România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)

1967-09-17 / nr. 7126

La Rafinăria Brazi a intrat în funcţiune COMPLEXUL PENTRU PRELUCRAREA DISTILATELOR GRELE UT TITti Declaraţia făcută ziarului nostru de ing. Nicolae Ionescu. I In legătură cu acest eveni­ment, ing. NICOLAE IONE­­SCU, adjunct al ministrului petrolului, a făcut ziarului nostru următoarea declaraţie : Intrarea In funcţiune a Com­plexului pentru prelucrarea distilatelor grele de ţiţei, re­prezintă o nouă treaptă pe ca­lea indicată de partid în ve­derea valorificării superioare a petrolului. Este suficient să arăt In acest sens că VALOA­REA PRODUCTIEI GLOBALE REALIZATA IN CADRUL COM­PLEXULUI ESTE SIMILARA CU CEA A RAFINĂRIILOR CIM­­PINA ŞI PLOIEŞTI-NORD LUA­TE LA UN LOC, CA PE ÎN­TREAGA RAFINĂRIE BRAZI INTRAREA IN PRODUCŢIE A NOII UNITĂŢI CONTRIBUIE CA VALORIFICAREA MATE­RIEI PRIME SA SPOREASCĂ CU PESTE 10 LA SUTA. La fel de semnificativ este şi faptul că ANUAL INSTALAŢIA DE CRACARE CATALITICA DIN CADRUL COMPLEXULUI VA PRELUCRA 1 100 000 TONE DE DISTILATE GRELE DE ŢIŢEI, CARE PINA ACUM SE FOLO­SEAU CA PĂCURĂ PENTRU ARS. Plecind de la această materie primă se vor obţine benzine auto cu cifră octanică ridicată (minimum 32), motori­ne superioare cu grad scăzut de congelare, gaze lichefiate utilizate in industria petrochi­mică şi pentru uz casnic. Atît instalaţia de cracare catalitică, cit şi cele pentru fracţionarea gazelor, hidroge­­narea motorinelor, îndepărta­rea compuşilor cu sulf din benzine şi hidrocarburi grele şi altele auxiliare, ce compun complexul, toate întinse pe o suprafaţă de peste un hectar, se caracterizează printr-un inalt grad de automatizare care permite conducerea cen­tralizată a procesului tehnolo­gic. Pregătirea temeinică, atit in ţară cit şi în străinătate, a personalului care a preluat instalaţiile este ilustrată că încă de la început complexul produce in condiţii tehnice şi tehnologice normale. PRINTR-O BUNA ORGANI­ZARE A LUCRĂRILOR ŞI ME­CANIZAREA PE SCARA LAR­­I­GA A OPERAŢIILOR GRELE,­­ CONSTRUCTORI ŞI MONTORI DIN CADRUL MINISTERULUI DE CONSTRUCŢII PENTRU IN­DUSTRIA CHIMICA ŞI RAFI­NĂRII AU REALIZAT NOUL COMPLEX PETROLIER IN 18 LUNI, FAŢA DE 24—26 LUNI, CIT A DURAT CONSTRUIREA ALTOR UNITĂŢI DE VALOA­RE ŞI MĂRIME ASEMA­­NATOARE. adjunct al ministrului petrolului ieri­ni s-a anunţat că la Rafinăria Brazi a intrat în funcţiune înainte de termenul prevăzut Complexul pentru prelucrarea distilatelor grele de ţiţei, cel mai mare complex de acest fel din ţara noastră, unic în Europa prin concepţia sa. Noua platformă de cracare catalitică din cadrul Rafinăriei de la Brazi Foto : AGERPRES 0 intimplare la „Eva" F­rumos mag­az­in, „Eva" ! Şi mare. Şi elegant. Insă... Pe uşa masivă de sticlă au intrat două cumpără­toare. — In sfîrşit ! exclamă una din ele şi se îndreaptă grăbită spre locul unde e­­rau etalate citeva pardesie albe Căuta, pe semne, de mult acest articol vestimentar şi satisfacţia ii spori cînd con­stată că printre pardesiile expuse se află şi unul pe măsura ei. Citeva minute de aştep­tare şi de după o perdea apare vinzătoarea. — Aş dori să încerc un pardesiu. Numărul 42. — N-avem ! Doar 48. — Ba aveţi ! Uitaţi-vă, cel de colo, mai scurt... Contrariată, vinzătoarea smulge pardesiul şi îl a­­runcă literalmente în bra­ţele solicitatoarei. In cabina de probă are loc apoi următorul dialog intre cele două vizitatoare ale „Evei“ : — Iţi vine perfect. Să-l porţi cu plăcere ! — Mi-e ciudă doar că tocmai acum n-am bani la mine. Trebuie să dau o fugă pînă acasă. In acel moment uşa ca­binei se deschide violent şi glasul plin de indignare al vinzătoarei răsună la tonu­ri tot mai înalte : — Să vă fie ruşine ! Ve­niţi la magazin fără bani. Halal cumpărătoare I — Dar... — Nici un dar! Să vă fie ruşine ! încurcaţi oa­menii de pomană ! Frumos magazin, „Eva". Insă... Insă întîmplarea de ________PAUL MARIAN (Continuare în pag. a 2-a) HARTA FEŢEI INVIZIBILE A LUNII Această cea dintîi hartă — aproape com­pletă şi pe cale de a fi desă­­vîrşită — a fe­ţei