România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)
1969-10-18 / nr. 7775
BANGALORE 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea şi ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km pătraţi. In continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetaţia luxuriantă alternează cu podişuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa omului, efortul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri uriaşi se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opreşte şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Şoseaua străbate numeroase aşezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi pe cele două părţi ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, şi alte personane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Veerendra, oficialităţi ale municipalităţii din Bangalore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi indian. După dineu, a fost prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeţilor români. * In vizită la unul din monumentele de artă Sosirea înalţilor oaspeţi români la Bangalore Proletari din toate ţările, unifi-vă / irimi COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 775 Simbătă 18 octombrie 1969 6 pagini 30 bani Toate unităţile agricole poartă răspunderea pentru TERMINAREA LA TIMP In judeţul Iaşi au fost terminate insămintările Telegrama adresată C.C. al P.C.R. tovarăşului Nicolae Ceauşescu Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi au terminat la timpul optim şi la un nivel agrotehnic superior însămînţarea cerealelor păioase de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. In prezent, toate forţele şi mijloacele sunt mobilizate pentru recoltarea într-un timp cit mai scurt a porumbului şi a celorlalte culturi de toamnă, pentru conservarea produselor în cele mai bune condiţiuni şi pentru achitarea obligaţiilor contractuale destinate asigurării fondului de stat la cereale şi alte produse agricole. Cu prilejul încheierii însămînţărilor, Comitetul judeţean de partid Iaşi a adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se arată, printre altele , încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că, avînd călăuză programul măreţ de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultura judeţului Iaşi vor strînge laolaltă hărnicia, priceperea şi capacitatea de muncă, vor folosi cu şi mai multă eficienţă baza tehnico-materială de care dispun, pentru asigurarea condiţiilor optime înfăptuirii sarcinilor ce ne revin în anul viitor, în vederea sporirii necontenite a rodniciei ogoarelor, pentru creşterea contribuţiei agriculturii la ridicarea nivelului material şi cultural al poporului. (Agerpres) În dotarea cailor ferate Un vagon modern de călători în dotaţia căilor ferate a intrat un nou tip de vagon de călători clasa a II-a. Din fişa sa tehnică reiese că este compus din trei compartimente mari, înzestrate cu instalaţie de încălzire cu abur şi electrică, iluminat fluorescent etc. Noul vagon a fost realizat în scopul deservirii curselor scurte şi medii dintre localităţile urbane şi rurale, viteza sa maximă de circulaţie fiind de 140 km pe oră (Agerpres). . Fabrica de polietilenă de la Piteşti a intrat în probe tehnologice Noua carte de vizită a argeşenilor şteptată cu interes, nu numai la Piteşti ci şi în întreaga economie a ţării, pe traiectul industriei de mase plastice şi al ramurilor ei adiacente, intrarea în probe tehnologice a fabricii de polietilenă de pe marea platformă petrochimică piteşteană marchează un eveniment de o importanţă deosebită pentru industria chimică românească. Sînt cîţiva ani de cînd la Piteşti mii şi mii de oameni , localnici, proaspeţi absolvenţi ai şcolilor tehnice, profesionale şi ai institutelor de învăţămînt superior — pun sub veghea atentă a specialiştilor căliţi la şcoala Brazilor, Făgăraşului, Borzeştilor