Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)

1958-10-21 / nr. 4364

­ 14 ani de la eliberarea oraşului Debreţin • Marea adunare festivă de la Debreţin • Dezvelirea Monumentului eroilor români BUDAPESTA 20. — Coresponden­tul AGERPRES transmite: La 19 octombrie s-au împlinit 14 ani de la eliberarea oraşului Debreţin de către trupele sovietice şi române de sub o­­cupaţia hitlerista. In cadrul festivităţilor organizate cu acest prilej a avut loc şi desvelirea unui monument închinat ostaşilor ro­­mâni care au căzut în luptele pentru eliberarea oraşului. Cu acest prilej a sosit la Debreţin o delegaţie română, condusă de general-locotenent Floca Arhip, adjunct al ministrului Forțelor Armate ale R. P. Române, și formată din general-colonel Teclu Iacob, gene­­ral-maior Marin Dragnea, locotenent colonel Petru Roti­­lu, atașat militar al R.P.R. în R.P. Un­gară, Miron Oltea­­nu, membru al C.C. al U.T.M., scriito­rul Aurel Mihale, director general în Ministerul Invăţă­­mîntului şi Cultu­rii al R.P.R., Octav Iliescu, preşedinte al Comitetului exe­cutiv al sfatului popular orăşenesc Iaşi, Vasile Lukacs, membru în Comite­tul regional de par­tid Oradea, redac­­tor-şef al ziarului „FAKLYA“, Emil Cotoi, secretar al Comitetului execu­tiv al sfatului popular al regiunii Oradea, Maria Gheorghiu, vicepre­Două evenimente mai importante s-au petrecut nu de mult în comuna Goicea din regiunea Craiova. Primul , în după amiaza zilei de 2 octombrie puţin înainte de a se în­sera, camioanele gospodăriei colective, însoţite de nelipsitul alai de copii, au străbătut uliţele satului aducînd de la cîmp ultimii ştiuleţi de porumb. Al doilea : în dimineaţa următoare, patru ţărani cu gospodării individuale : Tănase Onu, Ion Dulinciuc, Ilie Onu, Nicolae Capră, păşeau pe poarta gos­podăriei, avînd fiecare din ei în buzu­nar cererea de intrare în colectivă. Intre aceste două evenimente, după cum e lesne de înţeles, există o strînsă legătură. Terminînd culesul porumbu­lui, colectiviştii au fost în măsură să calculeze recolta medie la ha. 2000 de kg. Această cantitate n-ar părea poate prea mare pentru o altă regiune, dar pentru Craiova — unde seceta s-a pre­lungit pînă la începutul toamnei — ea este foarte mare şi deosebit de grăi­toare. Ţăranii individuali au avut prilejul să compare — şi în acest an neobişnuit — recoltele lor cu cele ale colectivişti­lor. Şi aşa cum se întîmpla an de an, această comparaţie nu a fost în favoa­rea lor. Ar fi nedrept însă să spiunem­ că numai acest singur fapt i-a determi­nat pe cei de mai sus să se înscrie şi ei în gospodărie. Nu, au mai fost aseme­nea fapte. Şi au fost, ori de cîte ori s a recoltat ceva. In vară, la seceriş, griul colectiviştilor a dat în medie 1600 kg. la ha. Cel al ţăranilor individuali mai puţin de jumătate. Mai tîrziu, cînd s-a cules floarea soarelui, s-a văzut că gos­podăria a obţinut 1506 kg. recoltă me­die la ha. De asemenea, colectiviștii a­u scos 10.000 kg. sfeclă de zahăr la ha., adică aproape de două ori pe atîta cît sectorul individual. Cu un an în urmă, dacă l-ai fi în­trebat pe Tudor Onu, de ce nu se în­scrie în colectivă, mi-ar fi răspuns : — Să văd, să mă mai gîndesc... să vorbesc cu femeia... Nu știu dacă o mai fi vorbit Tudor Onu cu cineva, dar de văzut a avut ce vedea. A văzut în primul rînd recol­tele arătate