România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)

1969-10-18 / nr. 7775

BANGALORE 17. — Tri­mişii speciali Agerpres, Nico­­lae Ionescu şi Ion­ Puţinelu, transmit: Preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedinte­le Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vi­neri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele ar­tere ale oraşului, oaspeţii ro­mâni au fost salutaţi cu căl­dură de mii de locuitori. Ves­tigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu nu­meroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Ma­hal, care răsfrîng asupra o­­raşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se­­ mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul indus­triei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu mul­te alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-arti­­zani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Va­rietatea şi ingeniozitatea obiec­telor expuse în acest magazin atestă convingător talentul ar­tistic al poporului indian. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de tem­plul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele co­linei, pe o suprafaţă de 20 km pătraţi. In continuare, oaspeţii ro­mâni vizitează grădina zoolo­gică din Mysore, considerată printre cele mai mari din In­dia. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Ban­galore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vege­taţia luxuriantă alternează cu podişuri sterpe, pietroase, la­nurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de pal­mieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa o­mului, efortul de a smulge na­turii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de nu­meroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri uriaşi se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opreşte şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Şoseaua străbate numeroase aşezări rurale. Locuitorii aces­tor sate, adunaţi pe cele două părţi ale drumului, fac o pri­mire călduroasă oaspeţilor ro­mâni.­­ Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore, un dineu în cin­stea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul co­merţului exterior, Petre Tă­­năsie, ambasadorul Româ­niei la­­ Delhi, şi alte persona­­ne oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernu­lui statulu­i Mysore, Pau­l Ve­­erendra, oficialităţi ale mu­nicipalităţii din Bangalore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură. In timpul dineului, des­făşurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi gu­vernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvolta­rea continuă a relaţiilor din­tre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul ro­mân şi indian. După dineu, a fost prezen­tat un spectacol de cîntece şi dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oas­­­peţilor români. *­­ In vizită la unul din monumentele de artă Sosirea înalţilor oaspeţi români la Bangalore Proletari d­in toate ţările, unifi-vă / irimi COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 775 Simbătă 18 octombrie 1969 6 pagini 30 bani Toate unităţile agricole poartă răspunderea pentru TERMINAREA LA TIMP In judeţul Iaşi au fost terminate insămintările Telegrama adresată C.C. al P.C.R. tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii de pe ogoa­rele judeţului Iaşi au terminat la timpul optim şi la un nivel agrotehnic superior însămînţa­­rea cerealelor păioase de toam­nă pe întreaga suprafaţă pla­nificată. In prezent, toate for­ţele şi mijloacele sunt mobili­zate pentru recoltarea într-un timp cit mai scurt a porumbu­lui şi a celorlalte culturi de toamnă, pentru conservarea produselor în cele mai bune condiţiuni şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale desti­nate asigurării fondului de stat la cereale şi alte produse agri­cole. Cu prilejul încheierii însă­­mînţărilor, Comitetul judeţean de partid Iaşi a adresat o tele­gramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se arată, printre altele , încredinţăm conducerea parti­dului, pe dumneavoastră, tova­răşe secretar general, că, a­­vînd călăuză programul măreţ de edificare socialistă a Româ­niei, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultu­ra judeţului Iaşi vor strînge la­olaltă hărnicia, priceperea şi capacitatea de muncă, vor folo­si cu şi mai multă eficienţă baza tehnico-materială de ca­re dispun, pentru asigurarea condiţiilor optime înfăptuirii sarcinilor ce ne revin în anul viitor, în vederea sporirii ne­contenite