sau Săvineştilor temelia unei noi cetăţi a industriei româneşti. Iar acum, iată-i însemnele : coloaneleturnuri, torţa-flamură ! — Această platformă, ne spunea tov. GN. NASTASE, prim secretar al comitetului judeţean de partid Argeş, este o expresie vie a politicii partidului de industrializare socialistă, de valorificare superioară a bogăţiilor marii şi implicit ale judeţului nostru. Platforma, prin gradul ei de modernitate prin marele număr de produse petrochimice ce vor fi realizate, între care 50 de sortimente numai de polietilenă, ne include activ în circuitul economiei naţionale. In această ordine de idei trebuie menţionată şi recenta înfiinţare la Piteşti a unei centrale industriale petrochimice. Cit despre implicaţiile de ordin social, ele sunt extrem de favorabile aducînd pe aceste meleaguri, profesiuni noi, şcoli şi locuinţe noi, institute specializate şi, pentru viitorul apropiat, nu ne ascundem speranţa, că ne va aduce şi o facultate de chimie. Ea, platforma, este şi magnetul care determină reîntoarcerea multor argeşeni pe meleagurile natale. Acum, cu toţii formează un colectiv unit , hotărît să reprezinte această nouă carte de vizită a industriei ţării, petrochimia piteşteană. I-am cunoscut pe cîţiva dintre purtătorii acestei cârti ele vizită. COSTACHE SAVIV, A. POLIHRONIADE, A. CIORANIC şi alţii, eşalonaţi pe diverse funcţii dar toţi — şi ca ei alţi zeci şi sute — avînd aceeaşi notă comună : dăruirea plină de abnegaţie pentru zidirea acestei noi cetăţi care este platforma petrochimică argeşeană. Dacă am menţiona că nimeni din cei angajaţi in procesul de pornire a fabricii nu şi-au părăsit postul de lucru 24 de ore neîntrerupt pînă în zorii celei de-a doua zi, cînd a ieşit prima polietilenă — acesta ar fi doar un amănunt... 60 000 de tone de polietilenă, cit reprezintă cifra anuală de producţie — îşi vor dezlănţui şuvoaiele prin aceste tunele de aducţiune numite fire tehnologice ! Petrolul, pornit pe un drum lent din adîncurile pămîntului, se înfierbîntă în cuptoarele pirolizei (prima instalaţie a combinatului intrată în funcţiune) şi, la o temperatură, pe care am denumi-o a marilor creaţii, se îndreaptă spre reactoarele fabricii de polietilenă. Se vede însă că numai temperatura nu este de ajuns, mai este necesară şi presiunea, iar pentru a fi realizată aceasta, intră în funcţiune instalaţii care produc peste 1 500 de ai- PAUL LAMPERT corespondentul „României libere“ (Continuare in pag. a 12-a) Din nou despre aprovizionarea populaţiei cu lemne şi cărbuni USCĂTURILE“ PERSISTAN 99 99PĂDUREA“ COMBUSTIBILULUI In ziarul de ieri anunţam că vom reveni cu un nou raid-anchetă — în legătură cu felul cum se desfăşoară aprovizionarea populaţiei cu lemne şi cărbuni. In ancheta întreprinsă ieri în Capitală am constatat că defecţiunile semnalate persistă încă, deşi se observă un anume reviriment, în special în volumul sporit al vagoanelor cu lemne şi cărbuni care sosesc la depozite. Numai în ultimele două zile au sosit în Bucureşti 1 100 de vagoane cu lemne şi cărbuni, ceea ce înseamnă în medie I 550 de vagoane pe zi. Există I aşadar premise pentru a răs- I punde solicitărilor cetăţeni- I lor, deşi unii furnizori din I ţară au încă mari datorii neonorate. In Bucureşti se în- I registrează o restanţă de 172.000 tone de lemne de foc, I cu toată impulsionarea din ultimele zile, în alte oraşe din ţară restanţele sînt de asemenea însemnate. Aşteptăm — în acest sens — răspunsul conducerii Ministerului Industriei Lemnului, pentru a ne explica pe bază de fapte concrete cauzele acestor serioase rămîneri în urmă, care se răsfrîng pînă la urmă pe seama solicitanţilor. Există, desigur şi unele cauze obiective, dar adevărul este că se manifestă multe carenţe organizatorice. Dacă numărul de vagoane cu lemne sosite a crescut, în schimb la depozitele pe care le-am