România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-22 / nr. 7805

. In preajma încheierii anului t Ritmul de realizare a investiţiilor industriale trebuie menţinut la cote cît mai înalte olul hotăritor al investiţii­lor in înfăptuirea amplu­lui program de dezvoltare a industriei noastre socialiste este evidenţiat, ca urmare a gr­­iei permanente a conducerii de partid şi de stat pentru realiza­rea noilor obiective economice, de valorile mari, materiale şi umane angajate în această ac­tivitate. Este semnificativ în a­­cest sens, că din volumul total al investiţiilor planificat a se realiza în actualul plan cincinal, mai mult fie jumătate este re­partizat industriei, ceea ce va contribui in mod substanţial la realizarea unei creşteri a pro­ducţiei industriale în anul 1970 cu peste 73 la sută faţă de anul 1985. In atingerea acestui obi­ectiv fundamental, sarcini de seamă revin,, cum e şi firesc, Ministerului Construcţiilor In­dustriale. Am adresat ing. MA­TEI GHIGIU, ministrul con­strucţiilor industriale, cîteva în­trebări referitoare la stadiul ac­tual şi la perspectivele realizării planului de investiţii pe anii 1969 şi 1970 asupra problemelor care se ridică la această dată şi a măsurilor ce se impun pentru rezolvarea lor. — La 20 noiembrie 1969, — ne-a spus domnia-sa — realiza­rea planului de construcţii-mon­­taj reprezintă 89,5 la sută din planul anual al ministerului nostru, ceea ce permite ca prin menţinerea unui ritm ridicat in toate unităţile, prin concentra­rea eforturilor tuturor factorilor care concură la realizarea noi­lor capacităţi industriale, să se îndeplinească integral, pînă la 31 decembrie, planul anual de construcţii-montaj. Această re­alizare presupune atingerea u­­nor stadii fizice care să permită o activitate economică eficien­tă, prin asigurarea punerilor în funcţiune la termenul şi capa­citatea stabilită şi chiar redu­cerea duratelor de execuţie a investiţiilor. Analiza situaţiei realizării planului pe 10 luni, pe titularii de investiţii, evidenţiază, in primul rînd, felul în care bene­ficiarii şi-au pregătit investiţii­le pe acest an. Astfel, peste me­dia menţionată se situiază rea­lizările pentru Ministerul Indus­triei Chimice, Ministerul Petro­lului, Ministerul Industriei Me­talurgice ş.a., în timp ce Minis­terul Industriei Lemnului, Mi­nisterul Agriculturii şi Silvicul­turii, sau Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii se situează sub această medie. Aş menţiona faptul că unele investiţii bine pregătite au fost finalizate chiar înainte de ter­men. De exemplu : Fabrica de fibre poliesterice — Iaşi, Uzina de aluminiu — Slatina, instala­ţia de fire textile şi reţele cord Relon de la Săvineşti, dezvolta­rea întreprinderii „Electronica“ — Bucureşti etc. La alte investiţii, insuficient pregătite, elaborarea documen­taţiei s-a făcut fără decalaj su­ficient faţă de execuţie, iar com­pletările şi modificările s-au prelungit uneori­ peste termenul de punere în funcţiune, cu efec­te economice evident nefavora­bile. Este cazul printre altele, al unităţilor de îngrăşăminte de la Craiova şi Turnu Măgurele. Nu trebuie să uităm, de aseme­nea, că pentru o serie de inves­tiţii, stabilirea termenelor de punere în funcţiune pe anul 1969 s-a făcut fără corelarea livrării utilajelor, echipamentelor şi ma­terialelor speciale din ţară şi import, ceea ce a produs per­turbări în desfăşurarea activită­ţii şi a impus, pe parcurs, nece­sitatea modificării unor termene de punere în funcţiune. — Referindu-vă, mai înain­te, la necesitatea realizării li­nei eficienţe economice maxi­me a investiţiilor afi sublini­at importanţă scurtării dura­tei de execuţie a obiective­­lor, a punerii in funcţiune în­­tr-un termen cit mai scurt, deci ji In condiţii care să a­­sigure atingerea cit mai rapi­dă a indicatorilor din proiect. In acest sens vă rugăm să a­­rătaţi ce loc ocupă in preocu­pările ministerului dv. facto­rul timp. — In realizarea sarcinilor de plan pe anul în curs ministerul nostru a acordat o atenţie deo­sebită