România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)

1969-10-10 / nr. 7768

„Románia libera“ nr. 7768 — 10.X.1969 — pag. a 2-a (Urmare din pag. 1) Cartofii au fost scoşi din pă­­mînt dar stau grămadă pe cîmp, pentru că lipseşte capa­citatea organizatorică care să asigure justa dirijare a mij­loacelor existente pentru transportarea lor spre silozuri. Se ştie că I.M.A. efectuează lucrările de însămînţare­ a griului, de fertilizare, de re­coltare. Producţia în cea mai mare parte este hotărîtă de mecanizatori. Cooperatorii a­­chită doar contravaloarea a­­cestor lucrări şi îşi însuşesc tot restul producţiei. Ei sînt deci cei dinţii interesaţi în ob­ţinerea unor recolte cît mai mari. Şi totuşi există încă u­­nităţi care dau dovadă de o adevărată miopie economică. La C.A.P. SEULIA şi C.A.P. BALDA din acelaşi judeţ, bu­năoară, mecanizatorii nu pot face operativ însămînţarea deoarece cooperatorii nu re­coltează porumbul şi cocenii, sfecla şi alte culturi cu opera­tivitatea necesară. Din aceas­tă cauză, o parte din semănă­tori stau sau nu sunt folosite la întreaga capacitate. Uniunea judeţeană a coo­perativelor agricole Mureş nu cunoaşte această situaţie ? De ce nu se insistă pe lingă conducerile cooperativelor a­­gricole să se elibereze cu pri­oritate de culturi — aşa cum a fost dată indicaţia — tere­nurile destinate a fi însămîn­­ţate cu grîu . Aurul cîmpurilor cît mai repede în magazii Insula mare a Brăilei frea­mătă în aceste zile de toam­nă. Peste 16 000 de munci­tori lucrează din zori şi pînă în noapte la strîngerea recol­tei bogate de porumb de pe aceste pămînturi roditoare re­date agriculturii. Menţionăm faptul că, pînă în prezent, producţia medie de porumb se ridică la 4 276 kg boabe la hectar şi ea este în continuă creştere. Aproape 1 000 de au­tocamioane şi numeroase şle­puri asigură transportarea ur­­gentă şi fără pierderi a aces­tui adevărat aur al insulei spre depozitele statului. „Fo­losind cu chibzuinţă şi spirit­­ gospodăresc această forţă, lu­­crînd cu întreaga capacitate a maşinilor, mecanizatorii şi toţi lucrătorii fermelor noas­tre — ne-a declarat tov. ing. ANTON CIOBANU, tehnolo­gul şef al întreprinderii agri­cole de stat „INSULA MARE A BRĂILEI“ , au reuşit să recolteze, pînă în seara zilei de 8 octombrie, aproape 22 000 de hectare cu porumb, ceea ce înseamnă 62 la sută din în­treaga suprafaţă. Menţionez că datorită preocupării şefi­lor de ferme, care au asigurat buna organizare a muncii la toate punctele de recoltare, am reuşit să realizăm o vite­ză zilnică la recoltat de circa 900 de hectare. Rodul acestei activităţi intense este vizibil în toate subunităţile. La fer­mele Paţiu, Dîmbuleasa, Co­­jocaru, Dunărea şi Plopu, de pildă, s-a recoltat peste 80 la sută din întreaga suprafaţă cu porumb. In acelaşi timp, au fost livrate­ pînă în prezent peste 97 000 de tone de po­rumb. Organizîndu-şi mai­­ bine lucrările de depănuşare şi folosind cu mai multă chib­zuinţă mijloacele de trans­port repartizate, fermele Fi­­lipoi, Nufărul, Ţăcău, Braşova şi altele au furnizat statului peste 90 la sută din cantitatea de porumb recoltată“. Mu lăsaţi neglijenţa să dijmuiască recolta Şi la cooperativa din Sălard, judeţul Bihor am întilnit o organizare minuţioasă la re­coltarea porumbului. Imediat după culegători urmăau tăieto­rii de coceni, apoi căruţele ca­­re transportau recolta la ma­gazii şi bazele de recepţiona­­re. Demn de remarcat este faptul că, chiar înainte de a strînge întreaga recoltă de porumb, cooperatorii