invizibile a Lunii, realizată pentru servicii­le N.A.S.A. (Ad­ministraţia na­ţională pentru problemele ae­ronauticii şi cercetarea spa­(Continuare în pag. a 6-a) Guineea Spaniolă va obţine independenţa In iulie 1968 SAN SEBASTIAN 16 (Ager­­pres). — In urma moţiunii a­­doptate recent de Comitetul special al O.N.U. pentru de­colonizare, Cabinetul spaniol, întrunit la San Sebastian sub preşedinţia generalului Fran­co, a hotărît să dea curs moţi­unii, convocînd o conferinţă constituţională în vederea a­­cordării independenţei Gui­neei Spaniole, pînă în iulie 1968. Ministrul informaţiilor, Manuel Fraga, care a anunţat această hotărîre, a precizat că conferinţa va avea loc la 30 octombrie, la Madrid. Guineea Spaniolă cuprinde Insula Fer­nando Poo și teritoriul Rio Muni, situat la frontiera Ca­merunului. Spania a acordat în mod formal Guineei auto­nomia în 1963. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA In pag. a 2-a. MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI MARILE REFORME CE AU URMAT UNIRII de P. P. Panaitescu ★ „APUS DE SOARE" Cronica teatrală de Radu Popescu In pag. a 3-a. „ A FOST ODATĂ, CA NICIODATĂ de Ion Istrati • SCĂRIŞOARĂ de Ioan Grigorescu „Cei şapte ani de-acasă" sunt doar începutul La şerpie ani, copilul i«s® din sfera­­am'lui — unitate tra­diţională de educaţie, „izvor de virtute", cum spunea Aristotel — şi intră într-un mediu nou, în care nu totdeauna ştie cum să acţioneze, să se comporte. Aşa au sesizat oamenii importanţa şi rolul hotărîtor în educaţia tinerilor a perioadei trăite în casa părintească. „A avea cei şapte ani de-acasă" constituie sinteza pregătirii copilului în şi de către familie, pentru viaţa socială, este recunoaşterea primordialităţii unei bune părţi din bagajul instructiv-educativ al „anilor miei", faţă de întreaga evolufie ulterioară a omului. 1) Un ţipăt scurt şi lacrimile inundară fata copilului ; printre icnituri, spunea : „M-a lovit Radu cu piatra !". Cel învinuit rîdea. Trecătorul l-a luat de ureche şi l-a dus în faţa buni­cii, care stătea pe o bancă şi împletea... — Lasă-I, maică, ce-i copil ; ce ştie el ? — spune Roxana M. Cînd o fi mare, le învaţă pe toate. — Supravegheaţi-I, altfel... — Altfel, ce? Copilul să-şi trăiască copilăria ; pe mine nu m-a supravegheat nimeni cînd păşteam gîştele pe cîmp ! 2) Cornel era atît de preo­cupat de desenele lui, îneît nu a auzit cînd s-a deschis ușa. A tresărit speriat cînd mama i-a spus dictatorial­­„Strînge-lft și hai !". Ridicînd ochii, copi­lul a rugat-o să-l mai lase puțin, pînă termină locomotiva.. Pen­tru această „obrăznicie", pen­tru îndrăzneala de a „crîcni" la o hotărîre a ei, i-a dat o palmă de a răsunat întreaga încăpere, după care a ieşit, plîngîndu-se soţului : — Cît timp să mă mai plo­conesc în faţa lui ? Seara, familia De­ceo anunţa miliţia de dispariţia copilului, în aceeaşi noapte, Cornel a fost găsit în Gara de Nord, de unde intenţiona să plece ; unde, nici el nu ştia ! ? Ne găsim în faţa a două concepţii diferite asupra felu­lui în care trebuie crescut pre­şcolarul. Mentalitatea bâtrîneas­­că — pruncul trebuie să-şi tră­iască copilăria — este izvorîtă dintr-o realitate socială din trecut : copiilor li se dădea cîte o sarcină nu prea grea (păscu­tul oilor, gîştelor, păzitul ogră­zii) şi ei creşteau singuri, în mijlocul naturii. Pe lîngă faptul că se dezvoltau fizic armonios, în ei se formau şi primele „vir­tuţi". Aveau sentimentul că sînt de folos cu ceva şi asta-i obiş­nuia cu munca, pe de o parte, iar pe de alta, apărea respec­tul faţă de munca altora. Că el se şi zbenguia în timpul acesta, mai făcea şi vreo boroboaţă, nu prea ştia nimeni. Aşa s-a creat „imaginea" falsă a copi­lăriei fără griji şi fără norme de conduită... Azi, viaţa civi­lizată, tehnicizată — în sensul bun al cuvîntului — trebuie să pună la îndemîna copiilor şi mijloace dintre cele mai diferi­te, atractive pentru consuma­rea energiei, care la aceşti ani e ca a unui vulcan in acţiune. Copilul să se joace mult, foar­te mult, în parcuri, scuaruri, terenuri special amenajate. Tocmai pentru că pe un peri-VALENTIN HOSSU Clişeul de jos: LING­A SEVILLA DE AZI: O PARTE DIN RUINELE ORAŞULUI ITALICA, LOCUL DE NAŞTERE A ÎMPĂRATULUI TRAI­AN. Citiţi In pag. a 3-a: CLIPA ŞI DURATA LAOLALTA de Cicerone Theodorescu. „A trecut întîi o boare / Pe deasupra viilor..." şi iată că în podgorii, au poposit culegătorii. Clişeul nostru vă prezintă un aspect din aceste zile de la cooperativa agricolă din Săhă­­teni, regiunea Ploieşti Foto : AGERPRES (Continuare în pag. a 5-a) ACTUALITATEA INTERNATIONALA Anul XXV nr.