România Liberă, octombrie 1968 (Anul 26, nr. 7448-7474)

1968-10-19 / nr. 7464

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI —nr. 7 464 Simbătă 19 octombrie 1968 6 pagini 30 bani „Trenul“ recoltelor bogate nu aşteaptă pe cei întîrziaţi Raid-anchetă efec­tuat de coresponden­ţii ziarului nostru în cîteva din judeţele în care se constată unele rămîneri în urmă la recoltare şi semănat în ultimul timp, datorită unei ameliorări a condiţiilor meteorologice în diferitele zone ale ţării şi angajării, în majoritatea unităţilor agricole, a tuturor forţelor dispo­nibile, umane şi de mecanizare, s-a reuşit ca ritmul de execuţie a lucrărilor de recoltare şi semănat să fie mult intensificat. O mulţime de unităţi din judeţele ILFOV, GALAŢI, TELEORMAN etc. unde activitatea organizato­rică s-a caracterizat prin spirit de prevedere, consecvenţă şi supleţe raportează în aceste zile încheierea cu succes a lucrărilor agricole. Intre acestea se numără şi între­prinderile agricole de stat din TRUSTUL ZONAL BUCU­REŞTI care, încă de la 16 octombrie, au încheiat însă­­mînţarea griului pe cele 44 000 hectare planificate. Se apreciază însă că nu peste tot se acţionează cu destulă energie pentru ca cele două lucrări majore *— recoltatul şi semănatul — să se desfăşoare cu maximă operativitate. Raidul întreprins în cîteva judeţe din ţară relevă aspecte care, la ora actuală, nu pot fi, sub nici o formă, scuzate sau continuate. Şi totuşi ploile au fir de paravan Măsurătorile pluviometrice făcute de meteorologi au ară­tat că solul a acumulat, în multe zone, umezeală mai multă decît s-ar fi dorit, în­­greunînd procesul de produc­ţie pe cîmp. Acestea sînt ade­văruri de netăgăduit. Dar oricit am da vina pe ploi, oricît ne-am ascunde sub pa­ravanul cauzelor obiective vom vedea că acesta este ... găurit şi că, sub el, nu sun­tem­ la adăpost. Dimpotrivă , se întrevede clar tentaţia jus­tificării rămînerii în urmă. Peste ogoarele cooperatorilor din Nazna — judeţul Mureş, bunăoară — a plouat cu ace­eaşi intensitate ca la C.A.P. Nadeş. Dar, în timp ce primii au ieşit la lucru imediat după ploaia deasă înscriind prin­tre realizări terminarea re­coltatului sfeclei de zahăr, a strugurilor şi a unei impor­tante suprafeţe cultivate cu porumb, în timp ce aceştia au folosit fiecare oră priel­nică ajungînd să efectueze în­­sămînţatul orzului şi a peste jumătate din suprafaţa plani­ficată cu grîu, cei din Nadeş, aşteptînd să bată soarele pu­ternic, n-au început la timp recoltatul sfeclei și al porum­bului — în total 125 hectare. Neavînd terenuri eliberate ei n-au putut începe, masiv. (Continuare în pag. a 2-a) în pag. a 2-a. Jaloane pe drumul cristalizării unui stil de muncă propriu Din activitatea comi­tetului de direcţie al Fabricii de ciment Tg. Jiu. In paralel cu efectuarea însă­­mînţării griului — lucrare acum terminată — cooperatorii din Ciorogîrla, judeţul Ilfov, şi-au concentrat forţele spre recolta­rea grabnică a porumbului. Pînă ieri, ei au cules, transportat şi în­magazinat circa 95 la sută din recoltă. Exemplul cooperatorilor de aici, din întregul judeţ Ilfov, din Ialomiţa şi din alte zone ale ţă­rii, care nu-şi drămuiesc efortu­rile pentru încheierea cu succes a lucrărilor agricole de toamnă, trebuie urmat pretutindeni, ast­fel ca întreaga recoltă — de po­rumb, de sfeclă, cartofi etc. — să fie pusă cît mai repede la adă­post de intemperii. Foto: MIHAI POPESCU SCRISOARE DESCHISA MI La calendele birocraţiei S­e cunoaşte prea bine semnificaţia expresiei „la calen­dele greceşti", care, de fapt, poate fi rezumată într-un singur cuvînt: niciodată. Mi se pare însă că i-aş ne­dreptăţi pe anticii locuitori ai Eladei, dacă aş folosi expre­sia pentru a ilustra comportamentul anumitor funcţionari faţă de cererile cetăţenilor. Ca atare, îmi îngădui să o pa­rafrazez în spiritul actualităţii, la calendele birocraţiei. Am mai avut prilejul, în repetate rînduri, să adresez „Scrisoarea deschisă" unor