din SĂ­­LARD şi-au onorat în întregi­me datoria faţă de stat, pre­­dînd întreaga cantitate de 340 tone. Aşa au procedat şi coo­peratorii din TAUTELEC, cei din BRICACIU etc., care şi-au făcut un titlu de cinste din achitarea integrală a obliga­ţiilor contractuale faţă de stat. Din păcate însă, recoltatul porumbului şi predarea can­tităţilor , contractate nu se desfăşoară, pe ansamblul ju­deţului în mod satisfăcător. Pînă în prezent, nu s-a recoltat decît 30 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb. La nume­roase cooperative agricole cum sunt cele din SELEUŞ, DRA­­GOSTE, UILEACUL DE MUN­TE, HIDIŞEUL DE JOS, unde preşedinţii se ocupă sporadic de mobilizarea oamenilor şi de buna organizare a muncii, lu­crările de recoltat decurg a­­nevoie, porumbul fiind strîns de pe suprafeţe mici, sub po­sibilităţile unităţilor respec­tive. La altele, cum sînt cele din CARPINET, LUNCA, REMETEA, RIENI, încă nu s-a cules nici un bob de po­rumb de pe suprafeţele culti­vate. In ceea ce priveşte recolta­tul porumbului se impune să fie reţinut de organele în cauză şi randamentul extrem de scăzut cu care sunt folosi­te cele 48 de combine existen­te în I.M.A. din judeţul Bi­hor, care, pînă la începutul săptămînii curente, abia au reuşit să efectueze culesul pe cîteva sute de hectare. Com­binele din dotarea I.M.A. E­­PISCOPIA B I H O R U L U I, CEFA, GHIORAC etc. lucrea­ză sporadic sau, unele, nu sunt folosite de loc. Negativ este şi faptul că, chiar acolo unde recoltatul porumbului este mai avansat, conducerile unităţilor nu se o­­cupă de transportul operativ, ştiuleţii rămînînd pe cîmp zi­le întregi, fiind supuşi dijmui­­rii rozătoarelor, ciorilor, sau chiar sustragerii de către unii cetăţeni. Inginerul CAROL NAGY de la­ cooperativa din TILEAGD ne-a­­declarat : „Tă­răgănarea transportului re­coltei din cîmp ne-a cauzat pierderi, la porumb, de cel puţin 200 kg la hectar“, în general transportul de pe cîmp decurge anevoios la C.A.P. ŞORHEI. Pe 93 hecta­re, ştiuleţii se aflau pe cîmp, în timp ce căruţele destinate transportului pierdeau ore întregi în faţa coşarelor din curtea cooperativei unde oa­menii erau nevoiţi să descar­ce manual, ştiulete cu ştiulete, deoarece nimeni nu s-a­ îngri­jit să pună la punct elevato­rul electric. La ROŞIORI, de asemenea, abia o treime din recolta de porumb strînsă a fost transportată, preşedinte­­le unităţii, ALEXANDRU BE­­LENESZI, neglijînd organiza­rea corespunzătoare a acestei acţiuni. Ritmul nesatisfăcător înre­gistrat la recoltat, carenţele existente în organizarea trans­porturilor au influenţat ne­favorabil ritmul de livrare a produselor în contul contrac­telor încheiate cu statul. Nici chiar unităţi cum sunt cele din TARIAN, CHERESIG, BUDUSLAU, SINICOLAUL ROMAN, TAMASDA, unde s-au recoltat suprafeţe mai mari, nu au predat încă nici un gram de porumb din cele 250—370 tone contractate. Ase­mănător stau lucrurile şi în ceea ce priveşte floarea-soa­­relui. In vreme ce cooperati­vele din SALACEA, CEFA, TULCA II au predat în între­gime şi, chiar peste prevede­rile contractuale, seminţe de floarea soarelui, conducerile altor unităţi cum sunt cele din comunele AVRAM IANCU, PETREU, ALPARE, TAUT n-au dus pînă acum la baze, nici un kilogram. Neglijenţa dijmuieşte însă recolta. La cooperativa din GURBEDIU, floarea-soarelui s-a depozitat într-un şopron necorespunză­tor, cu umiditate ridicată, cu resturi vegetale, fiind amenin­ţate să se deprecieze. Raid fotografic în judeţul Dîmboviţa Aveţi contracte, aveţi datorii. De ce nu le respectaţi ? — La cîmp nu am avut azi decît 22 de cooperatori şi aceş­tia numai din personalul administrativ — ne-a spus contabila de la C.A.P.