România Liberă, octombrie 1968 (Anul 26, nr. 7448-7474)
1968-10-19 / nr. 7464
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI —nr. 7 464 Simbătă 19 octombrie 1968 6 pagini 30 bani „Trenul“ recoltelor bogate nu aşteaptă pe cei întîrziaţi Raid-anchetă efectuat de corespondenţii ziarului nostru în cîteva din judeţele în care se constată unele rămîneri în urmă la recoltare şi semănat în ultimul timp, datorită unei ameliorări a condiţiilor meteorologice în diferitele zone ale ţării şi angajării, în majoritatea unităţilor agricole, a tuturor forţelor disponibile, umane şi de mecanizare, s-a reuşit ca ritmul de execuţie a lucrărilor de recoltare şi semănat să fie mult intensificat. O mulţime de unităţi din judeţele ILFOV, GALAŢI, TELEORMAN etc. unde activitatea organizatorică s-a caracterizat prin spirit de prevedere, consecvenţă şi supleţe raportează în aceste zile încheierea cu succes a lucrărilor agricole. Intre acestea se numără şi întreprinderile agricole de stat din TRUSTUL ZONAL BUCUREŞTI care, încă de la 16 octombrie, au încheiat însămînţarea griului pe cele 44 000 hectare planificate. Se apreciază însă că nu peste tot se acţionează cu destulă energie pentru ca cele două lucrări majore *— recoltatul şi semănatul — să se desfăşoare cu maximă operativitate. Raidul întreprins în cîteva judeţe din ţară relevă aspecte care, la ora actuală, nu pot fi, sub nici o formă, scuzate sau continuate. Şi totuşi ploile au fir de paravan Măsurătorile pluviometrice făcute de meteorologi au arătat că solul a acumulat, în multe zone, umezeală mai multă decît s-ar fi dorit, îngreunînd procesul de producţie pe cîmp. Acestea sînt adevăruri de netăgăduit. Dar oricit am da vina pe ploi, oricît ne-am ascunde sub paravanul cauzelor obiective vom vedea că acesta este ... găurit şi că, sub el, nu suntem la adăpost. Dimpotrivă , se întrevede clar tentaţia justificării rămînerii în urmă. Peste ogoarele cooperatorilor din Nazna — judeţul Mureş, bunăoară — a plouat cu aceeaşi intensitate ca la C.A.P. Nadeş. Dar, în timp ce primii au ieşit la lucru imediat după ploaia deasă înscriind printre realizări terminarea recoltatului sfeclei de zahăr, a strugurilor şi a unei importante suprafeţe cultivate cu porumb, în timp ce aceştia au folosit fiecare oră prielnică ajungînd să efectueze însămînţatul orzului şi a peste jumătate din suprafaţa planificată cu grîu, cei din Nadeş, aşteptînd să bată soarele puternic, n-au început la timp recoltatul sfeclei și al porumbului — în total 125 hectare. Neavînd terenuri eliberate ei n-au putut începe, masiv. (Continuare în pag. a 2-a) în pag. a 2-a. Jaloane pe drumul cristalizării unui stil de muncă propriu Din activitatea comitetului de direcţie al Fabricii de ciment Tg. Jiu. In paralel cu efectuarea însămînţării griului — lucrare acum terminată — cooperatorii din Ciorogîrla, judeţul Ilfov, şi-au concentrat forţele spre recoltarea grabnică a porumbului. Pînă ieri, ei au cules, transportat şi înmagazinat circa 95 la sută din recoltă. Exemplul cooperatorilor de aici, din întregul judeţ Ilfov, din Ialomiţa şi din alte zone ale ţării, care nu-şi drămuiesc eforturile pentru încheierea cu succes a lucrărilor agricole de toamnă, trebuie urmat pretutindeni, astfel ca întreaga recoltă — de porumb, de sfeclă, cartofi etc. — să fie pusă cît mai repede la adăpost de intemperii. Foto: MIHAI POPESCU SCRISOARE DESCHISA MI La calendele birocraţiei Se cunoaşte prea bine semnificaţia expresiei „la calendele greceşti", care, de fapt, poate fi rezumată într-un singur cuvînt: niciodată. Mi se pare însă că i-aş nedreptăţi pe anticii locuitori ai Eladei, dacă aş folosi expresia pentru a ilustra comportamentul anumitor funcţionari faţă de cererile cetăţenilor. Ca atare, îmi îngădui să o parafrazez în spiritul actualităţii, la calendele birocraţiei. Am mai avut prilejul, în repetate rînduri, să adresez „Scrisoarea deschisă" unor funcţionari care, uitîndu-şi menirea şi nesocotind faptul că nu cetăţeanul trebuie să fie la dispoziţia lor, ci exact invers, îşi permit să trateze cu indiferenţă condamnabilă cererile ce Ie sunt adresate, cereri ce nu reprezintă doar un simplu petec de hîrtie ci un necaz, o doleanţă, in ultimă instanţă un om, care îşi pune nădejdea în spiritul de dreptate şi echitate. Desigur, fenomenul birocratismului nu poate fi eradicat dintr-o dată ci el impune, pe lingă o intensă muncă de educaţie, şi măsuri hotărîte chiar cu caracter administrativ. Tocmai de aceea socotesc că niciodată nu sunt de prisos criticile, luările de poziţie fermă, în vederea respectării cu stricteţe a hotăririlor de partid şi de stat care nu îngăduie nici un fel de acoperire pentru cei care sunt adepţii unor practici birocratice. Poşta de ieri mi-a adus mai multe scrisori de la cititori, prin care sunt semnalate asemenea practici. Tovarăşul Ghiţă Gheorghe din Bucureşti, Şoseaua Giurgiului nr. 96—102, blocul H 2, etajul V, a făcut încă din 1965 o contestaţie la fostul Sfat popular al Capitalei. Neprimind nici un răspuns, timp de doi ani, a revenit la data de 30 mai 1967. Din nou tăcere. Şi a mai trecut un an. A mai făcut o contestaţie înregistrată la Direcţia generală a gospodăriei locative, sub nr. 1297 la 10 mai a.c. Ce-i drept, de atunci nu s-au scurs decît cinci luni, dar omul şi-a pierdut răbdarea şi ne roagă să-i convingem ION MĂRGINEANU (Continuare în pag. a 5-a) 99 Unde duce logica“ abuzului Mărturisim că scrisoarea primită ne-a surprins nu atît prin ceea ce afirma direct, cît prin subtextul ei. îndărătul frazelor bine șlefuite, îndărătul, paragrafelor ordonate aproape fără cusur, am întrevăzut mina unui adevărat maestru. Totul era conceput astfel încît să impresioneze, să convingă. Pe scurt, ni se demonstra că articolul publicat de ziarul nostru în nr. 7837 din 21 iulie a.c., ar fi pus în seama unui om nevinovat-Gheorghe Preda, directorul Direcţiei judeţene de industrie locală Argeş — o serie întreagă de fapte care nu-i aparţin şi care, îl prezentau cităm: „într-o lumină negaţi • De ce s-a indignat directorul Direcţiei judeţene de industrie locală Argeş ? • Cînd operezi după principiul: cine-mparte, parte-şi face vă“. Scrisoarea nu o spunea deschis dar lăsa să se înţeleagă ca, cel învinuit, zice-se pe nedrept, va cere satisfacție apelînd, în acest scop la toate prerogativele conferite de lege. Evident, era de’’datoria noastră să reluăm cercetarea, să vedem în ce măsură întîmpinarea celui ce a făcut obiectul criticii din articolul nostru era întemeiată sau nu. Ne obliga la aceasta şi faptul că cel care ne-a scris nu este un simplu particular, ci o persoană care ocupă o importantă funcţie publică. Aşadar, să derulăm din nou filmul întîmplărilor pe care le-am supus opiniei publice şi să vedem în ce măsură se confirmă. Ceea ce imputam, în esenţă, lui Gheorghe Preda era un comportament abuziv. Profiţind pe poziţia pe care o deţine — subliniam — domnia sa a cerut şi a obţinut să-şi schimbe locuinţa veche cu alta mai confortabilă. Uzînd de aceeaşi situaţie, a beneficiat de ION PAVELESCU MARIN IONIŢA (Continuare în pag. a 2-a) TRANSPORTURILE IN COMUNAINTIA LUNILOR lit IARNA Importantă verigă în lanţul activităţilor de servire publică, transportul în comun nu de puţine ori, în anotimpul friguros, a fost cauza nemulţumirilor cetăţenilor. Dorind să aflăm ce pregătiri de sezon face întreprinderea de Transport Bucureşti, ne-am adresat tov. H. I. TEIUŞAN, directorul general al întreprinderii, solicitîndu-i răspuns la cîteva întrebări : — Ce premise există ca, funcţionarea transportului în comun să reacţioneze prompt la condiţiile atmosferice neprielnice din timpul iernii ? — Faţă de anul trecut, în această iarnă scontăm pe o desfăşurare îmbunătăţită a transporturilor în comun — ne-a asigurat de la început