mai sus dar nu numai asta. Anul acesta în Goicea a plouat foarte puţin. Pămîntul se făcuse ca piatra de tare, era greu de muncit la cîmp. Co­lectiviştii nu s-au speriat însă de oste­neală. Au prăşit porumbul de 3—4 ori, floarea soarelui, sfecla de zahăr la fel. Nici nu apucau buruienile să ridice capul şi nici pămîntul să se bătătoreas­că, că membrii gospodăriei se şi aflau pe locuri cu sapele. Ţăranii indivi­duali îşi ziceau : — Eh, dacă nu dă ploaie tot degea­ba. Şi-apoi pentru un 50—60 de kile de hectar mai mult, nu face să-ţi omori oasele. S-a văzut însă că nu-i vorba de „un 50—60 de kile“ mai mult, ci de peste 1000 de kg. la ha., boabe pe care indi­vidualii le-au pierdut şi pe care co­lectiviştii le-au cîştigat. Şi le-au cîşti­­gat nu „omorîndu-şi oasele“. Au mun­cit, e drept, şi ei dar au avut în aju­tor şi maşini şi braţe de muncă mai multe. La urma urmei, acesta este unul din avantajele muncii în gospodăria colec­tivă. Unul, dar nu singurul. Iată de pildă ce s-a întîmplat, atunci cînd co­lectiviştii au văzut că anul agricol nu se arată prea strălucit. S-au strîns cu toţii într-o adunare generală să chib­­zuiască. — Să punem porci la îngrăşat ! — Să mai cumpărăm nişte vaci cu lapte — au propus unii dintre ei, gîn­­dindu se să scoată de aici cîştigurile pe care eventual le-ar pierde de la ra­mura cerealieră. Alţii au completat : — Avem balta Cîrnă lingă noi. Dacă am cere sprijin statului să ne ajute să facem o brigadă de pescuit ? Aşa au zis, aşa au făcut colectiviştii din Goicea. Au acum 16 porci graşi, contractaţi cu statul. Intr-o lună cel mult îi vînd şi scot pe puţin 30.000 lei. înfiinţarea unei brigăzi de pescuit s-a ANA CRISTEA (Continuare In pag. 2-a) In somnuri de la gospodăria colectiva din Goicea Puterea exemplului P' (Continuare In pag. 4-a) Monumentul eroilor români Telefoto: MTI 8 X 8 1 i ›ooooîX)oooooooooooooooooocx>ooix)oooooooooooooooooooooooo(X)cx>oooooooooooo(X>oooooooooooooocx>oookx)oooo( încotro țintesc uneltirile S.U.A. în problema dezarmării r^­­ezbaterile care au loc In pre­­j­e zent In Comitetul politic al ■IS O.N.U. sunt urmărite cu un deosebit interes de întreaga ome­nire iubitoare de pace, fapt de altfel explicabil dacă avem in vedere că lucrările Comitetului sunt consacrate uneia dintre cele mai actuale şi aşe­zătoare probleme a zilelor noastre cea a dezarmării. In ultimele zile însă acest interes a crescut şi mai mult din motive ce nu pot scăpa atenţiei nimănui. După cum se ştie, spre sfirşitul săptăminii viitoare, la Geneva urmează să se întrunească conferinţa în legătură cu problema incetării experienţelor cu arma nu­cleară — conferinţă căreia­­ revine o sarcină de mare importanţă. Ea va trebui, pe baza recomandărilor elaborate de către conferinţa exper­ţilor ţinută cu două luni in urmă, in acelaşi oraş, şi la care a participat şi R. P. Română, să facă un nou pas pe calea interzicerii celor mai nimicitoare dintre arme. Acest eveniment face ca in mo­mentul de faţă răspunderea O.N.U. să crească şi mai mult. Ca organ menit să promoveze pacea şi colabora­­rea internaţională, O.N.U. nu numai că nu trebuie să adopte espectativă, ci, o poziţie de mai mult, are dato­ria să facă tot ce-i stă in putinţă pentru a crea premizele succesului apropiatei conferinţe. Aşa cum se arată în propunerile Uniunii Sovie­tice, Adunarea