Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)
1958-10-21 / nr. 4364
14 ani de la eliberarea oraşului Debreţin • Marea adunare festivă de la Debreţin • Dezvelirea Monumentului eroilor români BUDAPESTA 20. — Corespondentul AGERPRES transmite: La 19 octombrie s-au împlinit 14 ani de la eliberarea oraşului Debreţin de către trupele sovietice şi române de sub ocupaţia hitlerista. In cadrul festivităţilor organizate cu acest prilej a avut loc şi desvelirea unui monument închinat ostaşilor români care au căzut în luptele pentru eliberarea oraşului. Cu acest prilej a sosit la Debreţin o delegaţie română, condusă de general-locotenent Floca Arhip, adjunct al ministrului Forțelor Armate ale R. P. Române, și formată din general-colonel Teclu Iacob, general-maior Marin Dragnea, locotenent colonel Petru Rotilu, atașat militar al R.P.R. în R.P. Ungară, Miron Olteanu, membru al C.C. al U.T.M., scriitorul Aurel Mihale, director general în Ministerul Invăţămîntului şi Culturii al R.P.R., Octav Iliescu, preşedinte al Comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc Iaşi, Vasile Lukacs, membru în Comitetul regional de partid Oradea, redactor-şef al ziarului „FAKLYA“, Emil Cotoi, secretar al Comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Oradea, Maria Gheorghiu, vicepreDouă evenimente mai importante s-au petrecut nu de mult în comuna Goicea din regiunea Craiova. Primul , în după amiaza zilei de 2 octombrie puţin înainte de a se însera, camioanele gospodăriei colective, însoţite de nelipsitul alai de copii, au străbătut uliţele satului aducînd de la cîmp ultimii ştiuleţi de porumb. Al doilea : în dimineaţa următoare, patru ţărani cu gospodării individuale : Tănase Onu, Ion Dulinciuc, Ilie Onu, Nicolae Capră, păşeau pe poarta gospodăriei, avînd fiecare din ei în buzunar cererea de intrare în colectivă. Intre aceste două evenimente, după cum e lesne de înţeles, există o strînsă legătură. Terminînd culesul porumbului, colectiviştii au fost în măsură să calculeze recolta medie la ha. 2000 de kg. Această cantitate n-ar părea poate prea mare pentru o altă regiune, dar pentru Craiova — unde seceta s-a prelungit pînă la începutul toamnei — ea este foarte mare şi deosebit de grăitoare. Ţăranii individuali au avut prilejul să compare — şi în acest an neobişnuit — recoltele lor cu cele ale colectiviştilor. Şi aşa cum se întîmpla an de an, această comparaţie nu a fost în favoarea lor. Ar fi nedrept însă să spiunem că numai acest singur fapt i-a determinat pe cei de mai sus să se înscrie şi ei în gospodărie. Nu, au mai fost asemenea fapte. Şi au fost, ori de cîte ori s a recoltat ceva. In vară, la seceriş, griul colectiviştilor a dat în medie 1600 kg. la ha. Cel al ţăranilor individuali mai puţin de jumătate. Mai tîrziu, cînd s-a cules floarea soarelui, s-a văzut că gospodăria a obţinut 1506 kg. recoltă medie la ha. De asemenea, colectiviștii au scos 10.000 kg. sfeclă de zahăr la ha., adică aproape de două ori pe atîta cît sectorul individual. Cu un an în urmă, dacă l-ai fi întrebat pe Tudor Onu, de ce nu se înscrie în colectivă, mi-ar fi răspuns : — Să văd, să mă mai gîndesc... să vorbesc cu femeia... Nu știu dacă o mai fi vorbit Tudor Onu cu cineva, dar de văzut a avut ce vedea. A văzut în primul rînd recoltele arătate mai sus dar nu numai asta. Anul acesta în Goicea a plouat foarte puţin. Pămîntul se făcuse ca piatra de tare, era greu de muncit la cîmp. Colectiviştii nu s-au speriat însă de osteneală. Au prăşit porumbul de 3—4 ori, floarea soarelui, sfecla de zahăr la fel. Nici nu apucau buruienile să ridice capul şi nici pămîntul să se bătătorească, că membrii gospodăriei se şi aflau pe locuri cu sapele. Ţăranii individuali îşi ziceau : — Eh, dacă nu dă ploaie tot degeaba. Şi-apoi pentru un 50—60 de kile de hectar mai mult, nu