lucrărilor la cele circa 400 de capacităţi care au terme­ne de punere în funcţiune în 1969. Dintre acestea in prezent au mai rămas de realizat, în lu­nile noiembrie şi decembrie, cir­ca 170. Această cifră arată, prin ea însăşi, importanţa sarcinilor care stau, în continuare, în faţa tuturor factorilor care contri­buie la realizarea punerilor în funcţiune (titular, constructor, furnizor de utilaje, de echipa­mente sau materiale din ţară sau din import). Constructorii, mon­­torii şi instalatorii sunt mobili­zaţi să asigure realizarea ter­menelor de punere în funcţiune. I. BUTNARU (Continuare în pag. a 3-a) Interviu cu ing. Matei Ghigiu ministrul construcţiilor industriale O.N.U. : • Reafirmarea legi­timităţii dreptului popoarelor la o exis­tenţă liberă şi su­verană — „Manifes­tul de la Lusaka" a­­doptat cu majoritate de voturi • Adop­tarea rezoluţiei ini­ţiată de România în problema formării de cadre tehnice • „Apollo-12" a ieşit din sfera de atracţie lunară, îndreptîn­­du-se spre Pămînt Corespondenţă din Bruxelles de la Jean Morét înaintea conferinţei la nivel înalt INCERTITUDINE LA SEDIUL PIEŢEI COMUNE In pag. a 6-a proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 805 Sîmbata 22 noiembrie 1969 6 pagini 30 bani Instalația „cheie" în cadrul Combinatului petrochimic — Piteşti. Complexul de piro­­liză, intrat în funcțiune in­ acest semestru, are ca pro­dus principal etilena de ma­re puritate (99,99 la sută) care se utilizează aici pen­tru fabricarea polietilenei de presiune inaltă, iar excesul se livrează prin conductă Combinatului chimic Rimni­­cu Vîlcea pentru fabricarea policlorurii de vinil. In cli­şeu: vedere­a instalaţiilor in aer liber din complexul de piroliză de la Piteşti. Foto : MIHAI POPESCU Minerii de la _______________ Lupeni au livrat 60 000 tone cărbune peste plan Colectivul minei Lupeni a livrat unităţilor de preparare şi cocsificare 60 000 tone căr­bune peste prevederile de plan. O dată cu aceasta a fost realizat şi planul de pro­ducţie pe 11 luni, depăşin­­du-se cu mult angajamentul anual. Folosirea mai eficien­tă a mijloacelor de mecani­zare a asigurat sporirea pro­ductivităţii muncii cu aproa­pe 9 la sută faţă de preve­deri şi realizarea a 1 400 000 lei beneficii suplimentare. S-au creat astfel premise ca, încă din luna viitoare, pro­ductivitatea planificată pen­tru ultimul an al cincinalu­lui să fie realizată. (Ager­­pres). Judecător: OBŞTEA SATULUI O interesantă acţiune pentru ocrotirea avutului obştesc A­părarea avutului obştesc este o responsabilitate so­cială pe care o are fiecare cetăţean în parte ca şi colecti­vitatea in ansamblul ei — dar cu atît mai mult cei desemnaţi pentru a răspunde în mod spe­cial acestei îndatoriri de maxi­mă însemnătate. Ne gîndim în­deosebi la membrii comisiilor de judecată care funcţionează în întreprinderi şi instituţii, pe ■lingă consiliile populare, în coo­perativele agricole de producţie — comisii care, ca organe de influenţare şi jurisdicţie, repre­zintă mijloace obşteşti de edu­care, prevenire şi sancţionare a neglijenţei sau necinstei in ma­nipularea bunului public. Intr-adevăr, deşi au o activi­tate relativ scurtă în timp —­ fiind constituite de mai puţin de un an şi majoritatea înce­­pînd să lucreze practic doar de citeva luni —, multe comisii de judecată funcţionează deja ca organisme vii şi dinamice, avind o autoritate recunoscută in mij­locul colectivului în care funcţi­onează şi o eficienţă a muncii ilustrată printr-o scădere a ten­tativelor de atentare la avutul obştesc. Mai mult decit atît, u­­nele au acumulat şi un anume grad de experienţă proprie, care le-a permis introducerea unor mijloace noi — izvorîte şi suge­rate din practica cotidiană — de a mări eficacitatea în munca de influenţare a colectivităţii şi de PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Prin valorificarea mai deplină a posibilităţilor in toate judeţele NECESARUL DE LEGUME­ASIGURAT PE PLAN LOCAL! Considerată într-un timp favorabilă numai în sudul şi vestul ţării, dezvoltarea legumiculturii se dovedeşte astăzi la fel de necesară şi avantajoasă şi în alte zone. PA­RALEL CU LUAREA MASURILOR DE ORGANIZARE A PRODUCȚIEI 1?