­RAZVAD. în via cooperatoarei MARIA MATACHE am întilnit însă o adevărată „concentrare de forţe". Aici forfotea un număr egal de oameni cu cei care au lucrat pe ogoarele unităţii. Ba mai mult decît citit, aici lucrau oameni aduşi şi dintr-o co­mună vecină, cooperatori din Matei Voievod ! Cum de a putut Maria Matache să mobilizeze atîtea braţe de muncă­­ şi dv. tovarăşe preşedinte NICOLAE MOCAN nu reuşiţi ? Şi cooperatorii din Dragodana se pare că au uitat că obli- J gaţiile asumate faţă de stat trebuie îndeplinite integral. Din­­ această unitate nu a ajuns pînă acum la baza de recepţie nici măcar un bob de porumb. Preşedintele unităţii — GHEORGHE GRIGORE — caută să-şi explice această încăl­care a unei obligaţii civice prin lipsa mijloacelor de trans­port. Fotografia din dreapta vă prezintă însă un autocamion destinat să efectueze chiar această lucrare care însă... „toc­­i­mii" de cu seară de acelaşi preşedinte, efectuează... trans- I porturi de lemne. An de an, cooperatorii din SALCUTA au primit un ajutor deosebit din partea statului socialist, materializat în însem­nate credite bancare, specialişti, tractoare şi maşini agricole, mii de tone de îngrăşăminte chimice. Era firesc ca acum, cînd se strînge rodul ogoarelor, principala grijă a consiliului de conducere al acestei unităţi să se îndrepte spre realizarea integrală şi în termen a obligaţiilor contractuale. Dar la Săl­­cuta acest lucru a fost uitat, deşi baza de recepţie de la Titu se află la numai 3 km distanţă, iar — aşa cum se vede în fotografie — în curtea unităţii zac de mai multă vreme 240 tone de porumb. Cînd aveţi de gînd, tovarăşe preşedinte NICOLAE PELMUŞ să livraţi cele 320 tone de porumb pentru care aţi încheiat con­tractul cu statul ? Sau cînd a fost vorba de bani aţi fost pri­mul iar acuma cînd trebuie să-i daţi înapoi vreţi să fiţi ultimul ? Text : MARIUS GEORGESCU Foto : ION POPOVICI mm Timpul nu aşteaptă. Vin ploile şi îngheţul, se des­fundă drumurile, se îngreunează munca în cîmp. Spre a nu ne surprinde cu griul nesemănat sau cu recolta încă pe cîmp, spre a evita pierderile de produse este imperios necesar ca în toate unităţile să se înlăture de urgenţă carenţele organizatorice, să se întărească dis­ciplina în producţie. Acum se cere o înzecire a efortu­rilor. Preocuparea mai stăruitoare a direcţiilor agri­cole judeţene şi uniunilor cooperatiste pentru organi­zarea lucrului în două schimburi şi în schimburi pre­lungite pe un număr cât mai mare de tractoare, organi­zarea temeinică a transporturilor, mobilizarea în masă a cooperatorilor la cules vor permite ca griul să fie în­­sămînţat în cel mai scurt timp pe toate suprafeţele pla­nificate, vor determina ca întreaga recoltă să fie pusă la adăpost de intemperii, în magaziile unităţilor şi ale statului. V. STANCU, V. LAZAR, V. CHIURTU, I. DELEANU, L. CONSTANTIN ­ Puternic stimulent îndeplinirea exemplară Ziarele de ieri au consemnat apariţia a două hotărîri ale Con­siliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Angajaţi în plin efort pentru asigurarea succesului actualei campanii agricole, lucrătorii şi specialiştii de pe ogoare văd în măsurile preconizate noi dovezi ale grijii parti­dului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al oa­menilor muncii, al preţuirii de care se bucu­ra cei care muncesc în acest