face să-ţi omori oasele. S-a văzut însă că nu-i vorba de „un 50—60 de kile“ mai mult, ci de peste 1000 de kg. la ha., boabe pe care individualii le-au pierdut şi pe care colectiviştii le-au cîştigat. Şi le-au cîştigat nu „omorîndu-şi oasele“. Au muncit, e drept, şi ei dar au avut în ajutor şi maşini şi braţe de muncă mai multe. La urma urmei, acesta este unul din avantajele muncii în gospodăria colectivă. Unul, dar nu singurul. Iată de pildă ce s-a întîmplat, atunci cînd colectiviştii au văzut că anul agricol nu se arată prea strălucit. S-au strîns cu toţii într-o adunare generală să chibzuiască. — Să punem porci la îngrăşat ! — Să mai cumpărăm nişte vaci cu lapte — au propus unii dintre ei, gîndindu se să scoată de aici cîştigurile pe care eventual le-ar pierde de la ramura cerealieră. Alţii au completat : — Avem balta Cîrnă lingă noi. Dacă am cere sprijin statului să ne ajute să facem o brigadă de pescuit ? Aşa au zis, aşa au făcut colectiviştii din Goicea. Au acum 16 porci graşi, contractaţi cu statul. Intr-o lună cel mult îi vînd şi scot pe puţin 30.000 lei. înfiinţarea unei brigăzi de pescuit s-a ANA CRISTEA (Continuare In pag. 2-a) In somnuri de la gospodăria colectiva din Goicea Puterea exemplului P' (Continuare In pag. 4-a) Monumentul eroilor români Telefoto: MTI 8 X 8 1 i ›ooooîX)oooooooooooooooooocx>ooix)oooooooooooooooooooooooo(X)cx>oooooooooooo(X>oooooooooooooocx>oookx)oooo( încotro țintesc uneltirile S.U.A. în problema dezarmării r^ezbaterile care au loc In preje zent In Comitetul politic al ■IS O.N.U. sunt urmărite cu un deosebit interes de întreaga omenire iubitoare de pace, fapt de altfel explicabil dacă avem in vedere că lucrările Comitetului sunt consacrate uneia dintre cele mai actuale şi aşezătoare probleme a zilelor noastre cea a dezarmării. In ultimele zile însă acest interes a crescut şi mai mult din motive ce nu pot scăpa atenţiei nimănui. După cum se ştie, spre sfirşitul săptăminii viitoare, la Geneva urmează să se întrunească conferinţa în legătură cu problema incetării experienţelor cu arma nucleară — conferinţă căreia revine o sarcină de mare importanţă. Ea va trebui, pe baza recomandărilor elaborate de către conferinţa experţilor ţinută cu două luni in urmă, in acelaşi oraş, şi la care a participat şi R. P. Română, să facă un nou pas pe calea interzicerii celor mai nimicitoare dintre arme. Acest eveniment face ca in momentul de faţă răspunderea O.N.U. să crească şi mai mult. Ca organ menit să promoveze pacea şi colaborarea internaţională, O.N.U. nu numai că nu trebuie să adopte espectativă, ci, o poziţie de mai mult, are datoria să facă tot ce-i stă in putinţă pentru a crea premizele succesului apropiatei conferinţe. Aşa cum se arată în propunerile Uniunii Sovietice, Adunarea Generală trebuie să adopte o rezoluţie prin care să se pronunţe pentru încetarea imediată şi necondiţionată a experienţelor cu arma nucleară. O asemenea hotărire ar reprezenta un preţios punct de plecare pentru dezbaterile apropiatei conferinţe de la Geneva. Din păcate, această propunere constructivă, reprezentind năzuinţele întregii, omeniri iubitoare de pace, nu a putut fi totuşi tradusă pină acum in viaţă, deoarece celelalte puteri posesoare ale armei atomice se situează pe o poziţie diametral opusă. S.U.A. şi Anglia duc o politică obstrucţionistă in problema experienţelor nucleare. Ele leagă încetarea acestor experienţe de diferite condiţii şi de o seamă dealte aspecte ale problemei dezarmării. Manevrele lor nu se opresc insă aici. Aşa cum au arătat dezbaterile desfăşurate in ultimele zile in Comitetul politic, cele două puteri se situează pe poziţia desconsiderării Organizaţiei Naţiunilor Unite declarind că Adunarea Generală nu trebuie să dezbată problema dezarmării sau să adopte vreo hotărire în problema încetării