România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-22 / nr. 7805
. In preajma încheierii anului t Ritmul de realizare a investiţiilor industriale trebuie menţinut la cote cît mai înalte olul hotăritor al investiţiilor in înfăptuirea amplului program de dezvoltare a industriei noastre socialiste este evidenţiat, ca urmare a griei permanente a conducerii de partid şi de stat pentru realizarea noilor obiective economice, de valorile mari, materiale şi umane angajate în această activitate. Este semnificativ în acest sens, că din volumul total al investiţiilor planificat a se realiza în actualul plan cincinal, mai mult fie jumătate este repartizat industriei, ceea ce va contribui in mod substanţial la realizarea unei creşteri a producţiei industriale în anul 1970 cu peste 73 la sută faţă de anul 1985. In atingerea acestui obiectiv fundamental, sarcini de seamă revin,, cum e şi firesc, Ministerului Construcţiilor Industriale. Am adresat ing. MATEI GHIGIU, ministrul construcţiilor industriale, cîteva întrebări referitoare la stadiul actual şi la perspectivele realizării planului de investiţii pe anii 1969 şi 1970 asupra problemelor care se ridică la această dată şi a măsurilor ce se impun pentru rezolvarea lor. — La 20 noiembrie 1969, — ne-a spus domnia-sa — realizarea planului de construcţii-montaj reprezintă 89,5 la sută din planul anual al ministerului nostru, ceea ce permite ca prin menţinerea unui ritm ridicat in toate unităţile, prin concentrarea eforturilor tuturor factorilor care concură la realizarea noilor capacităţi industriale, să se îndeplinească integral, pînă la 31 decembrie, planul anual de construcţii-montaj. Această realizare presupune atingerea unor stadii fizice care să permită o activitate economică eficientă, prin asigurarea punerilor în funcţiune la termenul şi capacitatea stabilită şi chiar reducerea duratelor de execuţie a investiţiilor. Analiza situaţiei realizării planului pe 10 luni, pe titularii de investiţii, evidenţiază, in primul rînd, felul în care beneficiarii şi-au pregătit investiţiile pe acest an. Astfel, peste media menţionată se situiază realizările pentru Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Petrolului, Ministerul Industriei Metalurgice ş.a., în timp ce Ministerul Industriei Lemnului, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, sau Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii se situează sub această medie. Aş menţiona faptul că unele investiţii bine pregătite au fost finalizate chiar înainte de termen. De exemplu : Fabrica de fibre poliesterice — Iaşi, Uzina de aluminiu — Slatina, instalaţia de fire textile şi reţele cord Relon de la Săvineşti, dezvoltarea întreprinderii „Electronica“ — Bucureşti etc. La alte investiţii, insuficient pregătite, elaborarea documentaţiei s-a făcut fără decalaj suficient faţă de execuţie, iar completările şi modificările s-au prelungit uneori peste termenul de punere în funcţiune, cu efecte economice evident nefavorabile. Este cazul printre altele, al unităţilor de îngrăşăminte de la Craiova şi Turnu Măgurele. Nu trebuie să uităm, de asemenea, că pentru o serie de investiţii, stabilirea termenelor de punere în funcţiune pe anul 1969 s-a făcut fără corelarea livrării utilajelor, echipamentelor şi materialelor speciale din ţară şi import, ceea ce a produs perturbări în desfăşurarea activităţii şi a impus, pe parcurs, necesitatea modificării unor termene de punere în funcţiune. — Referindu-vă, mai înainte, la necesitatea realizării linei eficienţe economice maxime a investiţiilor afi subliniat importanţă scurtării duratei de execuţie a obiectivelor, a punerii in funcţiune într-un termen cit mai scurt, deci ji In condiţii care să asigure atingerea cit mai rapidă a indicatorilor din proiect. In acest sens vă rugăm să arătaţi ce loc ocupă in preocupările ministerului dv. factorul timp. — In realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs ministerul nostru a acordat o atenţie deosebită lucrărilor la cele circa 400 de capacităţi care au termene de punere în funcţiune în 1969. Dintre acestea in prezent au mai rămas de realizat, în lunile noiembrie şi decembrie, circa 170. Această cifră arată, prin ea însăşi, importanţa sarcinilor care stau, în continuare, în faţa tuturor factorilor care contribuie la realizarea punerilor în funcţiune (titular, constructor, furnizor de utilaje, de echipamente sau materiale din ţară sau din import). Constructorii, montorii şi instalatorii sunt mobilizaţi să asigure realizarea termenelor de punere în funcţiune. I. BUTNARU (Continuare în pag. a 3-a) Interviu cu ing. Matei Ghigiu ministrul construcţiilor industriale O.N.U. : • Reafirmarea legitimităţii dreptului popoarelor la o existenţă liberă şi suverană — „Manifestul de la Lusaka" adoptat cu majoritate de voturi • Adoptarea rezoluţiei iniţiată de România în problema formării de cadre tehnice • „Apollo-12" a ieşit din sfera de atracţie lunară, îndreptîndu-se spre Pămînt Corespondenţă din Bruxelles de la Jean Morét înaintea conferinţei la nivel înalt INCERTITUDINE LA SEDIUL PIEŢEI COMUNE In pag. a 6-a proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 805 Sîmbata 22 noiembrie 1969 6 pagini 30 bani Instalația „cheie" în cadrul Combinatului petrochimic — Piteşti. Complexul de piroliză, intrat în funcțiune in acest semestru, are ca produs principal etilena de mare puritate (99,99 la sută) care se utilizează aici pentru fabricarea polietilenei de presiune inaltă, iar excesul se livrează prin conductă Combinatului chimic Rimnicu Vîlcea pentru fabricarea policlorurii de vinil. In clişeu: vederea instalaţiilor in aer liber din complexul de piroliză de la Piteşti. Foto : MIHAI POPESCU Minerii de la _______________ Lupeni au livrat 60 000 tone cărbune peste plan Colectivul minei Lupeni a livrat unităţilor de preparare şi cocsificare 60 000 tone cărbune peste prevederile de plan. O dată cu aceasta a fost realizat şi planul de producţie pe 11 luni, depăşindu-se cu mult angajamentul anual. Folosirea mai eficientă a mijloacelor de mecanizare a asigurat sporirea productivităţii muncii cu aproape 9 la sută faţă de prevederi şi realizarea a 1 400 000 lei beneficii suplimentare. S-au creat astfel premise ca, încă din luna viitoare, productivitatea planificată pentru ultimul an al cincinalului să fie realizată. (Agerpres). Judecător: OBŞTEA SATULUI O interesantă acţiune pentru ocrotirea avutului obştesc Apărarea avutului obştesc este o responsabilitate socială pe care o are fiecare cetăţean în parte ca şi colectivitatea in ansamblul ei — dar cu atît mai mult cei desemnaţi pentru a răspunde în mod special acestei îndatoriri de maximă însemnătate. Ne gîndim îndeosebi la membrii comisiilor de judecată care funcţionează în întreprinderi şi instituţii, pe ■lingă consiliile populare, în cooperativele agricole de producţie — comisii care, ca organe de influenţare şi jurisdicţie, reprezintă mijloace obşteşti de educare, prevenire şi sancţionare a neglijenţei sau necinstei in manipularea bunului public. Intr-adevăr, deşi au o activitate relativ scurtă în timp — fiind constituite de mai puţin de un an şi majoritatea începînd să lucreze practic doar de citeva luni —, multe comisii de judecată funcţionează deja ca organisme vii şi dinamice, avind o autoritate recunoscută in mijlocul colectivului în care funcţionează şi o eficienţă a muncii ilustrată printr-o scădere a tentativelor de atentare la avutul obştesc. Mai mult decit atît, unele au acumulat şi un anume grad de experienţă proprie, care le-a permis introducerea unor mijloace noi — izvorîte şi sugerate din practica cotidiană — de a mări eficacitatea în munca de influenţare a colectivităţii şi de PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Prin valorificarea mai deplină a posibilităţilor in toate judeţele NECESARUL DE LEGUMEASIGURAT PE PLAN LOCAL! Considerată într-un timp favorabilă numai în sudul şi vestul ţării, dezvoltarea legumiculturii se dovedeşte astăzi la fel de necesară şi avantajoasă şi în alte zone. PARALEL CU LUAREA MASURILOR DE ORGANIZARE A PRODUCȚIEI 1? UNITĂȚI PROFILATE — în vederea asigurării fondului de legume dirijat central — ESTE ABSOLUT NECESAR CA ÎN FIECARE JUDET SA SE VALORIFICE POSIBILITA.