a rodniciei ogoarelor, pentru creşterea contribuţiei agriculturii la ridicarea nivelu­lui material şi cultural al po­porului. (Agerpres) În dotarea cailor ferate Un vagon modern de călători în dotaţia căilor ferate a intrat un nou tip de vagon de călători clasa a II-a. Din fişa sa tehnică reiese că este compus din trei com­partimente mari, înzestrate cu instalaţie de încălzire cu abur şi electrică, iluminat fluorescent etc. Noul vagon a fost reali­zat în scopul deservirii curselor scurte şi medii dintre localităţile urbane şi rurale, viteza sa maximă de circulaţie fiind de 140 km pe oră (Agerpres). . Fabrica de polietilenă de la Piteşti a intrat în probe tehnologice Noua carte de vizită a argeşenilor şteptată cu interes, nu nu­mai la Piteşti ci şi în în­treaga economie a ţării, pe traiectul industriei de mase plastice şi al ramu­rilor ei adiacente, intrarea în probe tehnologice a fa­bricii de polietilenă de pe marea platformă petro­chimi­­că piteşteană marchează un e­­veniment de o importanţă de­osebită pentru industria chi­mică românească. Sînt cîţiva ani de cînd la Pi­teşti mii şi mii de oameni , localnici, proaspeţi absolvenţi ai şcolilor tehnice, profesiona­le şi ai institutelor de învăţă­­mînt superior — pun sub ve­ghea atentă a specialiştilor că­liţi la şcoala Brazilor, Făgăra­şului, Borzeştilor sau Săvineş­­tilor temelia unei noi cetăţi a industriei româneşti. Iar acum, iată-i însemnele : coloanele­­turnuri, torţa-flamură ! — Această platformă, ne spunea tov. GN­. NASTASE, prim secretar al comitetului judeţean de partid Argeş, este o expresie vie a politicii parti­dului de industrializare socia­listă, de valorificare superioară a bogăţiilor marii şi implicit ale judeţului nostru. Platforma, prin gradul ei de modernitate prin marele număr de produse petro­chimice ce vor fi reali­zate, între care 50 de sortimen­te numai de polietilenă, ne in­clude activ în circuitul econo­miei naţionale. In această ordi­ne de idei trebuie menţionată şi recenta înfiinţare la Piteşti a unei centrale industriale pe­­tro­chimice. Cit despre impli­caţiile de ordin social, ele sunt extrem de favorabile aducînd pe aceste meleaguri, profesiuni noi, şcoli şi locuinţe noi, insti­tute specializate şi, pentru vii­torul apropiat, nu ne ascundem speranţa, că ne va aduce şi o facultate de chimie. Ea, plat­forma, este şi magnetul care determină reîntoarcerea mul­tor argeşeni pe meleagurile na­tale. Acum, cu toţii formează un colectiv unit , hotărît să reprezinte această nouă carte de vizită a industriei ţării, pe­trochimia piteşteană. I-am cunoscut pe cîţiva din­tre purtătorii acestei cârti ele vizită. COSTACHE SAVIV, A. POLIHRONIADE, A. CIO­­RANIC şi alţii, eşalonaţi pe di­verse funcţii dar toţi — şi ca ei alţi zeci şi sute — avînd aceea­şi notă comună : dăruirea plină de abnegaţie pentru zidirea a­­cestei noi cetăţi care este plat­forma petrochimică argeşeană. Dacă am menţiona că nimeni din cei angajaţi in procesul de pornire a fabricii nu şi-au pă­răsit postul de lucru 24 de ore neîntrerupt pînă în zorii celei de-a doua zi, cînd a ieşit pri­ma polietilenă — acesta ar fi doar un amănunt... 60 000 de tone de polietilenă, cit reprezintă cifra anuală de producţie — îşi vor dezlănţui şuvoaiele prin aceste tunele de aducţiune numite fire tehnolo­gice ! Petrolul, pornit pe un drum lent din adîncurile pă­­mîntului, se înfierbîntă în cup­toarele pirolizei (prima instala­ţie a combinatului intrată în funcţiune) şi, la o temperatură, pe care am denumi-o a mari­lor creaţii, se îndreaptă spre reactoarele fabricii de polieti­lenă. Se vede însă că numai temperatura nu este de ajuns, mai este necesară şi presiunea, iar pentru a fi realizată aceas­ta, intră în funcţiune instalaţii care produc peste 1 500 de ai- PAUL LAMPERT corespondentul „României libere“ (Continuare in pag. a 12-a) Din nou despre aprovizionarea populaţiei cu lemne şi cărbuni USCĂTURILE“ PERSISTA­­N 99 99PĂDUREA“ COMBUSTIBILULUI I­n ziarul de ieri anunţam că vom reveni cu un nou raid-anchetă — în legă­tură cu felul cum se desfăşoară aprovizionarea populaţiei cu lemne şi cărbuni. In ancheta întreprinsă ieri în Capitală am constatat că defecţiunile semnalate persis­tă încă, deşi se observă un anume reviriment, în special în volumul sporit al vagoa­nelor cu lemne şi cărbuni care sosesc la depozite. Nu­mai în ultimele două zile au sosit în Bucureşti 1 100 de vagoane cu lemne şi cărbuni, ceea ce înseamnă în medie I 550 de vagoane pe zi. Există I aşadar premise pentru a răs- I punde solicitărilor cetăţeni- I lor, deşi