funcţionari care, uitîndu-şi me­nirea şi nesocotind faptul că nu cetăţeanul trebuie să fie la dispoziţia lor, ci exact invers, îşi permit să trateze cu indi­ferenţă condamnabilă cererile ce Ie sunt adresate, cereri ce nu reprezintă doar un simplu petec de hîrtie ci un necaz, o doleanţă, in ultimă instanţă un om, care îşi pune nădejdea în spiritul de dreptate şi echitate. Desigur, fenomenul biro­cratismului nu poate fi eradicat dintr-o dată ci el impune, pe lingă o intensă muncă de educaţie, şi măsuri hotărîte chiar cu caracter administrativ. Tocmai de aceea socotesc că niciodată nu sunt de prisos criticile, luările de poziţie fermă, în vederea respectării cu stricteţe a hotăririlor de partid şi de stat care nu îngăduie nici un fel de acoperire pentru cei care sunt adepţii unor practici birocratice. Poşta de ieri mi-a adus mai multe scrisori de la cititori, prin care sunt semnalate asemenea practici. Tovarăşul Ghiţă Gheorghe din Bucureşti, Şoseaua Giurgiului nr. 96—102, blo­cul H 2, etajul V, a făcut încă din 1965 o contestaţie la fostul Sfat popular al Capitalei. Neprimind nici un răspuns, timp de doi ani, a revenit la data de 30 mai 1967. Din nou tăcere. Şi a mai trecut un an. A mai făcut o contestaţie înregistrată la Direcţia generală a gospodăriei locative, sub nr. 1297 la 10 mai a.c. Ce-i drept, de atunci nu s-au scurs decît cinci luni, d­ar omul şi-a pierdut răbdarea şi ne roagă să-i convingem ION MĂRGINEANU (Continuare în pag. a 5-a) 99 Unde duce logica“ abuzului Mărturisim că scri­soarea primită ne-a surprins nu atît prin ceea ce afirma direct, cît prin subtextul ei. îndărătul frazelor bine șlefuite, îndărătul, pa­ragrafelor ordonate a­­proape fără cusur, am întrevăzut mina unui adevărat maestru. Totul era conceput astfel încît să impre­sioneze, să convingă. Pe scurt, ni se demon­stra că articolul pu­blicat de ziarul nostru în nr. 7837 din 21 iu­lie a.c., ar fi pus în seama unui om nevi­­novat-Gheorghe Pre­da, directorul Direcţiei judeţene de industrie locală Argeş — o serie întreagă de fapte care nu-i aparţin şi care, îl prezentau cităm: „într-o lumină negaţi­ • De ce s-a indignat directo­rul Direcţiei judeţene de in­dustrie locală Argeş ? • Cînd operezi după principiul: cine-mparte, parte-şi face vă“. Scrisoarea nu o spunea deschis dar lăsa să se înţeleagă ca, cel învinuit, zice-se pe nedrept, va cere sa­tisfacție apelînd, în a­­cest scop la toate pre­rogativele conferite de lege. Evident, era de’’da­toria noastră să re­luăm cercetarea, să vedem în ce măsură întîmpinarea­ celui ce a făcut obiectul criti­cii din articolul nos­tru era întemeiată sau nu. Ne obliga la aceasta şi faptul că cel care ne-a scris nu este un simplu parti­cular, ci o persoană care ocupă o impor­tantă funcţie publică. Aşadar, să derulăm din nou filmul întîm­­plărilor pe care le-am supus opiniei publice şi să vedem în ce mă­sură se confirmă. Ceea ce imputam, în esen­ţă, lui Gheorghe Pre­da era un comporta­ment abuziv. Prof­iţind pe poziţia pe care o deţine — subliniam — domnia sa a cerut şi a obţinut să-şi schim­be locuinţa veche cu alta mai confortabilă. Uzînd de aceeaşi si­tuaţie, a beneficiat de ION PAVELESCU MARIN IONIŢA (Continuare în pag. a 2-a) TRANSPORTURILE IN COM­UNAINTIA LUNILOR lit IARNA Importantă verigă în lanţul activităţilor de servire publică, transportul în comun nu de puţine ori, în­ anotimpul frigu­ros, a fost cauza nemulţumirilor cetăţenilor. Dorind să aflăm ce pregătiri de sezon face între­prinderea de Transport Bucu­reşti, ne-am adresat tov. H. I. TEIUŞAN, directorul general al întreprinderii, solicitîndu-i răspuns la cîteva întrebări : — Ce premise există ca, func­ţionarea transportului în comun să reacţioneze prompt la condi­ţiile atmosferice neprielnice din timpul iernii ? — Faţă de anul trecut, în a­­ceastă iarnă scontăm pe o des­făşurare îmbunătăţită a trans­porturilor în comun — ne-a a­­sigurat de la început domnia sa — datorită sistemului organiza­toric