Generală trebuie să adopte o rezoluţie prin care să se pronunţe pentru încetarea imediată şi necondiţionată a experienţelor cu arma nucleară. O asemenea hotă­­rire ar reprezenta un preţios punct de plecare pentru dezbaterile apro­­piatei conferinţe de la Geneva. Din păcate, această­­ propunere constructivă, reprezentind năzuin­ţele întregii, omeniri iubitoare de pace, nu a putut fi totuşi tradusă pină acum in viaţă, deoarece cele­lalte puteri posesoare ale armei ato­mice se situează pe o poziţie dia­metral opusă. S.U.A. şi Anglia duc o politică obstrucţionistă in proble­ma experienţelor nucleare. Ele lea­gă încetarea acestor experienţe de diferite condiţii şi de o seamă de­alte aspecte ale problemei dezar­mării. Manevrele lor nu se opresc insă aici. Aşa cum au arătat dez­baterile desfăşurate in ultimele zile in Comitetul politic, cele două pu­teri se situează pe poziţia descon­siderării Organizaţiei Naţiunilor Unite declarind că Adunarea Gene­rală nu trebuie să dezbată problema dezarmării sau să adopte vreo ho­­tărire în problema încetării expe­rienţelor atomice. O.N.U., susţin purtătorii de cuvlnt ai Washingto­nului şi Londrei, se cade să se ab­ţină pentru a nu influenţa într.un fel sau altul viitoarele convorbiri de la Geneva. Acest fel de a discuta — un exem­plu tipic al manevrelor prin inter­mediul cărora cercurile imperialiste încearcă să camufleze refuzul lor de a înceta experienţele nucleare — a fost aspru criticat de reprezen­tanţii a numeroase ţări. Ei au în­trebat pe bună dreptate: dacă la­­tr-o problemă atit de importantă ca aceea a dezarmării, O.N.U. nu va lua atitudine atunci care este in fond menirea sa? Să discute numai de dragul de a discuta ? Reprezen­tantul R. P. Romíno, Silviu Brucan, a supus la riodul său unei serioase critici pozitia adoptată de S.U.A. si Anglia. In cuvintarea sa tinută la ÎS octombrie in fata Comitetului po­litic al O.N.U. el a arătat că mane­vrele occidentale reprezintă „o în­cercare de a minimaliza rolul Adu­nării Generale în problema dezar­mării şi de a o împiedica, declinîn­­du-i responsabilitatea, să ia poziţie într-o problemă care a fost conside­rată de toţi vorbitorii cea mai im­portantă problemă a acestei se­siuni.“ Delegatul român a atras In acelaş timp atenţia că unul din argu­mentele care de­­monstrează odată mai mult necesita­­tea adoptării ur­gente a unei hotarâri cu privire la interzicerea experienţelor este pri­mejdia ca şi alte puteri să-şi dez­volte capacitatea de a produce arme atomice şi cu hidrogen. Amintind cazul Franţei şi al Germaniei occi­dentale,­­ citate anterior in cadrul dezbaterilor, el a subliniat că po­porul romin care a avut de suferit in două rinduri de pe urma milita­rismului german nu poate asista nepăsător la înarmarea acestuia cu cele mai ucigătoare dintre arme. Faptele petrecute in ultimele zile vin să confirme justețea acestei a­­precieri. Chiar a doua zi după ex­punerea delegatului român, luind cu­­vintul la München, ministrul Apără­rii al R. F. Germane, Strauss, a ple­dat pentru înarmarea atomică. El a lăudat in faţa ziariştilor pe gene­ralul Heusinger, comandantul Bun­­deswehr-ului, care a declarat recent că este necesară o pregătire a ar­matei R.F.G. in vederea îndeplinirii aceloraşi sarcini care au stat in timpul războiului trecut in faţa Wehrmacht-ului hitlerist. Toate