sector al economiei naţionale. Publicăm mai jos citeva declaraţii înregistrate de redactori şi corespondenţi judeţeni ai ziarului nostru, prin care lucrătorii din agricultură îşi manifestă recunoştinţa pentru recentele măsuri, hotărîrea de a răspunde prin fapte grijii partidului şi statului pentru îmbunătăţirea con­tinuă a condiţiilor lor de viaţă. ILIE DRAGAN, inginer agro-­­­nom la cooperativa agricolă de­­ producţie „N­o Şi Min“ din co-­­ muna Dor Mărunt, judeţul Ia-­­­lomiţa . „In ultimele zile mi-a­­ fost dat să trăiesc două bucurii.­­ Duminică, cu prilejul festivită­ţilor prilejuite de „Ziua recol-­­ tei“ din Piaţa Obor, am aflat că unitatea în care lucrez de a­­proape 10 ani s-a clasat pe pri­mul loc la concursul pe ţară or­ganizat de MNCAP, la cultura griului. Ieri, ziarul mi-a adus vestea că începi­nd de la 1 no­iembrie salariile specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie vor creşte în medie cu 20,6 la sută. In plus, consi­liile de conducere ale unităţi­lor — pe baza recomandărilor Uniunii Naţionale — vor putea să ne acorde, pentru contribuţia adusă la realizarea planului co­operativei, o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor muncă cuvenite preşedintelui, iar pen­tru depăşirea sarcinilor de pro­ducţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primite de pre­şedinte. Am amintit mai înainte de sărbătorirea „Zilei recoltei«. Cu acest prilej a luat cuvîntul to­varăşul Nicolae Ceauşescu ca­re a adresat o înflăcărată che­mare ca specialiştii să-şi aducă pe teren o contribuţie mai sub­stanţială la rezolvarea multiple­lor probleme care se ridică în agricultură. Noua hotărîre se înscrie pe linia stimulării acti­vităţii specialiştilor din produc­­­­ţie, leagă mai mult salarizarea de rezultatele unităţilor în care ne desfăşurăm activitatea, ne obligă să muncim mai bine. 4 203 kg grîu şi 5 000 kg de po­rumb la hectar, cit am scos în 1969, pe suprafeţele de peste 1 400 ha, sunt, fireşte, realizări bune. Dar aceste rezultate nu constituie limita maximă şi sunt convins că printr-o muncă asiduă vom putea dovedi ci­ de curînd acest lucru. Pe ce mă bazez ? Insămînţatul griului, în condiţii agrotehnice superioare, l-am încheiat de citeva zile pe întreaga suprafaţă de 750 ha, iar acum mecanizatorii lucrează la efectuarea arăturilor pe te­renurile rezervate culturii po­rumbului«. Ing. A. PANUS, şef de fermă la întreprinderea agricolă de stat Segarcea, judeţul Dolj : „Am văzut in prevederile hotă­­rîrilor publicate consecvenţa cu care partidul nostru promo­vează principiul echităţii socia­le, al retribuţiei după cantitatea, calitatea şi răspunderea în mun­că. Se preconizează ca venituri­le lucrătorilor din fermele agri­cole de stat să fie nemijlocit le­gate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, inde­pendent de cele înregistrate pe ansamblul întreprinderii. Este o măsură cît se poate de bună, care va îndemna întregul co­lectiv să muncească ziua şi noaptea — atunci cînd urgenţe­le campaniilor o cer — pentru creşterea producţiei şi a veni­tului net După cum se ştie, unele ele- I mente prevăzute în noua hotărî­­r re au fost experimentate în a­­­ gricultura de stat. Pentru re­­­­zultatele bune obţinute în 1968 , am primit după încheierea bi­lanţului, un premiu care a re­prezentat şase salarii. Şi ceilalţi membri ai colectivului fermei, în funcţie de contribuţia adusă, au fost răsplătiţi în acest mod. Judecind după rezultatele obţi­­nu­te în acest an, reiese clar că a­­cest mod de