unii furnizori din I ţară au încă mari datorii ne­onorate. In Bucureşti se în- I registrează o restanţă de 1­72.000 tone de lemne de foc, I cu toată impulsionarea din­­ ultimele zile, în alte oraşe din ţară restanţele sînt de asemenea însemnate. Aştep­tăm — în acest sens — răs­punsul conducerii Ministeru­lui Industriei Lemnului, pen­tru a ne explica pe bază de fapte concrete cauzele aces­tor serioase rămîneri în ur­mă, care se răsfrîng pînă la urmă pe seama solicitanţilor. Există, desigur şi unele cauze obiective, dar­­ adevărul este că se manifestă multe caren­ţe organizatorice. Dacă numărul de vagoane cu lemne sosite a crescut, în schimb la depozitele pe care le-am vizitat, aru fost marto­rii aceloraşi lipsuri semna­late. Există, cum spuneam, cantităţi suficiente de lemne de foc şi cărbuni, dar desfa­cerea lor este prost organi­zată şi — ca atare — cetă­ţenii îşi pierd zile întregi în aşteptarea unor ipotetice date de livrare. La depozitul 102 din strada Păunaşul Codrului I se livrau ieri lemne în contul zilei de... 18 iunie, adică după patru luni de la achi­tarea costului lor I în timpul acesta, în depozit erau 12 va­goane de lemne şi cărbuni, la care lucrau (dacă se poate spune aşa) doar trei descăr­­cători. Această harababură este vizibilă şi în alte depo­zite. Dar ceea ce încurcă complet lucrurile este moda­litatea de a se trimite bonu­rile de la un depozit la altul, incit şefii de unităţi nu ştiu pur şi simplu ce să mai facă. Să ascultăm părerea unor responsabili de asemenea uni­tăţi, oameni cu experienţă ,de peste 20 de ani în acest sec­tor. Petre Borcan, șeful depozi-DUMITRU TABACU MIRCEA SCRIPCA (Counttwire in pag . 5 a) în ultimele zile, nivelul realizărilor pe graficul lucrărilor agricole de toamnă a continuat să urce. Eforturile conjugate ale mecanizatorilor din I.A.S. şi I.M.A., ale cooperatorilor, specialiștilor agricoli au determinat un ritm superior de lucru. Drept urmare, pînă la 16 octombrie griul a fost pus în sol, la întreprinderile agricole de stat, pe 92 la sută, iar la cooperati­vele agricole de producţie pe 91 la sută din suprafeţele plani­ficate. în ceea ce priveşte recoltarea, la cooperativele agri­cole, s-au realizat, pînă la 16 octombrie, următoarele procen­te : 85 la sută la cartofi, 66 la sută la porumbul pentru boabe, 64 la sută la sfecla de zahăr şi 57 la sută la struguri. într-o serie de judeţe există însă unităţi care neluînd la timp startul în campanie au rămas mult în urmă. Constatările făcute de corespondenţii noştri arată că nici acum în aceste unităţi codaşe nu se acţionează cu toată energia pentru recuperarea restanţelor, deşi se ştie că de acum încolo, orice zi pierdută, înseamnă minusuri certe de recoltă la hectar. Ce se întîmplă în Covasna ? In cîteva rînduri, ziarul nos­tru a semnalat că, în judeţul COVASNA, ritmul de lucru la semănat şi recoltări este nesa­tisfăcător. Subliniam că griul, care urma să fie însămînţat în parte după cartofi, nu poate fi pus repede la germinat de­oarece culesul acestor produse a decurs cu încetinitorul. Ţinem să precizăm, pentru ştiinţa to­varăşilor din cadrul direcţiei agricole, că nici acum, după semnale repetate, tractoarele şi maşinile de recoltat cartofi, în­­ care s-au investit mari sume de bani, nu sunt folosite la întreaga capacitate. Neutili­­zarea integrală a mijloacelor de mecanizare şi slaba organi­zare a muncii cooperatorilor din unele unităţi au făcut ca pînă la 16 octombrie să se strîngă cartofii doar de pe 85 la sută din terenurile cultivate şi să se însămînţeze doar 65 la sută din suprafeţele destinate griului şi secarei. O serie de unităţi trag serios în urmă realizările pe ansam­blu. Este vorba de C.A.P. BICSAD, MALNAŞ, LISNAU, MICFALAU, BOROŞNEU, MARE, POIAN şi altele, unde carenţele în producţie n-au fost nici pînă acum anihilate cu ajutorul delegaţilor direcţiei agricole şi uniunii cooperatiste. La LISNAU, bunăoară, nu s-a asigurat cazarea corespunzătoa­re a tractoriştilor veniţi din alte unităţi. Din această cauză ei părăsesc mai devreme cîmpul, pentru a se deplasa pe distanţe mari la domiciliul lor. (Continuare in pag a 7-a) TELEGRAMA Excelenţei Sale SEIC MUKHTAR MOHAMED HUSSEIN Preşedintele ad-interim al Republicii Somalia MOGADISCIO In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre, poporului somalez şi fami­liei îndoliate profunde condoleanţe şi întreaga noastră compa­siune pentru încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii So­malia, dr. Abdirashid Ali Shermarke. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next