acestea arată că in mo­mentul de faţă O.N.U. trebuie să adopte o atitudine hotărîtă in fa­voarea interzicerii imediate şi ne­condiţionate a experienţelor cu ar­mele nucleare, căci numai astfel îşi va îndeplini adevăratul său rol de for al păcii şi colaborării interna­ţionale. Popoarele cer ca acum, cînd pînă la conferinţa de la Geneva au rămas doar 10 zile, puterile oc­cidentale să pună capăt manevrelor lor care au drept scop să zădărni■ cească rezolvarea problemei dezar­mării. NICOLAE N. LUPU Jji _______ lÎilETNATIONMÂ &ooepocooooöoocococooscooocp©ooococxococ30ocococ5cooooocoo3cooo|fsaMeocoeoeooooooow©OMSosfloao­­ OOOOOOOOOOOOOOOOOCOO r=x»000000000000000000000000cx)000000000000cx>0000000000<x>000000c00000000000' S Proletari din toate ţările, uniţi-vii! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ Anul XVI nr. 4364 4 pagini — 20 bani Marți 21 octombrie 1958 8 Cuvintul muncitorilor de la fabrica „Partizanul“ Bacău BACAU (de la corespondentul nos­tru). — Iniţiativa realizării unor can­tităţi mai mari de produse cu cele mai m­ici consumuri specifice şi de cea mai bună calitate, pornită de co­lectivul fabricii „Janoş Herbak" din Cluj, a fost Îmbrăţişată şi de către muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la fabrica de încălţăminte „Partiza­nul" din oraşul Bacău. Printre anga­jamentele luate de aceştia se numără economisirea în anul viitor a 8000 kg. piele crudă in sectorul vegetal, şi a 10.000 kg. tanin. De asemenea la con­fecţionarea bocancilor bărbăteşti cu talpă de cauciuc se vor introduce con­sumurile minime de piele bizon, eco­­nomisindu-se astfel o însemnată can­titate de piele şi altele. Metode noi de croire a ţesăturilor GALAŢI (de la corespondentul nos­tru). — Urmind exemplul colectivului de muncă de la uzinele „Janoş Her­bak" din Cluj, muncitorii de la fa­brica de confecţii Brăila au hotărit să folosească metode noi in croirea ţesăturilor Cah­ului efectuat arată că pe această cale se pot economisi pînă la sfirşitul acestui an 6.750 metri pă­traţi ţesături şi 1 milion metri aţă. Din aceste materiale se vor confec­ţiona peste planul de producţie 2600 cămăşi şi alte produse. 2960 perechi mănuşi in plus TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — In cadrul adunărilor or­ganizate pe secţii colectivul fabricii de piei şi mănuşi „Petőfi Sándor" din Tg. Mureş s-a angajat să reali­zeze la cît mai multe produse cele mai mici consumuri specifice şi cea mai bună calitate pe ţară in ramura piei-mănuşi. Prin croirea raţională a pieilor, secţia de mănuşi şi-a luat angaja­mentul ca din economiile de piele să producă în plus 2000 perechi mănuşi. In cursul anului viitor se preconi­zează să se realizeze economii de materii prime şi auxiliare în valoare de 307.000 lei şi ca fabrica să pro­ducă mănuşi, paltoane de piele şi ar­ticole de marochinărie de cea mai bună calitate pe sector. Peste 190.000 lei economii TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru).