România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)

1969-10-10 / nr. 7768

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE • Epoca optimă de semănat se apropie de sfîrșit—fiecare ceas să fie din plin folosit • Culesul și transportul se fac pe vreme bună nu cînd se vor desfunda '• ; ■; ' • - v. -' . . . / ... din onorarea fără întîrziere și integrală a contractelor încheiate cu statul. ‘ drumurile din cauza ploilor! • Fiecare unitate să-şi facă un titlu de cinste Z­ilele favorabile semănatului s-au redus, ele puţind fi numă­rate pe degete. în cazul unităţilor din partea centrală şi nor­dică a ţării acest interval este şi mai mic. Timpul scurt care a mai rămas obligă la concentrarea maximă a eforturilor meca­nizatorilor din I.A.S. şi I.M.A., a cooperatorilor pentru ca sămînţa nouă să fie cit mai repede pusă la germinat. Concomitent, este necesară o şi mai mare amplificare a eforturilor tuturor lucrăto­rilor de pe ogoare pentru încheierea neîntirziată a culesului la culturile tîrzii, îndeosebi a porumbului, sfeclei de zahăr, cartofi­lor, legumelor. Trebuie să se lucreze fără încetare, zi şi noapte, să se folosească din plin toate mijloacele de mecanizare astfel ca întreaga producţie să fie grabnic adunată de pe cîmp şi onorate integral obligaţiile contractuale faţă de stat, înainte ca vremea neprielnică să îngreuneze transportul produselor la bazele de re­­cepţionare. Semnalăm organelor î­i drept că deşi timpul este înaintat, nu peste tot se acţionează cu operativitatea necesară. Raidul în­treprins în diferite judeţe ale ţării ne-a permis să depistăm as­pecte care vădesc că posibilităţile de urgentare a lucrărilor agri­cole de sezon nu sunt fructificate la maxim. Navetişti în plină campanie Experienţa unităţilor agri­cole fruntaşe, consfătuirea griului au arătat cu deo­sebită putere de convin­gere că obţinerea unor re­colte mari de grîu este de neconceput dacă însămînţările nu se fac în perioada agroteh­nică optimă şi la un înalt ni­vel calitativ. Regula aceasta a fost materializată în judeţe­le GALAŢI, BRĂILA, TUL­­CEA, BUZĂU, IALOMIŢA, care au terminat pînă acum însăminţarea griului. Există însă locuri unde a­­grotehnica n-a fost încă privi­tă cu seriozitatea necesară. In judeţul CONSTANŢA, bu­năoară, lucrarea continuă să se desfăşoare într-un ritm nesatisfăcător. însăminţarea griului s-a efectuat aici abia pe 61 la sută din suprafaţa planificată. Ritmul necores­punzător, mai ales în coope­rativele agricole de produc­ţie, este pus de unii specialişti îndeosebi pe seama faptului că terenul este uscat şi se prelu­crează greu. Aşa este, dar aici unele cadre de specialitate nu s-au orientat cu operativita­tea necesară spre reamplasa­­rea griului pe alte terenuri. Capacitatea de lucru a trac­toarelor și semănătoarelor nu este, de asemenea, din plin folosită. Nu se realizează vi­teza zilnică stabilită deoarece ziua de muncă începe tîrziu și se încheie prea devreme. Mai grav este faptul că unii specialişti, acum, în plină campanie, nu se află pînă sea­ra tîrziu, pe cîmp. La coope­rativa agricolă de producţie „Nicolae Bălcescu“, spre e­­xemplu, ziua de lucru a ingi­nerilor GH. IVAN şi SANDA RADU, sub a căror conducere şi îndrumare se execută se­mănatul, este mult scurtată, pentru a putea prinde... auto­buzul care-i transportă la domiciliu, în oraşul Constan­ţa. Cum îşi permit aceşti spe­cialişti să facă naveta tocmai acum, cînd se pun