­ UNITĂ­ȚI PROFILATE — în vederea asigurării fondului de legume dirijat central — ESTE ABSOLUT NECESAR CA ÎN FIECARE JUDET SA SE VALORIFICE POSIBILITA.- 1TLE EXISTENTE PENTRU SATISFACEREA CONSUMULUI LOCAL. în felul acesta se evită transportul produselor de la distanţe mari, deprecierea lor, se asigură aprovi­zionarea pieţelor în tot timpul anului cu legume specifice fiecărui sezon. In studiul centralizat de Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie se preci­zează: „începînd din toamna aceasta pentru pro­ducţia de legume a anului 1970 şi următorii, fiecare comitet executiv al Consiliului popular judeţean urmează să organizeze şi să contrac­teze pe teritoriul judeţului necesarul de legume pentru satisfacerea consumului local. Unele sor­timente de legume, pe anumite perioade, urmea­ză a fi asigurate prin contracte directe cu jude­ţele mai apropiate care au disponibilităţi". Să vedem deci ce­ s-a întreprins pentru rea­lizarea­ producţiei de legume — la nivelul ce­rinţelor populaţiei — prevăzută pentru viito­rul an. Raidul întreprins prin cîteva judeţele ne-a dat prilejul să consemnăm unele iniţiative valoroase în ceea ce priveşte dezvoltarea legumiculturii, dar şi manifestări de inerţie, de lipsă de răs­pundere în ceea ce priveşte traducerea în viaţă ■ a studiilor întocmite. Un exemplu bun ni-l oferă judeţul HUNEDOARA — socotit pînă nu de­mult cu­­ posibilităţi­ limitate­ în această direc­ţie — unde în ultimul timp s-au luat măsuri mai energice pentru dezvoltarea bazei legumicole. La­ SlNTA­NDREI se află în construcţie o seră­­de 12 hectare care se realizează prin eforturile unite a 25 de cooperative agricole. In anul viitor sera — prima unitate de acest,gen din judeţ — va furniza importante cantităţi de legume. După multe dispute între organele lo­cale şi forul tutelar al T.A.S. BIRGEA, această unitate a primit sarcina să cultive 50 de hec­tare cu legume şi să dezvolte acest sector în viitor. Altă măsură bună o constituie şi iap­ (Continuare In pag. o 3-a) Fotoreporterul a adunat pe peliculă un crîmpei din noul peisaj care te întîmpină astăzi la Tîrgu Mureş. Ca în toate oraşele ţării, aici s-a desfăşurat în ultimii ani o vastă activitate de construcţii. Zeci de blocuri s-au ridicat închegînd cartiere şi ansambluri fru­moase, dimensionate şi ordonate, după cerinţele şi după gustul arhitectonicii moderne. Fotografia noastră prezintă o parte din aceste construcţii majestuoase — cele care flanchează de o parte şi de alta aleea cu nume simbolic — Carpaţi ADEVĂRATA CONSTANŢĂ N­i se relata că o mare parte din absolvenţii de anul a­­cesta ai Institutului silvic din Braşov s-au arătat prea pu­ţin receptivi, ca să nu spunem mai mult, la repartizările pe care le-au primit în anumite centre mai îndepărtate, cu toate că fiecare din acestea oferă bu­ne condiţii pentru exercitarea profesiei. Cînd şi cum s-a infiltrat în conştiinţa unor tineri ideea că realizarea lor ca specialişti este posibilă doar pe bulevardele Ca­pitalei sau ale altor mari oraşe ? Pe ce suporturi morale se înte­meiază o asemenea concepţie ? Nu pentru a da o replică ci, pur şi simplu, pentru că reali­tatea te obligă la apropieri, ne vine în minte drumul urmat în profesie de atit la alte generaţii PROFESIONALA mai vechi de ingineri şi de spe­­cerat­o,­cialişti cu nimic mai puţin do­­laţi sau taţi, cu nimic mai puţin valoroşi, în acea întotdeauna vom evoca exem­­a oferi­ţiul lui Anghel Saligny, ca­ Saligny re, nu a stat in dubiu atunci singular, cind interesele profesiunii au oameni, să se strămute la Ga­ra Constanţa, oraşe care, vreme, erau departe de un confort deosebit. Şi nu este cituşi de puţin In faţa unor asemenea profesia, necesitatea de a-şi­ sluji vocaţia aveau un pri­mat absolut. Aveau, se poate spune, un crez căruia i se su­puneau, îi subordonau talentul, energia, cunoştinţele. Sentimen­tul responsabilităţii