România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)
1969-10-10 / nr. 7768
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE • Epoca optimă de semănat se apropie de sfîrșit—fiecare ceas să fie din plin folosit • Culesul și transportul se fac pe vreme bună nu cînd se vor desfunda '• ; ■; ' • - v. -' . . . / ... din onorarea fără întîrziere și integrală a contractelor încheiate cu statul. ‘ drumurile din cauza ploilor! • Fiecare unitate să-şi facă un titlu de cinste Zilele favorabile semănatului s-au redus, ele puţind fi numărate pe degete. în cazul unităţilor din partea centrală şi nordică a ţării acest interval este şi mai mic. Timpul scurt care a mai rămas obligă la concentrarea maximă a eforturilor mecanizatorilor din I.A.S. şi I.M.A., a cooperatorilor pentru ca sămînţa nouă să fie cit mai repede pusă la germinat. Concomitent, este necesară o şi mai mare amplificare a eforturilor tuturor lucrătorilor de pe ogoare pentru încheierea neîntirziată a culesului la culturile tîrzii, îndeosebi a porumbului, sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor. Trebuie să se lucreze fără încetare, zi şi noapte, să se folosească din plin toate mijloacele de mecanizare astfel ca întreaga producţie să fie grabnic adunată de pe cîmp şi onorate integral obligaţiile contractuale faţă de stat, înainte ca vremea neprielnică să îngreuneze transportul produselor la bazele de recepţionare. Semnalăm organelor îi drept că deşi timpul este înaintat, nu peste tot se acţionează cu operativitatea necesară. Raidul întreprins în diferite judeţe ale ţării ne-a permis să depistăm aspecte care vădesc că posibilităţile de urgentare a lucrărilor agricole de sezon nu sunt fructificate la maxim. Navetişti în plină campanie Experienţa unităţilor agricole fruntaşe, consfătuirea griului au arătat cu deosebită putere de convingere că obţinerea unor recolte mari de grîu este de neconceput dacă însămînţările nu se fac în perioada agrotehnică optimă şi la un înalt nivel calitativ. Regula aceasta a fost materializată în judeţele GALAŢI, BRĂILA, TULCEA, BUZĂU, IALOMIŢA, care au terminat pînă acum însăminţarea griului. Există însă locuri unde agrotehnica n-a fost încă privită cu seriozitatea necesară. In judeţul CONSTANŢA, bunăoară, lucrarea continuă să se desfăşoare într-un ritm nesatisfăcător. însăminţarea griului s-a efectuat aici abia pe 61 la sută din suprafaţa planificată. Ritmul necorespunzător, mai ales în cooperativele agricole de producţie, este pus de unii specialişti îndeosebi pe seama faptului că terenul este uscat şi se prelucrează greu. Aşa este, dar aici unele cadre de specialitate nu s-au orientat cu operativitatea necesară spre reamplasarea griului pe alte terenuri. Capacitatea de lucru a tractoarelor și semănătoarelor nu este, de asemenea, din plin folosită. Nu se realizează viteza zilnică stabilită deoarece ziua de muncă începe tîrziu și se încheie prea devreme. Mai grav este faptul că unii specialişti, acum, în plină campanie, nu se află pînă seara tîrziu, pe cîmp. La cooperativa agricolă de producţie „Nicolae Bălcescu“, spre exemplu, ziua de lucru a inginerilor GH. IVAN şi SANDA RADU, sub a căror conducere şi îndrumare se execută semănatul, este mult scurtată, pentru a putea prinde... autobuzul care-i transportă la domiciliu, în oraşul Constanţa. Cum îşi permit aceşti specialişti să facă naveta tocmai acum, cînd se pun bazele viitoarei recolte ? Conducerea Direcţiei agricole judeţene Constanţa are datoria de a sancţiona exemplar asemenea abateri. Specialiştii agricoli poartă o mare răspundere pentru efectuarea lucrărilor agricole şi au obligaţia profesională de a fi acum permanent pe teren, în mijlocul mecanizatorilor şi cooperatorilor, spre a le da sprijinul calificat pentru care sunt salarizaţi de stat. Maşinile nu pot intra pe terenurile cu... coceni La data de 7 octombrie, în cooperativele agricole din judeţul MUREŞ se însămânţaseră cu grîu 29000 hectare reprezentînd 50,2 la sută, procent nesatisfăcător, dacă este raportat la timpul înaintat. Se poate lucra operativ ? Rezultatele obţinute în aceleaşi condiţii de o serie de unităţi confirmă acest lucru. La CAP. NAZNA, CALUGARENI, VOIVODENI, POGACEAUA, de exemplu, semănatul este pe sfîrşite, dar în altele ritmul este extrem de lent. La C.A.P. VINATORI, de pildă, din suprafaţa de 325 hectare a fost însămînţată cu grîu abia jumătate. Inginerul Alexandru Lenard explică întîrzierea prin slaba participare a cooperatorilor la muncile agricole, dar