experienţelor atomice. O.N.U., susţin purtătorii de cuvlnt ai Washingtonului şi Londrei, se cade să se abţină pentru a nu influenţa într.un fel sau altul viitoarele convorbiri de la Geneva. Acest fel de a discuta — un exemplu tipic al manevrelor prin intermediul cărora cercurile imperialiste încearcă să camufleze refuzul lor de a înceta experienţele nucleare — a fost aspru criticat de reprezentanţii a numeroase ţări. Ei au întrebat pe bună dreptate: dacă latr-o problemă atit de importantă ca aceea a dezarmării, O.N.U. nu va lua atitudine atunci care este in fond menirea sa? Să discute numai de dragul de a discuta ? Reprezentantul R. P. Romíno, Silviu Brucan, a supus la riodul său unei serioase critici pozitia adoptată de S.U.A. si Anglia. In cuvintarea sa tinută la ÎS octombrie in fata Comitetului politic al O.N.U. el a arătat că manevrele occidentale reprezintă „o încercare de a minimaliza rolul Adunării Generale în problema dezarmării şi de a o împiedica, declinîndu-i responsabilitatea, să ia poziţie într-o problemă care a fost considerată de toţi vorbitorii cea mai importantă problemă a acestei sesiuni.“ Delegatul român a atras In acelaş timp atenţia că unul din argumentele care demonstrează odată mai mult necesitatea adoptării urgente a unei hotarâri cu privire la interzicerea experienţelor este primejdia ca şi alte puteri să-şi dezvolte capacitatea de a produce arme atomice şi cu hidrogen. Amintind cazul Franţei şi al Germaniei occidentale, citate anterior in cadrul dezbaterilor, el a subliniat că poporul romin care a avut de suferit in două rinduri de pe urma militarismului german nu poate asista nepăsător la înarmarea acestuia cu cele mai ucigătoare dintre arme. Faptele petrecute in ultimele zile vin să confirme justețea acestei aprecieri. Chiar a doua zi după expunerea delegatului român, luind cuvintul la München, ministrul Apărării al R. F. Germane, Strauss, a pledat pentru înarmarea atomică. El a lăudat in faţa ziariştilor pe generalul Heusinger, comandantul Bundeswehr-ului, care a declarat recent că este necesară o pregătire a armatei R.F.G. in vederea îndeplinirii aceloraşi sarcini care au stat in timpul războiului trecut in faţa Wehrmacht-ului hitlerist. Toate acestea arată că in momentul de faţă O.N.U. trebuie să adopte o atitudine hotărîtă in favoarea interzicerii imediate şi necondiţionate a experienţelor cu armele nucleare, căci numai astfel îşi va îndeplini adevăratul său rol de for al păcii şi colaborării internaţionale. Popoarele cer ca acum, cînd pînă la conferinţa de la Geneva au rămas doar 10 zile, puterile occidentale să pună capăt manevrelor lor care au drept scop să zădărni■ cească rezolvarea problemei dezarmării. NICOLAE N. LUPU Jji _______ lÎilETNATIONMÂ &ooepocooooöoocococooscooocp©ooococxococ30ocococ5cooooocoo3cooo|fsaMeocoeoeooooooow©OMSosfloao OOOOOOOOOOOOOOOOOCOO r=x»000000000000000000000000cx)000000000000cx>0000000000<x>000000c00000000000' S Proletari din toate ţările, uniţi-vii! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4364 4 pagini — 20 bani Marți 21 octombrie 1958 8 Cuvintul muncitorilor de la fabrica „Partizanul“ Bacău BACAU (de la corespondentul nostru). — Iniţiativa realizării unor cantităţi mai mari de produse cu cele mai mici consumuri specifice şi de cea mai bună calitate, pornită de colectivul fabricii „Janoş Herbak" din Cluj, a fost Îmbrăţişată şi de către muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de încălţăminte „Partizanul" din oraşul Bacău. Printre angajamentele luate de aceştia se numără economisirea în anul viitor a 8000 kg. piele crudă in sectorul vegetal, şi a 10.000 kg. tanin. De asemenea la confecţionarea bocancilor bărbăteşti cu talpă de cauciuc se vor introduce consumurile minime de piele bizon, economisindu-se astfel o însemnată cantitate de piele şi altele. Metode noi de croire a ţesăturilor GALAŢI (de la corespondentul nostru). — Urmind exemplul colectivului de muncă de la uzinele „Janoş Herbak" din Cluj, muncitorii de la fabrica de confecţii Brăila au hotărit să folosească metode noi in croirea ţesăturilor Cahului efectuat arată că pe această cale se pot economisi pînă la sfirşitul acestui an 6.750 metri pătraţi ţesături şi 1 milion metri aţă. Din aceste materiale se vor confecţiona peste planul de producţie 2600 cămăşi şi alte produse. 