pe care o incumbă profesia aleasă ar fi greşit să se creadă că a dispă­rut. El dă combustie atîtor şi atîtor conştiinţe, oameni fără a LIA MĂRGĂRIT (Continuare m nap o 3 a) La Combinatul chimico­­metalurgic din Baia Mare DIM Intre Reportaj de Ion luga jr-r­evin adesea prin locurile. I­P despre care am mai scris F *­ ţi orice reintîlnire cu oa­meni cunoscuţi, eroii unor re­portaje mai vechi, în acelaşi ca­dru in care ne-am strins mîinile pentru prima oară, imi stirnesc curiozitatea refacerii, secvenţă de secvenţă, a­ biografiilor lor Procesul acesta mă învăluie cu­ un sentiment de statornicie ; s-a înnoit peisajul iar în portretele lor s-a mai adăugat o cută dis­cretă ori ascunsă, umbra cetii la timple, continuind să ducă „şta­feta“ mai departe. Numai că, de fiecare dată, mai vechile cunoş­tinţe îmi prezintă noi personaje apărute in destinul peisajului, al producţiei, al colectivului. Iată de ce in carnetul meu intilnesc de obicei două rinduri de nume, două generaţii care se comple­tează reciproc. Refac dialogurile dintre ele, replicile şi gesturile care mi-au rămas încă vii, şi aceste file pentru mine se schimbă intr-un fin seismograf în care înţeleg mutaţiile de con­ştiinţă, conturarea caracterelor, omenia, însemnările îmi devin autentice crochiuri care îmi populează ceasurile de singură­tate, îmi refac în auz zbor de flăcări şi metalice simfonii. Aceeaşi realitate, doar bănuită înainte, m-a cuprins în mijlocul celor peste 3 000 de chimişti şi metalurg­işti băimăre­ni de la Combinatul chimico-metalurgic, o reală urbe din metal, sticlă, beton armat şi coşuri conice răsplndite pe o arie de aproape o sută de hectare. Dintr-o secţie în alta, fiecare secţie fiind o uzină, reîntîlnesc aceiaşi oameni. Lingă cuptorul de topire a cuprului omul cu faţa aspră, „creierul secţiei“, cum îi spun unii. Ioan Cetăţean (Continuare în pag. a 2-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit delegaţia Conferinţei federale a Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit vineri dimineaţa delegaţia Conferinţei Federale a Uniunii Socialiste a Poporu­lui Muncitor din Iugoslavia, condusă de Liubcio Arsov, vi­cepreşedinte al Conferinţei Fe­derale, care, la invitaţia Con­­­­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizi­tă pentru schimb de experien­ţă în ţara noastră. La primire, desfăşurată in­tr-o atmosferă cordială, tovă­răşească, a participat Vasile Potop, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste.­­ A fost de faţă Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. (Agerpres) Sesiunile de examene în învăţămîntul profesional şi tehnic In vederea desfăşurării în mai bune condiţii a activităţii elevilor secţiilor fără frecven­ţă ale liceelor de specialitate şi, ale şcolilor de specializare postliceală cu profil economic, în anul­ şcolar 1969—1970 Mi­nisterul Invăţămîntului a luat măsura ca examenele pentru elevii din toţi anii de studii să se desfăşoare în două se­siuni : o sesiune în perioada­ 3—115 ianuarie şi alta între 6— 19 aprilie, intr-un an şcolar putîndu-se promova un singur an de studii. In sesiunea I, elevii se pot prezenta, la alegere la cel mult jumătate din numărul o­­biectelor prevăzute în planul de învăţămînt, iar în sesiunea II-a la obiectele la care nu au susţinut examen în prima se­siune sau la care, deşi s-au prezentat, nu au obţinut medii de promovare. La fiecare obiect de studiu, elevii susţin examen integral (lucrare scrisă şi examen o­­ral) din întreaga materie pre­văzută în programa şcolară a obiectului pentru anul de stu­dii respectiv. TELEGRAMA Excelenţei Sale Domnului CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu prilejul sărbătorii naţionale a Libanului, am deosebita plă­cere să vă adresez. Excelenţă, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire personală şi prosperitate pentru poporul libanez, îmi exprim speranţa că relaţiile româno-libaneze se vor dez­volta continuu în interesul reciproc şi al păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next