bazele vi­itoarei recolte ? Conducerea Direcţiei agricole judeţene Constanţa are datoria de a sancţiona exemplar aseme­nea abateri. Specialiştii agri­coli poartă o mare răspunde­re pentru efectuarea lucră­rilor agricole şi au obligaţia profesională de a fi acum per­manent pe teren, în mijlocul mecanizatorilor şi cooperato­rilor, spre a le da sprijinul calificat pentru care sunt sa­larizaţi de stat. Maşinile nu pot intra pe terenurile cu... coceni La data de 7 octombrie, în cooperativele agricole din ju­deţul MUREŞ se însămânţase­ră cu grîu 29000 hectare re­­prezentînd 50,2 la sută, pro­cent nesatisfăcător, dacă este raportat la timpul înaintat. Se poate lucra operativ ? Re­zultatele obţinute în aceleaşi condiţii de o serie de unităţi confirmă acest lucru. La CAP. NAZNA, CALUGA­­RENI, VOIVODENI, POGA­CEAUA, de exemplu, semăna­tul este pe sfîrşite, dar în al­tele ritmul este extrem de lent. La C.A.P. VINATORI, de pildă, din suprafaţa de 325 hectare a fost însămînţată cu grîu abia jumătate. Ingine­rul Alexandru Lenard expli­că întîrzierea prin slaba par­ticipare a cooperatorilor la muncile agricole, dar acţio­nează prea puţin sau de loc în acest sens. La C.A.P. MU­­RENI, o piedică în calea se­mănătorilor o constituie lipsa terenurilor eliberate. Sfecla de zahăr n-a început a fi re­coltată, deşi, în locul ei ur­mează să fie însămânţat griul. (Continuare in pag. a 7-a) Meseria, brăţară de aur Gabriela Mefinescu / .ntelesul acestui cuvint, „meserie" se aplica in mod diferit pentru fie­care dintre noi. Meseria a­­lirnă de unii, ca idealul si dacă-î ascultăm chemarea putem influenta, spiritual cu ajutorul ei pe alţii. Orice meserie este educa­tivă si dacă ne gindim cum ne-au invătat părinţii , viata noastră e o scoală de puri­ficare, o probă a focului, cum au si metalele pentru a le încerca rezistenta, un foc in care orice amestec necurat se pierde; atunci meseria e ceea ce ii leagă pe unii oa­meni de altii nu numai ofi­cial sau negustoreşte ci su­fleteşte, intr-un mod în care depind unii de alţii pe un filon logic, organic. Din lipsa unei concepţii inulte a vieţii, ne mai pier­dem nervii cu mărunţişurile, cu supărările zilnice, uitând că este nevoie de un punct de vedere sufletesc trebuitor sarcinilor profesionale, o anume degajare de întim­­plările din afară, care își pierd importanta în fata me­seriei zilnice căreia trebuie (continuare în pag.­­ 3-a) Anul XXVII nr. 7 768 - Vineri 10 octombrie 1969 6 pagini 30 bani Deşi produse există Aprovizionarea cu legume şi fructe continuă să se desfăşoare sub semnul improvizaţiei • Produse în depozite sunt, dar dirijarea acestora pe reţea e defectuoasă • Pieţe de cartier slab aprovi­zionate • în joc de gogoşari şi alte produse de sezon, „roata lumii“... • Tergiversări datorate nerespectării obligaţiilor contractuale • Cine plăteşte pentru va­goanele cu cartofi intrate în locaţie. N­e-am propus ieri dis-de-di­­mineaţă, să vedem cum sunt aprovizionate pieţele bucureştene cu legume şi fructe de sezon. Căci, după citeva zile cind roadele toamnei au intrat mulţumi­tor în circuitul pieţelor, iată că brusc o bună parte a acestora au căzut în acelaşi cunoscut anoni­mat cu lipsurile pe care le tot semnalăm de la o vreme încoa­ce. Există în momentul de faţă o marfă suficientă, dar este­­ prost distribuită in reţeaua co-­j ■nerdală, datorită vechilor caren-­­­ţe de organizare.