acţionează prea puţin sau de loc în acest sens. La C.A.P. MURENI, o piedică în calea semănătorilor o constituie lipsa terenurilor eliberate. Sfecla de zahăr n-a început a fi recoltată, deşi, în locul ei urmează să fie însămânţat griul. (Continuare in pag. a 7-a) Meseria, brăţară de aur Gabriela Mefinescu / .ntelesul acestui cuvint, „meserie" se aplica in mod diferit pentru fiecare dintre noi. Meseria alirnă de unii, ca idealul si dacă-î ascultăm chemarea putem influenta, spiritual cu ajutorul ei pe alţii. Orice meserie este educativă si dacă ne gindim cum ne-au invătat părinţii , viata noastră e o scoală de purificare, o probă a focului, cum au si metalele pentru a le încerca rezistenta, un foc in care orice amestec necurat se pierde; atunci meseria e ceea ce ii leagă pe unii oameni de altii nu numai oficial sau negustoreşte ci sufleteşte, intr-un mod în care depind unii de alţii pe un filon logic, organic. Din lipsa unei concepţii inulte a vieţii, ne mai pierdem nervii cu mărunţişurile, cu supărările zilnice, uitând că este nevoie de un punct de vedere sufletesc trebuitor sarcinilor profesionale, o anume degajare de întimplările din afară, care își pierd importanta în fata meseriei zilnice căreia trebuie (continuare în pag. 3-a) Anul XXVII nr. 7 768 - Vineri 10 octombrie 1969 6 pagini 30 bani Deşi produse există Aprovizionarea cu legume şi fructe continuă să se desfăşoare sub semnul improvizaţiei • Produse în depozite sunt, dar dirijarea acestora pe reţea e defectuoasă • Pieţe de cartier slab aprovizionate • în joc de gogoşari şi alte produse de sezon, „roata lumii“... • Tergiversări datorate nerespectării obligaţiilor contractuale • Cine plăteşte pentru vagoanele cu cartofi intrate în locaţie. Ne-am propus ieri dis-de-dimineaţă, să vedem cum sunt aprovizionate pieţele bucureştene cu legume şi fructe de sezon. Căci, după citeva zile cind roadele toamnei au intrat mulţumitor în circuitul pieţelor, iată că brusc o bună parte a acestora au căzut în acelaşi cunoscut anonimat cu lipsurile pe care le tot semnalăm de la o vreme încoace. Există în momentul de faţă o marfă suficientă, dar este prost distribuită in reţeaua co-j ■nerdală, datorită vechilor caren-ţe de organizare. Ieri dimineaţă, în piaţa „Progresul“ erau cantităţi suficiente de legume şi fructe, dar aproape că nu avea cine să le vîndă. Din acest motiv s-au făcut cozi şi cetăţenii îşi pierdeau timpul aşteptînd să fie serviţi. Din ce cauză ? Explicaţia ne-a furnizat-o responsabilul unităţilor I.L.F., Ioan Kupsor : — Nu avem decit trei vînzători, deoarece... doi au plecat să servească la expoziţia de la Obor ! O fi într-adevăr nevoie la expoziţie, insă nu este admisibil ca celelalte pieţe să fie lăsate fără vînzători tocmai în acele cartiere cu o rază mare de serivire. De ce să se ducă cetăţeanul pînă la Obor, cînd firesc ar fi ca el să aibă la dispoziţie în car- tierul său produsele necesare ? ! Ne-am dus apoi la depozitul „Progresul“ al centrului I.L.F. nr. 3 unde directorul adjunct Rares Constantinescu ne-a con- j firmat ceea ce de fapt am con- s statat cu prilejul raidului nos- tru. — Intr-adevăr, intrările de mărfuri au scăzut. Numai la car- j tofi ele s-au redus zilnic cu 200 pînă la 300 de tone, deși a- j vem capacitatea să primim pînă la 1 000 de tone zilnic. Din planul de aprovizionare pentru toamnă-iarnă, care prevede preluarea a 12 000 de tone de car- | DUMITRU TABACU MIRCEA SCRIPCA Continuare In pag. a 2-a) I I I 1 Calea ferată şi şoseaua dintre Gura Văii şi Coramnic, obiective ale complexului de lucrări de la Porţile de Fier Cea mai adîncă I petrolieră din I România La Ghergheasa, judeţul Buzău unde a fost săpată cea mai adîncă sondă din I România — peste 6 200 m — s-a terminat montajul instalaţiei de suprafaţă şi s-au făcut măsurătorile necesare punerii în exploatare a hi-idrocarburilor descoperite aici. Aceasta va fi prima sondă din ţară care va extrage ţiţei de la astfel de adîncimi. Alte 10 sonde de mare adincime se află în foraj în Moldova, Oltenia şi pa Valea Prahovei. (Agerpres). Pentru obiectivele de investiţii planificate în acest an !CONSTRUCTORII AŞTEAPTĂ MATERIAIE NU... SCUZE Î n sectorul Investiţiilor I este perioada cînd fiecare minut trebuie bine drămuit, cînd organizarea şi gospodărirea şantierului trebuie să asigure un flux continuu al muncii. Iar pen- I tru acest flux continuu este I imperios necesar ca materialele de care constructorii și montorii au nevoie să fie i la îndemîna lor, să fie livrate I la termenele prevăzute. Or, acum cînd șantierele au „pășit“ în ultimul trimestru, hotărîtor pentru respectarea planului de investiţii, controalele efectuate de organele specializate ale Băncii de In- I vestiţii depistează încă o serie ; de abateri de la disciplina contractuală.ată, de pildă , dacă astăzi, pe şantierul Uzinei Electro- putere-Craiova care îşi dez- voltă capacitatea la producţia de ansamble sudate se înregistrează numai ( !) 