2960 perechi mănuşi in plus TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — In cadrul adunărilor organizate pe secţii colectivul fabricii de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor" din Tg. Mureş s-a angajat să realizeze la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară in ramura piei-mănuşi. Prin croirea raţională a pieilor, secţia de mănuşi şi-a luat angajamentul ca din economiile de piele să producă în plus 2000 perechi mănuşi. In cursul anului viitor se preconizează să se realizeze economii de materii prime şi auxiliare în valoare de 307.000 lei şi ca fabrica să producă mănuşi, paltoane de piele şi articole de marochinărie de cea mai bună calitate pe sector. Peste 190.000 lei economii TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Colectivul fabricii de încălţăminte „Horia" din Jimbolia, a analizat posibilităţile extinderii in Întreprindere a iniţiativei muncitorilor de la uzinele „Janoş Herbak“ din Cluj. Astfel după o amplă consultare cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii, s-a putut constata că încă in cursul trimestrului IV al acestui an, pot fi realizate economii de materii prime şi materiale auxiliare din care să se fabrice peste pian aproape 500 perechi încălţăminte pentru bărbaţi. De asemenea colectivul acestei fabrici s-a angajat ca în anul viitor să reducă consumurile specifice in așa măsură incit întreprinderea să poată produce peste plan 2543 perechi pantofi bărbătești de calitate superioară. De multă vreme n-a cunoscut pe tronul Gării de Nord atîtea flori, atîtea zîmbete și atîta... nerăbdare ca ieri după amiază în preajma sosirii expresului de Ungheni. Cu trei sferturi de ceas mai devreme, călătorii din gară distingeau in mulţimea de pe peron figuri cunoscute de actori. Lor li se alăturau necontenit alţii şi alpi — oameni de teatru sau simpli iubitori al artei — veniţi să-i întîmpine pe artiştii Teatrului Naţional „I. L. Caragiale* care se întorceau din turneul în Uniunea Sovietică. Cronometric şi corect, trenul nu a intîrziat nici o jumătate de minut In schimb, absenţa de la ferestrele primelor vagoane a călătorilor aşteptaţi ne-a contrariat o clipă. Cineva La descoperit Intr-unui din ultimile vagoane: — Uite-1 pe Birlic... Uite-1 pe Costache Antoniu... Uite-1 pe Beligan... Reporteri cu stilou sau cu magnetofon, cu aparate de fotografiat şi cu camere de filmat, îi asaltează pe noii veniţi cu întrebările tradiţionale. Directorul adjunct al Teatrului, Au- rel Barania, se apropie de microfon.' —: In clipa întoarcerii in patrie, gîndurile ni se îndreaptă către toţi bunii noştri prieteni din Uniunea Sovietică■ In numele Teatrului National „I. L. Caragiale“, vreau să aduc cele mai călduroase şi mai pline de recunoştinţă mulţumiri gazdelor noastre. Sunt convins că turneul nostru a fost una din cele mai puternice manifestări ale prieeniei dintre popoarele noastre. Au ţăcănit apaatele de fotografat, operatorii de mnematograf şi-auăcut datoria, dar mulţimea nu s-a risipit încă. Revin crîmpeie de conversaţie. Actorii se interesează dacă publicul nostru a putut lua cunoştinţă la timp din presă despre toate spectacolele de la Zaporojie, de la Moscova, de la Chişinău, înconjurat de un grup de prieteni şi cunoş ţinte, Birlic se entuziasmează de atenţia cu care l-au copleşit