- 1TLE EXISTENTE PENTRU SATISFACEREA CONSUMULUI LOCAL. în felul acesta se evită transportul produselor de la distanţe mari, deprecierea lor, se asigură aprovizionarea pieţelor în tot timpul anului cu legume specifice fiecărui sezon. In studiul centralizat de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie se precizează: „începînd din toamna aceasta pentru producţia de legume a anului 1970 şi următorii, fiecare comitet executiv al Consiliului popular judeţean urmează să organizeze şi să contracteze pe teritoriul judeţului necesarul de legume pentru satisfacerea consumului local. Unele sortimente de legume, pe anumite perioade, urmează a fi asigurate prin contracte directe cu judeţele mai apropiate care au disponibilităţi". Să vedem deci ce s-a întreprins pentru realizarea producţiei de legume — la nivelul cerinţelor populaţiei — prevăzută pentru viitorul an. Raidul întreprins prin cîteva judeţele ne-a dat prilejul să consemnăm unele iniţiative valoroase în ceea ce priveşte dezvoltarea legumiculturii, dar şi manifestări de inerţie, de lipsă de răspundere în ceea ce priveşte traducerea în viaţă ■ a studiilor întocmite. Un exemplu bun ni-l oferă judeţul HUNEDOARA — socotit pînă nu demult cu posibilităţi limitate în această direcţie — unde în ultimul timp s-au luat măsuri mai energice pentru dezvoltarea bazei legumicole. La SlNTANDREI se află în construcţie o serăde 12 hectare care se realizează prin eforturile unite a 25 de cooperative agricole. In anul viitor sera — prima unitate de acest,gen din judeţ — va furniza importante cantităţi de legume. După multe dispute între organele locale şi forul tutelar al T.A.S. BIRGEA, această unitate a primit sarcina să cultive 50 de hectare cu legume şi să dezvolte acest sector în viitor. Altă măsură bună o constituie şi iap (Continuare In pag. o 3-a) Fotoreporterul a adunat pe peliculă un crîmpei din noul peisaj care te întîmpină astăzi la Tîrgu Mureş. Ca în toate oraşele ţării, aici s-a desfăşurat în ultimii ani o vastă activitate de construcţii. Zeci de blocuri s-au ridicat închegînd cartiere şi ansambluri frumoase, dimensionate şi ordonate, după cerinţele şi după gustul arhitectonicii moderne. Fotografia noastră prezintă o parte din aceste construcţii majestuoase — cele care flanchează de o parte şi de alta aleea cu nume simbolic — Carpaţi ADEVĂRATA CONSTANŢĂ Ni se relata că o mare parte din absolvenţii de anul acesta ai Institutului silvic din Braşov s-au arătat prea puţin receptivi, ca să nu spunem mai mult, la repartizările pe care le-au primit în anumite centre mai îndepărtate, cu toate că fiecare din acestea oferă bune condiţii pentru exercitarea profesiei. Cînd şi cum s-a infiltrat în conştiinţa unor tineri ideea că realizarea lor ca specialişti este posibilă doar pe bulevardele Capitalei sau ale altor mari oraşe ? Pe ce suporturi morale se întemeiază o asemenea concepţie ? Nu pentru a da o replică ci, pur şi simplu, pentru că realitatea te obligă la apropieri, ne vine în minte drumul urmat în profesie de atit la alte generaţii PROFESIONALA mai vechi de ingineri şi de specerato,cialişti cu nimic mai puţin dolaţi sau taţi, cu nimic mai puţin valoroşi, în acea întotdeauna vom evoca exema oferiţiul lui Anghel Saligny, ca Saligny re, nu a stat in dubiu atunci singular, cind interesele profesiunii au oameni, să se strămute la Gara Constanţa, oraşe care, vreme, erau departe de un confort deosebit. Şi nu este cituşi de puţin In faţa unor asemenea profesia, necesitatea de a-şi sluji vocaţia aveau un primat absolut. Aveau, se poate spune, un crez căruia