îmbunătăţit, precum şi da­torită unor condiţii tehnice-ma­­teriale mai bune. In această iarnă intrăm cu un parc de ve­hicule a căror stare tehnică este bine pusă la punct, în special la autobuze, unde există un număr mare de vehicule noi, moderne. S-a îmbunătăţit sistemul de ali­mentare cu energie electrică, prin darea in funcţiune a sub­­staţiilor electrice Ion Şulea şi Cotroceni, a crescut baza de ga­­rare şi întreţinere, prin intra­rea în exploatare a garajului de troleibuze Niţu Vasile şi se a­­flă în curs de finisare platfor­ma de parcare Ferentari. In a­­celaşi timp, s-a îmbunătăţit si­guranţa de exploatare şi capa­citatea de manevră la troleibu­ze, prin sistematizarea unor macazuri electrice. In vederea efectuării unor intervenţii rapi­de cu prilejul apariţiei diverse­lor defecţiuni îr­ circulaţie, a fost perfecţionat sistemul infor­maţional prin sporirea, numărul IOANA PĂTRAŞCU (Continuare în pag. a 5-a) Cu sporită eficienţă, activitatea cotidiană a constructorilor din cadrul şantierului I C.P.F. 73 Orşova, se materializează în noi edificii destinate facilitării circulaţiei rapide. Deasupra apelor Cernei se con­turează un nou viaduct Foto : FILIP, FASCALUTA La Oradea a început construcţia unui hotel turistic cu o capacitate de 300 paturi, care va dispune de întreg confortul modern. In clişeu : macheta viitorului hotel Lia Manoliu campioană olimpică! Iii wmmm. iX­.. (AMĂNUNTE A 5-A). ÎN PAG. Lucrări pentru creşterea capacităţilor de producţie TIMIŞOARA (coresp. R. I). In noua hală a întreprinderii „Electromotor" a început zilele acestea montarea utilajelor pentru liniile tehnologice au­tomate, prevăzute să intre în funcţiune încă în trimestrul acesta. Prin intrarea în exploa­tare a noii hale, capacitatea întreprinderii va creşte în 1970 cu 72 la sută faţă de 1965. ★ BRAŞOV (coresp. R.I.). La u­­zinele „Colorom" din Codlea au început lucrările de con­strucţie a unor noi secţii de coloranţi. E vorba de o insta­laţie de fabricare a pigmenţi­­lor organici, două noi secţii de coloranţi, trei unităţi de in­termediari A.B.C. şi o instala­ţie de dispersie. O dată­­ cu punerea în funcţiune a noilor obiective industriale, capacita­tea de producţie a uzinelor „Colorom" din Codlea va spori cu circa 50 la sută. Pledoarie pentru psiholog «Mihai St di on / ndiset1 iubit, în fiecare din bici ar trebui să zacă­­un subtil psiholatj. Fără asta 's greu să ne răai descurcăm'.^1 viaţă. Ne «imm in tramvai, cineva ne galeţi pe picior: replica noasttră, dacă nu se raporrtează (strict la cel care a greşit, ,iUalo­­gul e ca între doi Jsurzi. Din păcate, de pred multe ori, aşa arată „dialogurile“: îl reclami pe Ivînzăttor unui şef de mare magazin că rău te-a servit ibine, iar şeful sare cu guraj la el. Atît. Nici tu — mxmmdîtor — im» eşti mulţumit, fff.nă să asişti fără voie la o s­cena penibilă pe care ci devansat-o (sp&Ană in altceva)* nici «îndEtoni! nu acceptă* nu recepjfgnsa­­ză nimici căci formidabilul responsabil uită subit un a­­mânunt tf. ut de"la Aflam "și Eva: că f­iecare om este to­tuși o iM'.m­­ăueilitate (indi­ferent de gradul său de cul­tură, sau tocmai reportat la aste, şi nu indiferent de virstă, cte mediu, cfc profesie etc). Sus, taxatorkreb, care ţipă egal la toată lintea — ce mî-e un adolescent!*, de 13 ani, ce mi-e un om cu părul alb —, în mentalitatea dumneaei toţi fiind, pur şi sifiplu... pa­sageri (ar fi de stabilit, ce-i mai grav, ce are urmări in­terioare mai nefericite: as­primea faţă de un tînăr sau cea faţă de un bătrîn ? Eu cred că prima situaţie are rezultate mai proaste­. Reiese limpede ca lumina silei, că mai cu seamă oamenii care, prin profesiunea lor, vin in contact zilnic cu sute şi mii de persoane, ar trebui să fie (Continuare în­ pag. a 3-a)­ ­.