­­ Colectivul fabricii de în­călţăminte „Horia" din Jimbolia, a analizat posibilităţile extinderii in În­treprindere a iniţiativei muncitorilor de la uzinele „Janoş Herbak“ din Cluj. Astfel după o amplă consultare cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii, s-a putut constata că încă in cursul trimestrului IV al acestui an, pot fi realizate economii de materii prime şi materiale auxiliare din care să se fabrice peste pian aproape 500 perechi încălţăminte pentru bărbaţi. De asemenea colectivul acestei fabrici s-a angajat ca în anul viitor să re­ducă consumurile specifice in așa mă­sură incit întreprinderea să poată produce peste plan 2543 perechi pan­tofi bărbătești de calitate superioară. De multă vreme n-a cunoscut pe t­ronul Gării de Nord atîtea flori, atî­­tea zîmbete și atîta... nerăbdare ca ieri după amiază în preajma sosirii expresului de Ungheni. Cu trei sfer­turi de ceas mai devreme, călătorii din gară distingeau in mulţimea de pe peron figuri cunoscute de actori. Lor li se alăturau necontenit alţii şi alpi — oameni de teatru sau simpli iubitori al artei — veniţi să-i întîm­pine pe artiştii Teatrului Naţional „I. L. Caragiale* care se întorceau din turneul în Uniunea Sovietică. Cronometric şi corect, trenul nu a intîrziat nici o jumătate de minut­ In schimb, absenţa de la ferestrele primelor vagoane a călătorilor aştep­taţi ne-a contrariat o clipă. Cineva La descoperit Intr-unui din ultimile vagoane: — Uite-1 pe Birlic... Uite-1 pe Cos­­tache Antoniu... Uite-1 pe Beligan... Reporteri cu stilou sau cu magne­tofon, cu aparate de fotografiat şi cu camere de filmat, îi asaltează pe noii veniţi cu întrebările tradiţionale. Directorul adjunct al Teatrului, Au-­ rel Barania, se apropie de microfon.' —: In clipa întoarcerii in patrie, gîndurile ni se îndreaptă către toţi bunii noştri prieteni din Uniunea Sovietică■ In numele Teatrului Na­­tional „I. L. Caragiale“, vreau să a­­duc cele mai căl­duroase şi mai pline de recunoş­tinţă mulţumiri gazdelor noastre. Sunt convins că turneul nostru a fost una din cele mai puternice ma­­nifestări ale prie­­eniei dintre po­poarele noastre. Au ţăcănit apa­­atele de fotogra­­fat, operatorii de mnematograf şi-au­ăcut datoria, dar mulţimea nu s-a risipit încă. Re­­vin crîmpeie de conversaţie. Acto­rii se interesează dacă publicul nos­tru a putut lua cunoştinţă la timp din presă despre toate spectacolele de la Zaporojie, de la Moscova, de la Chişinău, înconju­rat de un grup de prieteni şi cunoş­ ţinte, Birlic se entuziasmează de aten­ţia cu care l-au copleşit gazdele. Fin­­teşteanu se interesează ce mai e nou pe la teatru iar Costache Antoniu în­­cearcă să capete păsuire de le gaze­tari : — Credeţi,mă mi-e nespus de greu să aleg. Au fost depăşite toate aştep­tările. Publicul şi presa ne-au făcut o primire de neuitat. Am, cules ati­­tea impresii frumoase. Incit mi-ar trebui zile întregi să vi le istorisesc. Am să vă povestesc altă dată pe în­delete, am să şi scriu .. Reţinem pro­misiunea... Profit de o scurtă pauză în convor­birea pe care Aura Buzescu o Între­ţine cu cîţiva tineri artişti, ca s o întreb pe marea noastră actriţă ce a impresionat-o mai mult in acest tur­neu. — Nu găsesc decit un singur răs­­puns : TOTUL. Prin aceasta Înţeleg şi natura, şi oraşele şi sălile de spec­tacol, dar mai înainte de toate publi­cul, minunatul public sovietic. V. BALTAG Tot mai multe întreprinderi din ţară îşi însuşesc iniţiativa colectivului uzinei „ Herbali “ După turneul în Uniunea Sovietică Artiştii Teatrului Naţional „I. L Caragiale“ s-au întors ieri în ţară . Foto : MIHAI POPESCU Semnarea Intre unui acord R. P. R. şi Republica India Luni s-a semnat la Bucureşti un a­­cord