domnia sa — datorită sistemului organizatoric îmbunătăţit, precum şi datorită unor condiţii tehnice-materiale mai bune. In această iarnă intrăm cu un parc de vehicule a căror stare tehnică este bine pusă la punct, în special la autobuze, unde există un număr mare de vehicule noi, moderne. S-a îmbunătăţit sistemul de alimentare cu energie electrică, prin darea in funcţiune a substaţiilor electrice Ion Şulea şi Cotroceni, a crescut baza de garare şi întreţinere, prin intrarea în exploatare a garajului de troleibuze Niţu Vasile şi se află în curs de finisare platforma de parcare Ferentari. In acelaşi timp, s-a îmbunătăţit siguranţa de exploatare şi capacitatea de manevră la troleibuze, prin sistematizarea unor macazuri electrice. In vederea efectuării unor intervenţii rapide cu prilejul apariţiei diverselor defecţiuni îr circulaţie, a fost perfecţionat sistemul informaţional prin sporirea, numărul IOANA PĂTRAŞCU (Continuare în pag. a 5-a) Cu sporită eficienţă, activitatea cotidiană a constructorilor din cadrul şantierului I C.P.F. 73 Orşova, se materializează în noi edificii destinate facilitării circulaţiei rapide. Deasupra apelor Cernei se conturează un nou viaduct Foto : FILIP, FASCALUTA La Oradea a început construcţia unui hotel turistic cu o capacitate de 300 paturi, care va dispune de întreg confortul modern. In clişeu : macheta viitorului hotel Lia Manoliu campioană olimpică! Iii wmmm. iX.. (AMĂNUNTE A 5-A). ÎN PAG. Lucrări pentru creşterea capacităţilor de producţie TIMIŞOARA (coresp. R. I). In noua hală a întreprinderii „Electromotor" a început zilele acestea montarea utilajelor pentru liniile tehnologice automate, prevăzute să intre în funcţiune încă în trimestrul acesta. Prin intrarea în exploatare a noii hale, capacitatea întreprinderii va creşte în 1970 cu 72 la sută faţă de 1965. ★ BRAŞOV (coresp. R.I.). La uzinele „Colorom" din Codlea au început lucrările de construcţie a unor noi secţii de coloranţi. E vorba de o instalaţie de fabricare a pigmenţilor organici, două noi secţii de coloranţi, trei unităţi de intermediari A.B.C. şi o instalaţie de dispersie. O dată cu punerea în funcţiune a noilor obiective industriale, capacitatea de producţie a uzinelor „Colorom" din Codlea va spori cu circa 50 la sută. Pledoarie pentru psiholog «Mihai St di on / ndiset1 iubit, în fiecare din bici ar trebui să zacăun subtil psiholatj. Fără asta 's greu să ne răai descurcăm'.^1 viaţă. Ne «imm in tramvai, cineva ne galeţi pe picior: replica noasttră, dacă nu se raporrtează (strict la cel care a greşit, ,iUalogul e ca între doi Jsurzi. Din păcate, de pred multe ori, aşa arată „dialogurile“: îl reclami pe Ivînzăttor unui şef de mare magazin că rău te-a servit ibine, iar şeful sare cu guraj la el. Atît. Nici tu — mxmmdîtor — im» eşti mulţumit, fff.nă să asişti fără voie la o scena penibilă pe care ci devansat-o (sp&Ană in altceva)* nici «îndEtoni! nu acceptă* nu recepjfgnsază nimici căci formidabilul responsabil uită subit un amânunt tf. ut de"la Aflam "și Eva: că fiecare om este totuși o iM'.măueilitate (indiferent de gradul său de cultură, sau tocmai reportat la aste, şi nu indiferent de virstă, cte mediu, cfc profesie etc). Sus, taxatorkreb, care ţipă egal la toată lintea — ce mî-e un adolescent!*, de 13 ani, ce mi-e un om cu părul alb —, în mentalitatea dumneaei toţi fiind, pur şi sifiplu... pasageri (ar fi de stabilit, ce-i mai grav, ce are urmări interioare mai nefericite: asprimea faţă de un tînăr sau cea faţă de un bătrîn ? Eu cred că prima situaţie are rezultate mai proaste. Reiese limpede ca lumina silei, că mai cu seamă oamenii care, prin profesiunea lor, vin in contact zilnic cu sute şi mii de persoane, ar trebui să fie (Continuare în pag. a 3-a) . Atletismul continuă să deţină capul de afiş GIUDAD DE MEXICO (de la trimisul Agerpres, Ilie Goga). A joi a fost din nou o mare zi a atletismului. Pe