteniei lumino-sovietice, la care au asistat 3000 de participanţi. La căminele culturale din regiunea Piteşti a avut loc duminică deschiderea festivă a „Săptăminii colhozurilor sovietice". Cu acest prilej conferenţiarii au vorbit ţăranilor muncitori despre: „O nouă etapă in dezvoltarea orînduirii colhoznice“. • TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). — In cadrul manifestărilor organizate de Consiliul regional A.R.I.P.U.S. duminică, in sala Clubului C.F.R din Timişoara, a vorbit in faţa unui numeros public acad. Raluca Ripan, despre ,,Contribuţia savanţilor sovietici la Conferinţa de la Geneva“, relevînd marile realizări ale U.R.S.S. în domeniul folosirii paşnice a energiei atomice. Participanţii la conferinţă au vizionat apoi filmul, sovietic „Drumul spre stele". Şedinţe de comunicări ştiinţifice în cinstea „Lunii prieteniei romînosovietice“, Societatea Ştiinţelor Medicale — filiala Bucureşti organizează in această săptămînă mai multe şedinţe de comunicări ştiinţifice. Astfel, astăzi la orele 19:30 în amfiteatrul spitalului Colţea, se va prezenta printre altele comunicarea „Ateromatoza in lumina cercetărilor autorilor sovietici", de prof. dr. C. C. Dumitriu. Tot astăzi la, orele 20 în amfiteatrul Institutului Medico-legal, se vor prezenta referatele : „Cercetări de morfologie în ftiziologia sovietici*, "Patologia bontului bronşic", etc. Alte comunicări vor avea loc miercuri la orele 13 în amfiteatrul Institutului de Pediatrie şi la ora 19:30 în amfiteatrul spitalului Colţea. IOOOCOOOCOO10 ani de la înfiinţarea Institutului „Maxim Gorki 88 Anul acesta, la 1 noiembrie, se împlinesc 10 ani de cind a luat fiinţă Institutul Pedagogic de limbă 2 şi literatură rusă „Maxim Gorki“. Din primul său an de existenţă, cind număra 400 studenţi şi aproximativ 20 cadre didactice. Institutul 3 s-a dezvoltat cuprinzînd astăzi 1300 I studenţi la cursurile de zi şi fără 0 frecvenţă şi 140 cadre didactice. Un important sprijin la dezvolarea institutului, la lărgirea muncii 2 ştiinţifice, la cunoaşterea şi apro- 8 fundarea predării limbii ruse, l-au 8 avut consilierii sovietici care au in- 2 crai în cadrul institutului: Klaudia Vasilieva Gorskova, docent la Uni versitatea .,Lomonosov" din.Moscova, 8 Nikolai Alexandrovici Lavrov, dout cent la Institutul de limbi străine I din orașul Gorki, Alexandra Pe- Strovna Avereanova, de la Universi- tatea din Leningrad, şi alţii. Tn vederea sărbătoririi celor 108 ani de existenţă, Institutul a elabo- 8 rat un plan care cuprinde nu- 8 meroase manifestări. 2 Astfel in ziua de 1 noiembrie va avea loc o şedinţă festivă., In cadrul căreia se va desfăşura o con- 7, sfătuire pe temele,,Folosirea lim- 8 bii materne în procesul predării I limbii ruse tn şcolile de cultură generală din R.P.R.“ şi „Profesorul de limba rusă, educator al elevilor g tn spiritul patriotismului socialist şi 8 internaţionalismului proletar“. Tn aceeaşi zi vor fi inaugurate in in- « cinta institutului două expoziţii pe 1 temele : „Maxim Gorki“ şi „10 ani". Tn ziua de 2 noiembrie va avea loc o festivitate artistică, in cadrul 8 căreia va fi interpretat un act din 8 tr-o piesă de Gorki şi se vor in- i mina premiile la concursul pentru g cel mai bun reportaj de populari- g zare a institutului, şi la concursul g de creaţie literară pe tema „Ani- 8 versarea Institutului“ ce se desfă- 8şoară în prezent. In aceeaşi zi se vor înmina cupele învingătorilor la întrecerile de atletism şi meciurile g de volei şi baschet, ce sunt in curs de desfăşurare. 8 Planul de sărbătorire mai prevede 8 întocmirea unei monografii a Insti- tutului, apariţia primului număr din Buletinul Ştiinţific al Institutului, g organizarea unui Simposion „Gorki“ , pe temele : „ Gorki şi literatura ro- 8 mină“, „Gorki şi realismul socia- list“, „Gorki şi problemele pedago- g giei“, precum şi stabilirea de legă- t turi prin scrisori, schimburi de lu- g crări, etc., cu institutele de profil din U.R.S.S. şi ţările de democra- 8 ţie populară şi cu catedrele de limba rusă din ţară. L .a poeoooaoeosoöoocooeooocooocxscx oooooooooooooooooeoooooco©ooooooiaooocx5oofloooo6©oe©ooa©aeoe®ooo!X>c5 »ooooooooa Pregătirile fotbaliştilor pentru jocurile cu Ungaria Duminică, la Bucureşti, la Cluj şi la Ploeşti, loturile R.P.R. pentru cele patru întîlniri de fotbal româno-maghiare care vor avea loc la 26 octombrie, au susţinut jocuri de pregătire şi de verificare a posibilităţilor lor. La Bucureşti, echipa probabilă , întîlnind formaţia completă şi in vervă de joc a Jiului din Petroşani, s-a descurcat destul de greu şi n-a convins pe spectatorii aflaţi în tribune. Desigur că acest gen de meciuri de antrenament nu sunt în general concludente asupra adevăratului potenţial al echipelor selecţionate, care joacă prudent, rezervat. Aşa a jucat şi lotul A şi s-a lăsat adesea dominat de Jiul, care a condus scorul pînă în minutul 85, cînd Constantin a egalat, pentru ca în ultimul minut tot el să înscrie din „11 m.