gazdele. Finteşteanu se interesează ce mai e nou pe la teatru iar Costache Antoniu încearcă să capete păsuire de le gazetari : — Credeţi,mă mi-e nespus de greu să aleg. Au fost depăşite toate aşteptările. Publicul şi presa ne-au făcut o primire de neuitat. Am, cules atitea impresii frumoase. Incit mi-ar trebui zile întregi să vi le istorisesc. Am să vă povestesc altă dată pe îndelete, am să şi scriu .. Reţinem promisiunea... Profit de o scurtă pauză în convorbirea pe care Aura Buzescu o Întreţine cu cîţiva tineri artişti, ca s o întreb pe marea noastră actriţă ce a impresionat-o mai mult in acest turneu. — Nu găsesc decit un singur răspuns : TOTUL. Prin aceasta Înţeleg şi natura, şi oraşele şi sălile de spectacol, dar mai înainte de toate publicul, minunatul public sovietic. V. BALTAG Tot mai multe întreprinderi din ţară îşi însuşesc iniţiativa colectivului uzinei „ Herbali “ După turneul în Uniunea Sovietică Artiştii Teatrului Naţional „I. L Caragiale“ s-au întors ieri în ţară . Foto : MIHAI POPESCU Semnarea Intre unui acord R. P. R. şi Republica India Luni s-a semnat la Bucureşti un acord între reprezentanţi ai guvernului R. P. Română şi guvernului Republicii India. In baza acestui acord, R. P. Română va livra Republicii India utilajul necesar construirii unei rafinării de petrol cu o capacitate anuală de producţie de 750.000 de tone. Din partea guvernului R. P. Român, acordul a fost semnat de Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea guvernului Republicii India de Keshava Deva Malaviya, ministrul Minelor şi Petrolului. ★ Cu prilejul semnării acordului dintre reprezentanţii guvernului Republicii Populare Române şi guvernul Republicii India, tov. Marcel Popescu, ministrul Comerţului a oferit un cocktail. ★ Duminică dimineaţa Keshava Deva Malavijna, ministrul Minelor şi Petrolului al Republicii India, însoţit de ing. Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei şi de Nicolae Ionescu, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, a făcut o vizită in regiunea Ploeşti. ★ In cursul zilei de luni Keshava Deva Malaviya şi Amhady Krishnan Damodaram, secretar al Ambasadei Republicii India la Praga, însoţiţi de ing. Iancu Horaţiu, secretar general al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, au vizitat uzinele ..23 August“ şi „Republica“ din Capitală. ----- — Stabilirea relaţiilor diplomatice între R.P.R. şi Republica Guineea Primul ministru al Republicii Guineea, Seku Ture, a adresat, la 4 octombrie a.c., tovarăşului Chivu Stoica propunerea de a stabili relaţii diplomatice între cele două ţări. La această propunere tovarăşul Chivu Stoica a adresat următoarea telegramă de răspuns : Guvernul Republicii Populare Române salută dorinţa Guvernului Republicii Guineea de a stabili relaţii diplomatice cu Republica Populară Romînă şi are onoarea a comunica acordul său pentru stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre. Guvernul Republicii Populare Române îşi exprimă convingerea că stabilirea de relaţii diplomatice între Republica Populară Romînă şi Republica Guineea va contribui la apropierea dintre popoarele noastre şi va servi dezvoltării prieteniei şi colaborării între țările noastre în interesul întăririi păcii în lume. In pag. 4-a: Chemările C.C. al P.C.U.S. cu prilejul celei de-a 41-a aniversări\ a Marii\ Revolufii\ Socialiste din Octombrie] Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. R. I. R. Cehoslovacă O uriaşă manifestare a prieteniei romîno-cehoslovace Corespondenţă specială din Praga Astăzi dimineaţă cînd vestitul orologiu din turnul primăriei vechi anunţa ora 8.00, în Praga domnea o însufleţire deosebită. De pe străzile unde aproape fiecare clădire reprezintă un monument arhitectonic, unde faţadele în stilul renaşterii şi turnurile gotice poartă pecetea multisecularei