între reprezentanţi ai guvernului R. P. Română şi guvernului Republi­cii India. In ba­za acestui acord, R. P. Româ­nă va livra Republicii India utilajul necesar construirii unei rafinării de petrol cu o capacitate anuală de pro­ducţie de 750.000 de tone. Din partea guvernului R. P. Româ­n, acordul a fost semnat de Marcel Popescu, ministrul Comerţului, iar din partea guvernului Republicii India de Keshava Deva Malaviya, ministrul Minelor şi Petrolului. ★ Cu prilejul semnării acordului din­tre reprezentanţii guvernului Republi­cii Populare Române şi guvernul Re­publicii India, tov. Marcel Popescu, ministrul Comerţului a oferit un coc­ktail. ★ Duminică dimineaţa Keshava Deva Malavijna, ministrul Minelor şi Petro­lului al Republicii India, însoţit de ing. Mihail Florescu, ministrul Industriei Petrolului şi Chimiei şi de Nicolae Io­­nescu, adjunct al ministrului Industriei Petrolului şi Chimiei, a făcut o vizită in regiunea Ploeşti. ★ In cursul zilei de luni Keshava Deva Malaviya şi Amhady Krishnan Damo­­daram, secretar al Ambasadei Republi­cii India la Praga, însoţiţi de ing. Iancu Horaţiu, secretar general al Mi­nisterului Industriei Petrolului şi Chi­miei, au vizitat uzinele ..23 August“ şi „Republica“ din Capitală. -----­ — Stabilirea relaţiilor diplomatice între R.P.R. şi Republica Guineea Primul ministru al Republicii Guine­ea, Seku Ture, a adresat, la 4 octom­brie a.c., tovarăşului Chivu Stoica pro­punerea de a stabili relaţii diplomatice între cele două ţări. La această propunere tovarăşul Chi­vu Stoica a adresat următoarea tele­gramă de răspuns : Guvernul Republicii Populare Româ­ne salută dorinţa Guvernului Republi­cii Guineea de a stabili relaţii diplo­matice cu Republica Populară Romînă şi are onoarea a comunica acordul său pentru stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre. Guvernul Republicii Populare Româ­ne îşi exprimă convingerea că stabi­lirea de relaţii diplomatice între Repu­blica Populară Romînă şi Republica Guineea va contribui la apropierea din­tre popoarele noastre şi va servi dez­voltării prieteniei şi colaborării între țările noastre în interesul întăririi pă­cii în lume. In pag. 4-a: Chemările C.C. al P.C.U.S.­ cu prilejul celei de-a 41-a aniversări\ a Mari­i\ Revolufi­i\ Socialiste­­ din Octombrie] Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. R. I. R. Cehoslovacă O uriaşă manifestare a prieteniei romîno-cehoslovace Corespondenţă specială din Praga A­­stăzi dimineaţă cînd vestitul oro­logiu din turnul primăriei vechi anunţa ora 8.00, în Praga dom­nea o însufleţire deosebită. De pe stră­zile unde aproape fiecare clădire re­prezintă un monument arhitectonic, unde faţadele în stilul renaşterii şi tur­nurile gotice poartă pecetea multisecu­larei lor istorii cît şi din noile car­tiere muncitoreşti care-şi reflectă chipul tînăr in apele Vîltavei, mii de bărbaţi şi femei, tineri şi bătrini praghezi se îndreptau spre gara principală. In ciu­da ploii care se cernea neîntrerupt, rin­duri­le lor creşteau şi curînd o masă compactă de oameni a umplut piaţa din faţa gării. Mii şi mii de cetăţeni ai Pragăi veniţi să întîmpine delegaţia de partid şi guvernamentală a R.P.R. se înşiruiau pînă departe pe traseul pe unde urma să treacă delegaţia. Pe fa­ţadele clădirilor şi peste arborii cu foi de bronz tomnatic din parcul