stimulare a activi­tăţii lucrătorilor de ferme s-a dovedit eficient De asemenea, consider ca binevenită măsura ca lunar tuturor lucrătorilor din fermă să li se acorde 86—90 pentru a sarcinilor la sută din salariul tarifar, ur­­mînd ca diferenţa să fie acor­dată la sfîrşitul anului în raport cu realizarea planului de pro­ducţie. Datoria noastră este de a răspunde prin fapte acestor noi dovezi de grijă şi încredere, de a depune toate eforturile pentru creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor, pentru a realiza şi depăşi livrările de produse către stat." EMIL JALBA, tehnician la staţiunea agricolă experimen­tală Săcuieni, judeţul Neamţ : ,,Măsurile prevăzute în hotărîri­­le publicate, care au avut un larg ecou în rîndurile lucrăto­rilor din agricultură, sunt sub­ordonate ţelului suprem al po­liticii partidului nostru : ridica­rea sistematică a nivelului de trai al poporului. Odată cu mulţumirile calde pentru grija de care ne bucurăm, vreau să arăt că este de datoria noastră să muncim mai bine, mai efi­cient. Lucrătorii din cadrul sec­toarelor de cercetare şi produc­ţie ale staţiunii noastre au sar­cini deosebite în ceea ce pri­veşte producerea şi livrarea u­­nor cantităţi sporite de seminţe de mare productivitate. Pe o­­goarele fermei Mirceşti, unde lucrez, semănatul griului pe lo­tul semincer s-a încheiat şi a­­cum lucrum zi şi noapte la re­coltatul porumbului de pe cele 420 hectare­. FLOREA PIRVAN, muncitor la complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor Caracal, judeţul Olt. „Din hotărîrea pu­blicată reiese clar că de-acum înainte cîştigul nostru, nu celor care lucrăm în sectorul zooteh­nic, va fi şi mai legat de re­zultatele obţinute în producţie de fiecare salariat. Şi este fi­resc să fie aşa Am şi trecut — îndată după dezbaterea cifrelor de plan pe 1970 — la asigurarea bazei materiale pentru realiza­rea celor propuse. In sectorul de reproducţie, unde îmi des­făşor activitatea ne străduim să obţinem un număr sporit de purcei, să reducem la minimum mortalitatea Pentru realizarea celor 13 500 tone carne de porc pe care urmează să le livrăm în 1970 s-au asigurat 125 000 de purcei, existînd­ deci toate condiţiile ca viitoarele rezultate să fie la nivelul experienţei cîş­­tigate­. Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Aprovizionarea cu legume şi fructe (Urmare din pag. I) tofi, nu am primit pînă acum decît 3 594 de tone. Adică, adăugăm noi, nici o treime, deşi timpul este favora­bil recoltării şi transportului ! Atunci cind vor veni ploile nu se va repeta oare situaţia de anul trecut cînd s-au irosit mari can-­­ tităţi de cartofi ? In timp ce acest depozit aş­tepta cu nerăbdare să însilozeze produsele, într-un alt punct al oraşului am întilnit o situaţie exact contrarie. Pe rampa de la Obor erau garate 15 vagoane cu cartofi, destinate magazinelor I.A.S., care nu puteau fi descăr­cate, deoarece lipseau mijloacele de transport. Un roi de merceo­logi cu serviete sub braţ se foiau în jurul vagoanelor, lamentîn­­du-se că nu au cui să dea. . indi­caţii pentru această operaţie. Ca să nu mai vorbim de faptul că un vagon întreg expediat de I.A.S. Fălticeni conţinea o parodie de cartofi, aflaţi într-o stare de­plorabilă. ’ Desigur, se vor plăti locaţii pentru staţionarea pre­lungită a vagoanelor cu cartofi pe rampă dar cine va suporta efectiv această gravă neglijenţă ? Transmitem această întrebare organelor de resort, intrucit a­­semenea cazuri se petrec, după cîte sîntem informaţi, şi