­­ Ieri dimineaţă, în piaţa „Pro­gresul“ erau cantităţi suficiente de legume şi fructe, dar a­­proape că nu avea cine să le vîndă. Din acest motiv s-au făcut cozi şi cetăţenii îşi pier­deau timpul aşteptînd să fie ser­viţi. Din ce cauză ? Explicaţia ne-a furnizat-o responsabilul unităţilor I.L.F., Ioan Kupsor : — Nu avem decit trei vînză­­tori, deoarece... doi au plecat să servească la expoziţia de la Obor ! O fi într-adevăr nevoie la ex­poziţie, insă nu este admisibil ca celelalte pieţe să fie lăsate fără vînzători tocmai în acele­­ cartiere cu o rază mare de ser­­i­vire. De ce să se ducă cetăţeanul­­ pînă la Obor, cînd firesc ar fi ca­­ el să aibă la dispoziţie în car-­­ tierul său produsele necesare ? ! Ne-am dus apoi la depozitul „Progresul“ al centrului I.L.F. nr. 3 unde directorul adjunct Rares Constantinescu ne-a con- j firmat ceea ce de fapt am con- s statat cu prilejul raidului nos-­­ tru. — Intr-adevăr, intrările de­­ mărfuri au scăzut. Numai la car- j tofi ele s-au redus zilnic cu­­ 200 pînă la 300 de tone, deși a- j vem capacitatea să primim pînă la 1 000 de tone zilnic. Din pla­nul de aprovizionare pentru toamnă-iarnă, care prevede pre­luarea a 12 000 de tone de car- | DUMITRU TABACU MIRCEA SCRIPCA­ ­Continuare In pag. a 2-a) I I I 1 Calea ferată şi şoseaua dintre Gura Văii şi Coramnic, obiective ale complexului de lucrări de la Porţile de Fier Cea mai adîncă I petrolieră din I România La Ghergheasa, judeţul Buzău unde a fost săpată cea mai adîncă sondă din I România — peste 6 200 m — s-a terminat montajul insta­laţiei de suprafaţă şi s-au făcut măsurătorile necesare punerii în exploatare a hi-­i­drocarburilor descoperite aici. Aceasta va fi prima­­ sondă din ţară care va ex­trage ţiţei de la astfel de a­­dîncimi. Alte 10 sonde de mare adincime se află în foraj în Moldova, Oltenia şi pa Valea Prahovei. (Agerpres). Pentru obiectivele de investiţii planificate în acest an !CONSTRUCTORII AŞTEAPTĂ MATERIAIE NU... SCUZE Î n sectorul Investiţiilor I este perioada cînd fie­­­­care minut trebuie bine drămuit, cînd organizarea şi gospodărirea şantierului tre­buie să asigure un flux continuu al muncii. Iar pen- I tru acest flux continuu este I imperios necesar ca mate­­­­rialele de care constructorii­­ și montorii au nevoie să fie i la îndemîna lor, să fie livrate I la termenele prevăzute. Or,­­ acum cînd șantierele au „pă­șit“ în ultimul trimestru, ho­­tărîtor pentru respectarea planului de investiţii, controa­­­­lele efectuate de organele­­ specializate ale Băncii de In- I vestiţii depistează încă o serie­­ ; de abateri de la disciplina­­ contractuală.­­­­ată, de pildă , dacă astăzi,­­ pe şantierul Uzinei Electro-­­ putere-Craiova care îşi dez-­­ voltă capacitatea la producţia­­ de ansamble sudate se în­registrează numai ( !) 90 zile , rămînem­ în urmă la lucrările­­ de construcţii-montaj, una din principalele cauze este neasamblarea şi nemontarea a 34 bucăţi ferme din beton ar­mat care trebuiau, livrate la 30 iunie a.c. Şi să nu uităm, că furnizorul — întreprinderea de prefabricate — se află în aceeaşi localitate, Craiova. Ce scuză poate invoca Baza de aprovizionare şi desfacere nr.3 din Iaşi care a trimis pe acelaşi şantier, al uzinei Electroputere­ Craiova, o can­titate de­ 32,5 tone şină cu 30—40 zile întîrziere faţă de termenul contractual ? Se ştie că in asigurarea unei aprovizionări ritmice cu ma­teriale un rol important re­vine beneficiarului. El este acela care asigură construc­torului