stadionul olimpic, în prezenţa a 70 000 de spectatori au căzut un record mondial şi şase olimpice. ATLETISM: Marea vedetă a zilei şi concursul cel mai pasionant au fost, în mod cert, sovieticul Viktor Saneev și proba de triplusalt. In cursul acestei finale palpitante, recordul lumii a fost doborît de patru ori, în final titlul olimpic revenindu-i lui Viktor Saneev cu o săritură care a măsurat 17,39 m reuşită în ultima încercare. El a întrecut în ordine pe tînărul brazilian Nelson Prudencio — revelaţia zilei — 17,27 m, şi pe italianul Giuseppe Gentile, (17,22 m), cel care în calificări deschisese seria recordurilor lumii la această probă. Prezent în finală, atletul român Şerban Ciochină a avut o comportare neconvingătoare ocupînd locul 13 cu 15.60 m. Cu o aruncare de 73,66 m obţinută în penultima încercare, sportivul maghiar Gyula Zsivotzky a tranşat în favoarea sa duelul cu vechiul său rival, sovieticul Romuald Klim, campion olimpic la Tokio. Klim, care întrecuse recordul olimpic în a patra încercare cu 73,28 m era considerat deja învingător, dar maghiarul şi-a realizat pînă la sfîrşit visul său de a cuceri mult rîvnita medalie olimpică, de aur. Bună comportarea lui Lazar Lovász (Ungaria), al treilea clasat (69,78 m) înaintea unor atleţi mai bine cotaţi pe plan internaţional. In proba de 5 000 m.tatus: (Continuare în pag a 5-a ) TELEGRAMĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, au primit o telegramă din partea tovarăşilor Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, prin care transmit condoleanţe în legătură cu catastrofa de cale ferată care a avut loc în ţara noastră la 7 octombrie şi exprimă compasiune sinceră familiilor îndoliate. ■ m 51 'f A w§F/:m? ' «Însă Lucrări de montaj la noul laminor de benzi la cald care se află în construcţie la Combinatul siderurgic din Galaţi Foto : MIHAI POPESCU — Studiile efectuate de fiecare organizaţie comercială din ţară, pe de o parte, precum şi de specialiştii Institutului de cercetări comerciale, pe de altă parte, pentru a determina nivelul desfacerii la 1969 şi, pe această bază, pentru a dimensiona şi stabili în structură un fond de marfă cit mai aproape de nevoile populaţiei, au permis comerţului să-şi formuleze cererile încă din luna iunie, la întreaga gamă de articole din grupa bunurilor de consum produse de industria ideală. Aşa a rezultat că în 1969 a- i veni posibilităţi mari de des- facere ceea ce ar permite să se înregistreze un ritm de creştere de pînă la 11 la sută faţă de 9,6 în ’67 şi 9,8 în ’68. — In perioada care a precedat contractarea se stabilise, de comun acord cu Comitetul pentru Problemele Administraţiei Locale, ca fiecare judeţ să încerce să-şi acopere cererea în primul rind pe baza unor contracte locale. Ce s-a constatat la Mangalia ? — „Că indicaţia a favorizat în majoritatea judeţelor obţinerea unor rezultate bune. Au fost şi căzuţi cînd, ca urmare a acestor discuţii la nivelul judeţului multe produse au dispărut. Iar altele noi care trebuie să le ia locul nu au apărut. S-a constatat, la ,unele întreprinderi, şi tendinţa de a prelua în execuţie articolele CONSTAMANTEI DVI CE I SE CERE si CE OFERĂ INDUSTRIA LOCALA PENTRU 1960 Interviu cu ing. D. Niculescu secretar general în Ministerul Comerţului Interior In luna septembrie a acestui an, la Mangalia industria locala a venit la întilnirea cu comerţul cu „tot ce are ea mai bun‘‘ pentru piaţa articolelor martime de uz casnic şi gospodăresc. Această întîlnire trebuia să se soldeze, firesc, cu perfectarea unor contracte ferme în baza cărora cererea populaţiei, la nivelul pretenţiilor anului 1969, să fie integral satisfăcută. Şi iată că perioada de contractare s-a încheiat. Care este bilanțul ? I s-a contractat industriei locale tot ce-a oferit ? A putut ea oferi tot Ce i s-a cerut ? . ■a -ew’ I -* • -nil JUHtUPIV.*«" 1 moi'i (continuare în pag a 2-a)