vizitat, aru fost martorii aceloraşi lipsuri semnalate. Există, cum spuneam, cantităţi suficiente de lemne de foc şi cărbuni, dar desfacerea lor este prost organizată şi — ca atare — cetăţenii îşi pierd zile întregi în aşteptarea unor ipotetice date de livrare. La depozitul 102 din strada Păunaşul Codrului I se livrau ieri lemne în contul zilei de... 18 iunie, adică după patru luni de la achitarea costului lor I în timpul acesta, în depozit erau 12 vagoane de lemne şi cărbuni, la care lucrau (dacă se poate spune aşa) doar trei descărcători. Această harababură este vizibilă şi în alte depozite. Dar ceea ce încurcă complet lucrurile este modalitatea de a se trimite bonurile de la un depozit la altul, incit şefii de unităţi nu ştiu pur şi simplu ce să mai facă. Să ascultăm părerea unor responsabili de asemenea unităţi, oameni cu experienţă ,de peste 20 de ani în acest sector. Petre Borcan, șeful depozi-DUMITRU TABACU MIRCEA SCRIPCA (Counttwire in pag . 5 a) în ultimele zile, nivelul realizărilor pe graficul lucrărilor agricole de toamnă a continuat să urce. Eforturile conjugate ale mecanizatorilor din I.A.S. şi I.M.A., ale cooperatorilor, specialiștilor agricoli au determinat un ritm superior de lucru. Drept urmare, pînă la 16 octombrie griul a fost pus în sol, la întreprinderile agricole de stat, pe 92 la sută, iar la cooperativele agricole de producţie pe 91 la sută din suprafeţele planificate. în ceea ce priveşte recoltarea, la cooperativele agricole, s-au realizat, pînă la 16 octombrie, următoarele procente : 85 la sută la cartofi, 66 la sută la porumbul pentru boabe, 64 la sută la sfecla de zahăr şi 57 la sută la struguri. într-o serie de judeţe există însă unităţi care neluînd la timp startul în campanie au rămas mult în urmă. Constatările făcute de corespondenţii noştri arată că nici acum în aceste unităţi codaşe nu se acţionează cu toată energia pentru recuperarea restanţelor, deşi se ştie că de acum încolo, orice zi pierdută, înseamnă minusuri certe de recoltă la hectar. Ce se întîmplă în Covasna ? In cîteva rînduri, ziarul nostru a semnalat că, în judeţul COVASNA, ritmul de lucru la semănat şi recoltări este nesatisfăcător. Subliniam că griul, care urma să fie însămînţat în parte după cartofi, nu poate fi pus repede la germinat deoarece culesul acestor produse a decurs cu încetinitorul. Ţinem să precizăm, pentru ştiinţa tovarăşilor din cadrul direcţiei agricole, că nici acum, după semnale repetate, tractoarele şi maşinile de recoltat cartofi, în care s-au investit mari sume de bani, nu sunt folosite la întreaga capacitate. Neutilizarea integrală a mijloacelor de mecanizare şi slaba organizare a muncii cooperatorilor din unele unităţi au făcut ca pînă la 16 octombrie să se strîngă cartofii doar de pe 85 la sută din terenurile cultivate şi să se însămînţeze doar 65 la sută din suprafeţele destinate griului şi secarei. O serie de unităţi trag serios în urmă realizările pe ansamblu. Este vorba de C.A.P. BICSAD, MALNAŞ, LISNAU, MICFALAU, BOROŞNEU, MARE, POIAN şi altele, unde carenţele în producţie n-au fost nici pînă acum anihilate cu ajutorul delegaţilor direcţiei agricole şi uniunii cooperatiste. La LISNAU, bunăoară, nu s-a asigurat cazarea corespunzătoare a tractoriştilor veniţi din alte unităţi. Din această cauză ei părăsesc mai devreme cîmpul, pentru a se deplasa pe distanţe mari la domiciliul lor. (Continuare in pag a 7-a) TELEGRAMA Excelenţei Sale SEIC MUKHTAR MOHAMED HUSSEIN Preşedintele ad-interim al Republicii Somalia MOGADISCIO In numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, transmit Excelenţei Voastre, poporului somalez şi familiei îndoliate profunde condoleanţe şi întreaga noastră compasiune pentru încetarea din viaţă a preşedintelui Republicii Somalia, dr. Abdirashid Ali Shermarke. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România