repartiţiile şi urmă­reşte respectarea termenelor contractuale. Iar modul cum decurge procesul de aprovizio­nare este şi dovada interesu­lui şi preocupării sale. în a­­ceastă privinţă suntem­ ne­voiţi să acordăm o notă proastă Ministerului Indus­triei Alimentare. Şi o facem C. VRANCEANU (Continuare in pag. a 3-a) • Şantiere „cu sufletul la gură" • Con­tractul — un simplu petic de hîrtie ? • Nici o abatere a furnizorilor de la angajamentele asumate! I­II ------------| ■.................................................... ...............................— Progresul neîntrerupt al țării implică ■--- ■ ........................­....... ........... I,.. ........ .....- --.......I ____| |„ 11­,—­o judicioasă distribuire a cadrelor Obligaţii neonorate ale unor specialişti faţă de judeţul unde au fost repartizaţi • Condiţiile create în cadrul judeţului Bu­zău rămase fără acoperire • Tîrguieli cu or­ganele locale ale unor judeţe mai bine înzes­trate • Asistenţă tehnică „în deplasare" • Unde a dispărut arhitecta? — Aţi văzut-o pe tînăra care a plecat acum din biroul meu ? E arhitectă. De vreo lună şi ju­mătate ducem tratative cu ea : ba că vine, ba că nu vine la noi... In sfîrşit, ne-a promis, li asigurăm condiţii de lucru bune, o garsonieră, şi vom încerca s-o sprijinim cit putem, numai să muncească aici. Avem mare nevoie de specialişti... Cu aceste cuvinte, pe care to­varăşul Mihai Dragomirescu, vicepreşedinte al comitetului executiv judeţean, le rosteşte cu neascunsă uşurare, abordez la Buzău problema relaţiilor dintre noul judeţ şi specialiştii urmînd să contribuie la progresul său social-economic. Fraza notată dă de gîndit: oare între efortu­rile pe care le depun organele, locale pentru asigurarea specia­liştilor necesari dezvoltării jude­ţului şi rezultatele lor este un raport echitabil ? Dar între efor­turile statului de a asigura tine­rilor o calificare superioară şi felul cum unii dintre ei răs­pund ? Fireşte că aici, ca de altfel pretutindeni în ţară, se desfă­şoară o intensă activitate pentru ca investiţiile materiale de case dispun in dezvoltarea economi­­co-socială a judeţului să poată fi acoperite de investiţia umană corespunzătoare. Fără pregătirea, capacitatea profesională a oame­nilor importantele sume inves­tite ar rămîne nişte cifre goale de conţinut. Judeţul ar urma să fie condamnat la acea în­cremenire ce a făcut ca, in tre­cut, unele sate ascunse intre povîrnişuri montane să fie rupte de civilizaţie, iar oraşele sale să se scufunde în praful „locurilor unde nu se intîmpla nimic". — La începuturile activităţii in judeţ am făcut tot ce ne-a stat în putinţă — spunea tov. Ion Strbu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular judeţean — să-i descoperim şi să-i aju­tăm să se afirme pe specialiş­tii noştri, localnicii. Puţini cîţi erau, i-am încurajat, le-am încre­­­­dinţat posturi de răspundere,­­ ne-am ocupat, după posibilităţi, GRAZIELA VANTU (Continuare In pag. a 5-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ In pag. a 6-a: SESIUNEA O.N.U.: • în Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale a fost adoptat proiectul de rezoluţie iniţiat de România, privind problematica tineretului • Intervenţia delegatului României în Co­mitetul pentru probleme financiare și bugetare • Aparențe noi, probleme vechi la sesiu­­ nea F.M.I. • Succesul corului de cameră „Madrigal" la „Philharmonic Hall" din New York """ —■■■

Next