i se supuneau, îi subordonau talentul, energia, cunoştinţele. Sentimentul responsabilităţii pe care o incumbă profesia aleasă ar fi greşit să se creadă că a dispărut. El dă combustie atîtor şi atîtor conştiinţe, oameni fără a LIA MĂRGĂRIT (Continuare m nap o 3 a) La Combinatul chimicometalurgic din Baia Mare DIM Intre Reportaj de Ion luga jr-revin adesea prin locurile. IP despre care am mai scris F * ţi orice reintîlnire cu oameni cunoscuţi, eroii unor reportaje mai vechi, în acelaşi cadru in care ne-am strins mîinile pentru prima oară, imi stirnesc curiozitatea refacerii, secvenţă de secvenţă, a biografiilor lor Procesul acesta mă învăluie cu un sentiment de statornicie ; s-a înnoit peisajul iar în portretele lor s-a mai adăugat o cută discretă ori ascunsă, umbra cetii la timple, continuind să ducă „ştafeta“ mai departe. Numai că, de fiecare dată, mai vechile cunoştinţe îmi prezintă noi personaje apărute in destinul peisajului, al producţiei, al colectivului. Iată de ce in carnetul meu intilnesc de obicei două rinduri de nume, două generaţii care se completează reciproc. Refac dialogurile dintre ele, replicile şi gesturile care mi-au rămas încă vii, şi aceste file pentru mine se schimbă intr-un fin seismograf în care înţeleg mutaţiile de conştiinţă, conturarea caracterelor, omenia, însemnările îmi devin autentice crochiuri care îmi populează ceasurile de singurătate, îmi refac în auz zbor de flăcări şi metalice simfonii. Aceeaşi realitate, doar bănuită înainte, m-a cuprins în mijlocul celor peste 3 000 de chimişti şi metalurgişti băimăreni de la Combinatul chimico-metalurgic, o reală urbe din metal, sticlă, beton armat şi coşuri conice răsplndite pe o arie de aproape o sută de hectare. Dintr-o secţie în alta, fiecare secţie fiind o uzină, reîntîlnesc aceiaşi oameni. Lingă cuptorul de topire a cuprului omul cu faţa aspră, „creierul secţiei“, cum îi spun unii. Ioan Cetăţean (Continuare în pag. a 2-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit delegaţia Conferinţei federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit vineri dimineaţa delegaţia Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia, condusă de Liubcio Arsov, vicepreşedinte al Conferinţei Federale, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. La primire, desfăşurată intr-o atmosferă cordială, tovărăşească, a participat Vasile Potop, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. A fost de faţă Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. (Agerpres) Sesiunile de examene în învăţămîntul profesional şi tehnic In vederea desfăşurării în mai bune condiţii a activităţii elevilor secţiilor fără frecvenţă ale liceelor de specialitate şi, ale şcolilor de specializare postliceală cu profil economic, în anul şcolar 1969—1970 Ministerul Invăţămîntului a luat măsura ca examenele pentru elevii din toţi anii de studii să se desfăşoare în două sesiuni : o sesiune în perioada 3—115 ianuarie şi alta între 6— 19 aprilie, intr-un an şcolar putîndu-se promova un singur an de studii. In sesiunea I, elevii se pot prezenta, la alegere la cel mult jumătate din numărul obiectelor prevăzute în planul de învăţămînt, iar în sesiunea II-a la obiectele la care nu au susţinut examen în prima sesiune sau la care, deşi s-au prezentat, nu au obţinut medii de promovare. La fiecare obiect de studiu, elevii susţin examen integral (lucrare scrisă şi examen oral) din întreaga materie prevăzută în programa şcolară a obiectului pentru anul de studii respectiv. TELEGRAMA Excelenţei Sale Domnului CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu prilejul sărbătorii naţionale a Libanului, am deosebita plăcere să vă adresez. Excelenţă, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi prosperitate pentru poporul libanez, îmi exprim speranţa că relaţiile româno-libaneze se vor dezvolta continuu în interesul reciproc şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România