90 zile , rămînem în urmă la lucrările de construcţii-montaj, una din principalele cauze este neasamblarea şi nemontarea a 34 bucăţi ferme din beton armat care trebuiau, livrate la 30 iunie a.c. Şi să nu uităm, că furnizorul — întreprinderea de prefabricate — se află în aceeaşi localitate, Craiova. Ce scuză poate invoca Baza de aprovizionare şi desfacere nr.3 din Iaşi care a trimis pe acelaşi şantier, al uzinei Electroputere Craiova, o cantitate de 32,5 tone şină cu 30—40 zile întîrziere faţă de termenul contractual ? Se ştie că in asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materiale un rol important revine beneficiarului. El este acela care asigură constructorului repartiţiile şi urmăreşte respectarea termenelor contractuale. Iar modul cum decurge procesul de aprovizionare este şi dovada interesului şi preocupării sale. în această privinţă suntem nevoiţi să acordăm o notă proastă Ministerului Industriei Alimentare. Şi o facem C. VRANCEANU (Continuare in pag. a 3-a) • Şantiere „cu sufletul la gură" • Contractul — un simplu petic de hîrtie ? • Nici o abatere a furnizorilor de la angajamentele asumate! III ------------| ■.................................................... ...............................— Progresul neîntrerupt al țării implică ■--- ■ ............................... ........... I,.. ........ .....- --.......I ____| |„ 11,—o judicioasă distribuire a cadrelor Obligaţii neonorate ale unor specialişti faţă de judeţul unde au fost repartizaţi • Condiţiile create în cadrul judeţului Buzău rămase fără acoperire • Tîrguieli cu organele locale ale unor judeţe mai bine înzestrate • Asistenţă tehnică „în deplasare" • Unde a dispărut arhitecta? — Aţi văzut-o pe tînăra care a plecat acum din biroul meu ? E arhitectă. De vreo lună şi jumătate ducem tratative cu ea : ba că vine, ba că nu vine la noi... In sfîrşit, ne-a promis, li asigurăm condiţii de lucru bune, o garsonieră, şi vom încerca s-o sprijinim cit putem, numai să muncească aici. Avem mare nevoie de specialişti... Cu aceste cuvinte, pe care tovarăşul Mihai Dragomirescu, vicepreşedinte al comitetului executiv judeţean, le rosteşte cu neascunsă uşurare, abordez la Buzău problema relaţiilor dintre noul judeţ şi specialiştii urmînd să contribuie la progresul său social-economic. Fraza notată dă de gîndit: oare între eforturile pe care le depun organele, locale pentru asigurarea specialiştilor necesari dezvoltării judeţului şi rezultatele lor este un raport echitabil ? Dar între eforturile statului de a asigura tinerilor o calificare superioară şi felul cum unii dintre ei răspund ? Fireşte că aici, ca de altfel pretutindeni în ţară, se desfăşoară o intensă activitate pentru ca investiţiile materiale de case dispun in dezvoltarea economico-socială a judeţului să poată fi acoperite de investiţia umană corespunzătoare. Fără pregătirea, capacitatea profesională a oamenilor importantele sume investite ar rămîne nişte cifre goale de conţinut. Judeţul ar urma să fie condamnat la acea încremenire ce a făcut ca, in trecut, unele sate ascunse intre povîrnişuri montane să fie rupte de civilizaţie, iar oraşele sale să se scufunde în praful „locurilor unde nu se intîmpla nimic". — La începuturile activităţii in judeţ am făcut tot ce ne-a stat în putinţă — spunea tov. Ion Strbu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular judeţean — să-i descoperim şi să-i ajutăm să se afirme pe specialiştii noştri, localnicii. Puţini cîţi erau, i-am încurajat, le-am încredinţat posturi de răspundere, ne-am ocupat, după posibilităţi, GRAZIELA VANTU (Continuare In pag. a 5-a) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ In pag. a 6-a: SESIUNEA O.N.U.: • în Comitetul pentru problemele sociale, umanitare şi culturale a fost adoptat proiectul de rezoluţie iniţiat de România, privind problematica tineretului • Intervenţia delegatului României în Comitetul pentru probleme financiare și bugetare • Aparențe noi, probleme vechi la sesiu nea F.M.I. • Succesul corului de cameră „Madrigal" la „Philharmonic Hall" din New York """ —■■■