pe alte rampe din ţară şi am dori să ni se răspundă cine, nominal, plăteşte pagubele. Ne gîndim la persoane fizice nu la întreprin­deri. Aceste întîrzieri nepermise se reflectă, pînă la urmă, în proas­ta aprovizionare a pieţelor din unele cartiere. Am găsit ieri, la intrarea în cartierul Berceni, o piaţă... fantomă. Nu exagerăm cu nimic căci acesta este purul adevăr. în afară de „roata lu­mii“ şi alte jocuri aproximativ distractive, in această piaţă — in care s-au investit sume im­portante pentru a fi amenajată — se mai află o... gogoșerie, o uni­tate I.L.F. cu un singur vînză­­tor și o unitate I.A.S. asemănă­toare. Pe marele platou erau zeci de gherete goale. Oare nu se puteau transporta produse din depozitele care sunt bine a­­sortate ? Ce părere are tovarășul director al I.L.F., Eugen Simio­­nescu ? A avut oare d-sa cu­riozitatea să treacă pe aici, pen­tru a vedea efectele concrete ale acestei clase neglijente ? Un cartier întreg cu mii de lo­cuitori mutaţi in blocurile noi, este­­ la discreţia capriciilor unor diriguitori de mărfuri nepricepuţi, ca să nu spunem şi mai mulţi... Lipsuri sortimentale (in spe­cial la gogoşari) am întilnit ieri şi în pieţele Piscului, Titan, Crîngaşi şi Pajura — repetat neglijate. In piaţa Chibrit, unde s-a deschis un magazin de autoservire (ce-i drept bine aprovizionat), gospodarii au avut ideea năstruşnică de a complica într-un asemenea hal lucrurile, incit cetăţeanul este nevoit că facă două cozi. In loc să se vîndă numai produse pre­­ambalate (aşa cum este logic la un magazin unde servirea tre­buie să fie foarte rapidă), aici produsele se desfac şi la cîntar. Inchipuiti-vă ce harababura si ce aglomeraţie se înregistrează în orele de vîrf ! După ce cumpărătorii îşi fac stagiul cu verzele in braţe în faţa cin­­tarului, sînt nevoiţi apoi să treacă şi pe la casele cu aparatele — adesea — defecte, aşa cum s-a intîmplat ieri. Poa­te n-o să credeţi, dar la acest magazin cu autoservire exist­ă totuşi 14 vânzători. In loc să fie folosiţi pentru preambalarea mărfurilor, se plimbă liniştiţi prin unitate... Ne aflăm în perioada de „vîrf" a aprovizionărilor pentru iarnă. De aceea este necesar să se ia operativ toate măsurile pentru îmbunătăţirea activităţii acestui sector. Căci pe drumul dintre furnizor şi beneficiar persistă încă grave defecţiuni, generate de nerespectarea obligaţiilor contractuale. Pînă la începutul acestei luni din cele circa 110 000 tone de legume şi fructe contractate de I.L.F. Bucureşti- Ilfov, nu au fost livrate decât 48 402 tone. Restanţe mai im­portante au cooperativele agri­cole de producţie din Hereşti, Coşereni, Dascălu , Creaţa şi altele. Silozurile nu pot fi um­plute cu tergiversări şi vorbe goale. Este necesar deci ca fiecare zi prielnică să fie folo­sită­­ pentru impulsionarea re­coltării şi transportului de mărfuri, pentru asigurarea bu­nei aprovizionări a populaţiei cu legume şi fructe de sezon. Locomotiva „Călugăreni" a fost repusă in funcţiune Locomotiva „Câlugăreni“, care a funcţionat începînd din octombrie 1869 pe prima cale ferată românească. Bucureşti — Giurgiu, a fost restaurată şi repusă în func­ţiune Bunica locomotivă, por­nită în cursă de probă, a stir­­nit la apariţia ei în gara Cluj curiozitatea a mii de cetăţeni. Locomotiva „Călugâreni“ va reface in mod simbolic cu prilejul sărbătoririi cen­tenarului căilor ferate ro­mâne, cursa istorică a primu­lui tren românesc din ziua de 19/31 octombrie 1869, la distanţa Bucureşti — Giur­giu. (Agerpres)

Next