­­ 7126 • Duminică 17 septembrie 1967 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii India Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit sîmbătă, 16 septembrie 1967, pe ambasa­dorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii India îr­ Republica Socialistă Româ­nia, Amrik Singh Mehta, în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Vizita primului ministru al Turciei, Suleyman Demirel Sîmbătă dimineaţa, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soţia, împreună cu ministrul afacerilor externe Ihsan Sabri Caglayangil şi so­ţia şi celelalte persoane oficia­le turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe lito­ral. Oaspeţii turci au fost însoţiţi de Alexandru Roabă, minis­trul petrolului, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, şi Ion Drînceanu, ambasadorul Republicii Socia­liste România la Ankara. La aeroportul oraşului Con­stanţa, premierul turc a fost salutat cordial de Petre Nico­lae, preşedintele Sfatului popular al oraşului, şi de alte persoane oficiale locale. Tine­re în costume naţionale dobro­gene au oferit oaspeţilor flori. Oaspeţii au făcut o vizită la Sfatul popular al oraşului Constanţa, unde preşedintele sfatului a făcut o scurtă pre­zentare a oraşului şi litoralu­lui. A fost vizitată apoi mos­cheea din Constanţa, unde oaspeţii au fost întîmpinaţi de muftiul Tacub Mehmet, şeful cultului musulman din Româ­nia. Muzeul arheologic, ai vesti­giile sale milenare, a consti­tuit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscutul a­­şezămînt de cultură constăn­­ţean, premierul turc a adresat prof. Vasile Canarache, direc­torul muzeului, calde felicitări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte, prin in­termediul bogatelor expona­te, aspecte ale trecutului înde­părtat ale acestor meleaguri româneşti. Coloana maşinilor s-a în­dreptat apoi spre staţiunea viticolă Murfatlar, unde oas­peţii turci au fost salutaţi de ing. Nicolae Barbu, vicepre­şedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, şi de ing. Pe­tre Tomoioagă, directorul sta­ţiunii. Dînd o înaltă apreciere felului în care munca de cer­cetare ştiinţifică îmbinată cu o tehnică modernă a reuşit să valorifice într-un mod intensiv pămînturile dobrogene — al căror exemplu edificator este Murfatlarul — premierul turc a urat gazdelor succese tot mai bogate în activitatea lor. A urmat o vizită cu maşinile la Mamaia şi Eforie Nord. In această ultimă localitate, la hotelul „Europa", preşedintele Sfatului popular al oraşului Constanţa, Petre Nicolae, a o­­ferit un dejun în cinstea oas­peţilor. In timpul dejunului, gazda şi premierul turc au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prie­tenie şi colaborare dintre România şi Turcia. In timpul vizitei pe litoral, numeroşii localnici şi turişti străini au salutat călduros pe oaspeţii turci. ★ Seara, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirei, cu soţia, împreună cu preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi soţia, au asistat la concertul prezen­tat, în sala mare a Palatului, de orchestra simfonică a Ra­­dioteleviziunii române, cu concursul violonistului Isaac Stern, în cadrul Festivalului internaţional „George Enescu“. Au luat parte, de asemenea, persoane oficiale române şi turce. Concertul s-a bucurat de un frumos succes. Au fost oferite flori din partea celor doi şefi de guverne. (Agerpres). UNA PE ZI DE MATTY — Sunt sigură că ai făcut asta ca să n-ajungem la Pitești, la mama.

Next