situat în apropiere, fluturau drapelele de stat ale celor două ţări şi drapele roşii. Cei pre­zenţi agitau stegbieţe, şi scandau lo­zinci închinate prieteniei romîno-ceh­o­­slovace, unităţii ţărilor lagărului socia­list. Pe o mare pancartă se putea citi în limba romînă şi cehă : „Salutăm din toată inima pe reprezentanţii po­porului frate romin“. Lingă masiva clădire a gării princi­pale se afla instalată o tribună dra­pată în roşu. In faţa ei aştepta alinia­tă o companie de onoare. In întîmpinarea delegaţiei de pârtii­ şi guvernamentale a R.P. Romíne pe peronul gării se aflau tovarăşii: An­tonin Novotny, prim secretar al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslova­cia, preşedintele Republicii Ceho­slovace, Viliam Siroky, membru în Bi­roul Politic al C.C. al Partidului Co­munist din Cehoslovacia, preşedintele guvernului cehoslovac, Rudolf Barak, Jaromir Dolansky, Z­denek Fierlinger, Jiri Hendrych, Vaclac Kopecky, Otakar Simunek, membri ai Biroului Politic ai C.C. al Partidului Comunist din Ceho­slovacia, Ludmila Jankovcova, membru supleant în Biroul Politic al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Oldrich Cernik, Bruno Köhler și Vla­dimir Koucky, secretari ai C.C. al Par­tidului Comunist din Cehoslovacia, dr. ing. Emanuel Slechta, dr. Josef Pioj­­har, miniştri, conducători ai partidelor Frontului Naţional, Vaclav David, membru al C.C. al Partidului Comu­nist din Cehoslovacia, ministrul Aface­rilor Externe, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi membri ai guvernului, Antonin Krcek, prim secretar al Comi­tetului orăşenesc Praga al P.C. din Cehoslovacia, Adolf Svoboda, primarul oraşului Praga, conducători ai organi­zaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor cen­trale, generali şi ofiţeri superiori, acti­vişti ai organizaţiilor Frontului Na­ţional. Erau prezenţi şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Praga şi alţi membri ai corpului diplomatic. Ora 10.00. Un freamăt străbate în­treaga asistenţă. Trenul special al de­legaţiei romîne intră în gară. Din va­gon coboară tovarăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, conducătorul delegaţiei, Chi­vu Stoica, Petre Borilă, Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Gaston Marin şi per­soanele care-i însoţesc. Conducătorii de partid şi de stat, ro­­mâni şi cehoslovaci se îmbrăţişează cu căldură. Miile şi miile de praghezi ve­niţi să întîmpine pe reprezentanţii po­porului român ovaţionează îndelung, întreaga mulţime de oameni se conto­peşte întro uriaşă manifestaţie de prie­tenie şi dragoste. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale OCTAVIAN PALLER (Continuare in pag. 3­ a) Foto M. CIOC La sosirea in gara principală din Praga Telefoto : CETERA La Academia R.P.R. Şedinţă comemorativă consacrată lui Alexandru Sahia Academia R. P. Romine a organizat luni după amiază o şedinţă comemora­tivă consacrată împlinirii a 50 de ani de la naşterea scriitorului şi publicistu­lui Alexandru Sahi­a. Au luat parte a­­cademicieni, membri corespondenţi­ ai Academiei R.P. Române, profesori uni­versitari, cercetători. Cuvintul de deschidere a fost rostit de acad. Geo Bogza. Poetul Eugen Jebeleanu, membru co­­respondent al Academiei R. P. Române, a prezentat apoi comunicarea „Viaţa şi opera lui Alexandru Sahia“. (Agerpres).

Next