lor istorii cît şi din noile cartiere muncitoreşti care-şi reflectă chipul tînăr in apele Vîltavei, mii de bărbaţi şi femei, tineri şi bătrini praghezi se îndreptau spre gara principală. In ciuda ploii care se cernea neîntrerupt, rindurile lor creşteau şi curînd o masă compactă de oameni a umplut piaţa din faţa gării. Mii şi mii de cetăţeni ai Pragăi veniţi să întîmpine delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P.R. se înşiruiau pînă departe pe traseul pe unde urma să treacă delegaţia. Pe faţadele clădirilor şi peste arborii cu foi de bronz tomnatic din parcul situat în apropiere, fluturau drapelele de stat ale celor două ţări şi drapele roşii. Cei prezenţi agitau stegbieţe, şi scandau lozinci închinate prieteniei romîno-cehoslovace, unităţii ţărilor lagărului socialist. Pe o mare pancartă se putea citi în limba romînă şi cehă : „Salutăm din toată inima pe reprezentanţii poporului frate romin“. Lingă masiva clădire a gării principale se afla instalată o tribună drapată în roşu. In faţa ei aştepta aliniată o companie de onoare. In întîmpinarea delegaţiei de pârtii şi guvernamentale a R.P. Romíne pe peronul gării se aflau tovarăşii: Antonin Novotny, prim secretar al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Cehoslovace, Viliam Siroky, membru în Biroul Politic al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preşedintele guvernului cehoslovac, Rudolf Barak, Jaromir Dolansky, Zdenek Fierlinger, Jiri Hendrych, Vaclac Kopecky, Otakar Simunek, membri ai Biroului Politic ai C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Ludmila Jankovcova, membru supleant în Biroul Politic al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Oldrich Cernik, Bruno Köhler și Vladimir Koucky, secretari ai C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, dr. ing. Emanuel Slechta, dr. Josef Piojhar, miniştri, conducători ai partidelor Frontului Naţional, Vaclav David, membru al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, ministrul Afacerilor Externe, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi membri ai guvernului, Antonin Krcek, prim secretar al Comitetului orăşenesc Praga al P.C. din Cehoslovacia, Adolf Svoboda, primarul oraşului Praga, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale, generali şi ofiţeri superiori, activişti ai organizaţiilor Frontului Naţional. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Praga şi alţi membri ai corpului diplomatic. Ora 10.00. Un freamăt străbate întreaga asistenţă. Trenul special al delegaţiei romîne intră în gară. Din vagon coboară tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul delegaţiei, Chivu Stoica, Petre Borilă, Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Gaston Marin şi persoanele care-i însoţesc. Conducătorii de partid şi de stat, români şi cehoslovaci se îmbrăţişează cu căldură. Miile şi miile de praghezi veniţi să întîmpine pe reprezentanţii poporului român ovaţionează îndelung, întreaga mulţime de oameni se contopeşte întro uriaşă manifestaţie de prietenie şi dragoste. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale OCTAVIAN PALLER (Continuare in pag. 3 a) Foto M. CIOC La sosirea in gara principală din Praga Telefoto : CETERA La Academia R.P.R. Şedinţă comemorativă consacrată lui Alexandru Sahia Academia R. P. Romine a organizat luni după amiază o şedinţă comemorativă consacrată împlinirii a 50 de ani de la naşterea scriitorului şi publicistului Alexandru Sahia. Au luat parte academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P. Române, profesori universitari, cercetători. Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. Geo Bogza. Poetul Eugen Jebeleanu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, a prezentat apoi comunicarea „Viaţa şi opera lui Alexandru Sahia“. (Agerpres).