“ golul victoriei. Lotul A ni s-a părut insuficient sudat, iar dintre schemele tactice folosite, singura care a părut că poate reuşi a fost lansarea în adîncime a lui Oaidă. Atît alcătuirea definitivă a formaţiei, cît şi orientarea ei tactică în meciul cu Ungaria, vor mai trebui temeinic chibzuite în această ultimă săptămînă de pregătiri. Lotul de juniori a terminat la egalitate cu C.S.M.S. Iaşi (1-1) şi, fără să facă o impresie deosebită a arătat totuşi un joc de apărare strîns şi bine organizat şi o desfăşurare destul de rapidă a acţiunilor de contraatac, înaintarea este însă timidă şi-şi suplineşte lipsa de îndrăzneală prin şuturi inutile, de la distanţe prea mari. La Cluj, lotul B a terminat Inegalitate (1 — 1) cu Ştiinţa Cluj, după ce a folosit mai multe formule de formaţie — toate prezentînd slăbiciuni, mai ales în linia de atac. Mai activă s-a dovedit înaintarea lotului de tineret, care jucînd la Ploești cu Petrolul, a făcut 2—2. Pe scurt . 0 Duminică, la Magdeburg, echipa feminină de handbal a R.P.R. a învins pe cea a R. D. Germane cu scorul de 4—3. Echipa noastră masculină a fost învinsă cu 12—8 | de cea a R. D. Germane. ( Motocicliştii romini au dominat concursul international de viteză a desfăşurat duminică in oraşul Russe. Cele 5 victorii ale echipei I române au fost realizate de T. Popa (125 cmc), L. Szabó (250 cmc), M. Cernescu (350 cmc), G. Voiculescu (500 cmc) şi Jean Ionescu—T. Kestenheimer (ataş). 0 Echipa de baschet Dinamo. Moscova a susţinut luni seara in sala Floreasca al patrulea joc din cadrul turneului, întrlnind formația bucureşteană Dinamo. Baschetbaliştii sovietici au obţinut victoria cu scorul de 72—61 (39—22). O propunere nejustificată a Federaţiei internaţionale de fotbal Federaţia internaţională de fotbal a propus Comitetului olimpic internaţional şi federaţiilor naţionale ca jucătorii care au luat parte la turneul final al campionatului mondial din Suedia să nu poată fi incluşi în echipele reprezentative pentru turneul olimpic de la Roma din 1960. In sprijinul acestei propuneri Federaţia internaţională invocă motivul că toţi jucătorii care au evoluat la Stockholm ar fi profesionişti sau semi-profesionişti deşi este bine ştiut că membrii unor echipe ca ale R Cehoslovace. R.P. Ungare şi U.R.S.S. sunt amatori, în aceste ţări profesionismul fiind interzis. Această propunere discriminatorie, prin care anumite cercuri caută să împiedice participarea la olimpiadă a ţărilor care au un statut amator nu a fost primită favorabil în mai multe țări. ? Campionatele republicane de scrimă lor a adus pe primul plan un fapt deosebit de îmbucurător : nivelul tehnic deosebit de ridicat şi valoarea excelentă a concurenţilor. Excepţind proba de spadă, toate celelalte finale au scos în evidenţă un mare progres al scrimerilor noştri şi cu deosebire al celor tineri. Este sugestiv faptul că în toate turneele finale primele locuri au revenit scrimerilor din tinăra generaţie, care au tranşat net In favoarea lor, rivalitatea cu sportivii cu vechi state de participare In campionatele ţării. Deosebit de bună a fost comportarea floretistei Olga Orbán, a cărei formă de-a dreptul excepţională, merită aprecieri deosebite. Trecînd peste lipsurile observate cu prilejul competiţiilor anterioare şi imbunatăţindu-şi considerabil pregătirea fizică Olga Orbán s-a situat confortabil în fruntea plutonului competitoarelor la titlu încă de la primele asalturi. Alături de ea, Maria Vicol şi Elena Ferenczi s-au dovedit în real progres. Tot la capitolul bunelor comportări trebuie menţionaţi Cornel Petmuş, C. Marinescu, T. Szabó (la sabie), T. Mureşan, Tudor Ilie (floretă băieţi), C. Stelian, A. Gurath (spadă). Dintre ceilalţi scrimeri nu poate fi trecută cu vederea valoarea bună manifestată de tineri care cu acest prilej şi-au cucerit galoanele consacrării ca: V. Lutman, Dragalina Opriţa, I. Falb, Doina Alexandrescu, C. CăpruciU. O menţiune merită şi arbitrii care au dovedit o simţitoare creştere calitativă. A PAPAIANOPOL După 4 zile de întreceri, duminică seara, au luat sfîrşit în sala Dinamo din Capitală, campionatele republicane individuale de scrimă. Titlurile de campioni au fost cucerite după întreceri pasionante de : Tănase Mureşan (floretă băieţi), Olga Orban (floretă fete), Constantin Stelian (spadă) şi Cornel Petmuş (sabie). Ediţia de anul acesta a campionatei