­ Atletismul continuă să deţină capul de afiş GIUDAD DE MEXICO (de la trimisul Agerpres, Ilie Goga). A joi a fost din nou o mare zi a atletismului. Pe stadionul olimpic, în prezenţa a 70 000 de spectatori au că­zut­ un record mondial şi şase olimpice. ATLETISM: Marea vedetă a zilei şi concursul cel mai pa­sionant au fost, în mod cert, sovieticul Viktor Saneev și proba de triplusalt. In cursul acestei finale palpitante, re­cordul lumii a fost doborît de patru ori, în final titlul olim­pic revenindu-i lui Viktor Sa­­neev cu o săritură care a mă­surat 17,39 m reuşită în ulti­ma încercare. El a întrecut în ordine pe tînărul brazilian Nelson Prudencio — revelaţia zilei — 17,27 m, şi pe italia­nul Giuseppe Gentile, (17,22 m), cel care în calificări des­chisese seria recordurilor lu­mii la această probă. Prezent­­­ în finală, atletul român Şerban Ciochină a avut o comportare neconvingătoare ocupînd lo­cul 13 cu 15.60 m. Cu o aruncare de 73,66 m obţinută în penultima încer­care, sportivul maghiar Gyula Zsivotzky a tranşat în favoa­rea sa duelul cu vechiul său rival, sovieticul Romuald Klim, campion olimpic la To­kio. Klim, care întrecuse re­cordul olimpic în a patra în­cercare cu 73,28 m era consi­derat deja învingător, dar ma­ghiarul şi-a realizat pînă la­ sfîrşit visul său de a cuceri mult rîvnita medalie olimpică, de aur. Bună comportarea lui Lazar Lovász (Ungaria), al­­ treilea clasat (69,78 m) înain­tea unor atleţi mai bine co­taţi pe plan internaţional. In proba de 5 000 m.­tatus:­ (Continuare în pag a 5-a ) TELEGRAMĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi tova­răşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, au primit o telegramă din partea tovarăşilor Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, prin care transmit condoleanţe în legătură cu catastrofa de cale ferată care a avut loc în ţara noastră la 7 octombrie şi exprimă compasiune sinceră familii­lor îndoliate. ■ m 51 'f A w§F/:m? ' «Însă Lucrări de montaj la noul lami­nor de benzi la cald care se află în construcţie la Combinatul siderurgic din Galaţi Foto : MIHAI POPESCU — Studiile efectuate de fieca­re organizaţie comercială din ţară, pe de o parte, precum şi de specialiştii Institutului de cercetări comerciale, pe de altă parte, pentru a determina ni­velul desfacerii la 1969 şi, pe această bază, pentru a dimen­siona şi stabili în structură un fond de marfă cit mai aproape de nevoile populaţiei, au per­mis comerţului să-şi formule­ze cererile încă din luna iunie, la întreaga gamă de articole din grupa bunurilor de consum produse de industria ideală.­­ Aşa a rezultat că în 1969 a- i veni posibilităţi mari de des-­­ facere ceea ce ar permite să se înregistreze un ritm de creşte­re de pînă la 11 la sută faţă de 9,6 în ’67 şi 9,8 în ’68. — In perioada care a pre­cedat contractarea se stabi­lise, de comun acord cu Co­mitetul pentru Problemele Administraţiei Locale, ca fiecare­ judeţ să încerce să-şi acopere cererea în pri­mul rind pe baza unor con­tracte locale. Ce s-a consta­tat la Mangalia ? — „Că indicaţia a favorizat în majoritatea judeţelor obţi­nerea unor­ rezultate bune. Au fost şi căzuţi cînd, ca urma­re a acestor discuţii la nivelul judeţul­ui multe produse au dispărut. Iar altele noi care trebuie să le ia locul nu au a­­părut. S-a constatat, la ,unele întreprinderi, şi tendinţa de a prelua în execuţie articolele CONST­­AMANTEI D­V­I CE I SE CERE si CE OFERĂ INDUSTRIA LOCALA PENTRU 1960 Interviu cu ing. D. Niculescu secretar general în Ministerul Comerţului Interior In luna septembrie a acestui an, la Mangalia industria locala a venit la în­­tilnirea cu comerţul cu „tot ce are ea mai bun‘‘ pentru piaţa articolelor martim­e de uz casnic şi gospodăresc. Această întîlnire trebuia să se soldeze, firesc, cu perfec­tarea unor contracte ferme în baza cărora cererea populaţiei, la nivelul pretenţiilor anului 1969, să fie integral satisfăcută. Şi iată că perioada de contractare s-a încheiat. Care este bilanțul ? I s-a contractat industriei locale tot ce-a oferit ? A putut ea oferi tot Ce i s-a cerut ? . ■a -ew’ I -* • -nil JUHtUPIV.*«" 1 moi'i (continuare în pag a 2-a)

Next