România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)

1969-12-03 / nr. 7814

Proletari "din toate ţările, unîți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 814 Miercuri 3 decembrie 1969 6 pagini 30 bani Folosirea raţională a metalului, problemă importantă a economiei naţionale Economisirea oţelului începe chiar de la siderurgie R­ecenta întîlnire de lucru dintre siderurgişti şi constructori de maşini organizată la Centrala in­dustrială­­ Hunedoara din iniţiativa ziarului „Româ­nia liberă“, a prilejuit rea­lizarea unui amplu dialog menit să întărească colabora­rea între cele două sectoare, colaborare îndreptată cu pre­cădere spre înfăptuirea unei sarcini de mare însemnătate , asigurarea unei cit mai judi­cioase utilizări a metalului Complexitatea aspectelor pe care le incumbă rezolvarea acestui obiectiv de seamă al economiei naţionale, ne deter­mină să revenim asupra unora dintre problemele reieşite în cadrul consfătuirii de la Hu­nedoara. înainte de toate ne-am gîn­­dit să aruncăm o privire chiar în curtea celor ce produc me­talul, căci este absolut firesc ca sporirea contribuţiei side­­rurgiştilor la satisfacerea mai bună a cerinţelor economiei naţionale să pornească în pri­mul rînd de la economisirea oţelului la cei ce îl realizează. Lucrurile trebuie judecate deci prin prisma triplei funcţii pe care o îndeplineşte indus­tria metalurgică : producător, furnizor şi în acelaşi timp important consumator de me­tal. In această lumină indus­tria siderurgică trebuie să de­vină primul mare gospodar al metalului, asigurînd pe întrea­ga filieră, de la elaborare şi pînă la laminare, o reducere a consumurilor specifice. In ciuda însemnătăţii pe ca­re o prerzint­ă, ri am am văzut, buna gospodărire a metalului chiar în sectorul care îl produce, rezultatele din acest an sînt departe atît de cerinţele existente,, cît şi de posibilităţile create. Chiar colegiul Ministerului Industriei Metalurgice în se-' Toamnă tîrzie la Bucureşti... Plouă dens, cu stropi grei şi reci. Iarna este undeva pe aproape I dinţa din 31 octombrie a.c., care a dezbătut problemele reieşite din adunările gene­rale ale salariaţilor a fost ne­voit să constate că din punct de vedere al con­sumurilor de metal situa­ţia este complet nesatisfăcă­toare. Şi poate că acest califi­cativ a fost încă prea blind pentru o activitate care deşi a avut ca punct de pornire planuri concrete de măsuri şi a fost coordonată de colective de specialişti din întreprin­deri, minister şi propriile in­stitute de proiectări şi cerce­tări, se soldează pînă , la ur­mă fără o îmbunătăţire a situaţiei anterioare acţiunii. Cifrele sunt în acest sens neîn­găduitoare. In trei trimestre din acest an, consumul de metal (exprimat în oţel lingou) pentru producţia de semi­ fa­­bricate şi laminate finite a fost depăşit cu circa 14 609 tone. Calculele arată astfel că practic normele de consum revizuite pentru 1969 nu au fost respectate, lucrîndu-se la acelaşi nivel ca anul trecut- In ordinea valorilor la aceas-TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) Pe toată filiera de la elaborare pînă la laminare, pe întregul parcurs al ciclului tehnologic, există mari rezerve pentru reducerea consumului specific DILEMA... Ion Dodu Bălan O­mul nehotărit, şovăiel­­n­ic, incapabil să-şi de­cidă atitudinea sau să-şi exprime preferinţa faţă de situaţii­ contradictorii, o­­mul lipsit de capacitatea şi curajul de a alege in nume­le gustului său propriu şi al convingerilor sale intime, este comparat adesea — de cîteva sute de ani încoace — sau poate din vremuri mult mai îndepărtate, cum vom vedea îndată, cu măgarul lui Buridan. Omul nevrednic a opta ferm pentru o poziţie sau mita, omul care stă curbat ca un semn de ,întrebare la în­tretăierea a două drumuri cu direcţii opuse, este asimilat firesc, in vorbirea şi etica populară, cu măgarul lui Bu­ridan. Cind şi in ce împrejurări a apărut această comparaţie, e greu de spus. Am solicitat opinia diverşilor specialişti, dar am primit răspunsuri e­­chivoce similare cu situaţia blindului patruped. Evident, rezonanţele fonice ale nu­melui propriu sună destul de româneşte şi tocmai de aceea sunt înşelătoare. Buridan — răspund foarte mulţi — trebuie să fi fost vreun cioban, sau ţăran de pe la noi către şi-a surprins animalul în greaua dilemă, de a alege între paie şi fin. Şi, totuşi,,nu ! Lucrurile stau altfel. Măgarul acesta sim­bo­­­lic vine dintr-un alt spaţiu geografic şi spiritual şi a fost atribuit unui alt proprietar. Este vorba de filozoful fran­cez Jean Buridan, născut, probabil, la Béthune prin 1295 şi decedat in jurul a­­nului 1356, in condiţii tra­gice dacă ar fi să credem legenda imortalizată de Frangois Villon care scria : „Vhistoire dit que Buri­dan I Fut jeu­ en un sac en Seine“. (Istoria zice că Bu­ridan a fost zvîrlit in Sena, intr-un sac). Acest Jean Bu­ridan studiase filozofia la Paris cu Occam, căruia ii va și succeda, de altfel, la cate­dră, ajungind chiar rectorul Universităţii. Buridan a fost­­ unul din cei mai de seamă şi mai abili apărători ai nomi­nalismului ai acelei doctrine filozofice ce susţinea că prin­tre ideile oamenilor, unele au un obiect real, independent de gindirea lor, altele sunt pure concepţii formate de spirit şi fixate de limbaj, care nu au, insă, decit o existenţă virtuală în mintea noastră, sau, cum s-a zis nominală. Fireşte e o caracterizare foarte sumară a nominalis­mului, care în îndelungata sa istorie s-a prezentat mult mai complex şi, mai contra­dictoriu şi chiar in cazul lui Jean Buridan, mult mai (Continuare în pag. a 5-a) Noi capacităţi de producţie in industria constructoare de maşini In vederea creării unor noi capacităţi de producţie pen­tru industria constructoare de maşini, anul acesta au fost alocate fonduri aproa­pe egale cu totalul investi­ţiilor repartizate acestei ra­muri în anii 1960—1965. Cea mai importantă întreprinde­re aflată în construcţie este UZINA DE MAŞINI GRE­LE din BUCUREŞTI, unde se vor produce turboagregate mari. Noua unitate, care se întinde pe aproape 130 ha, a şi intrat parţial în func­ţiune cu sectoarele calde, iar în curînd urmează să fie date în exploatare şi halele industriale pentru prelucra­rea produselor de bază. In pragul intrării în func­ţiune se află, de asemenea, două importante unităţi cu profil nou în ţara noastră: SECŢIA DE SEGMENŢI DE LA UZINA DE AUTOTURIS­ME DIN PITEŞTI, cu o pro­ducţie anuală de 5 milioa­ne bucăţi, care va asigura integral necesarul pentru construcţia de autovehicule româneşti, şi o FABRICA DE OSII ŞI BOGHIURI LA BALŞ, profilată pe produc­ţia de material rulant. Alte mari capacităţi de produc­ţie pentru această ramură au fost puse în funcţiune, în cursul acestui an, pe lingă grupul de uzine construc­toare de autovehicule din Piteşti, uzinele „Electropu­­tere" din Craiova, „Progre­­sul­ Brăila", Fabrica de ma­­şini-unelte şi agregate Bucu­reşti, „Electronica" şi altele. In total, acest an va con­semna intrarea în funcţiune pentru industria constructoa­re de maşini a 55 capacităţi de producţie. (Agerpres) Un apanaj al tinereţii: MANIFESTĂRI CULTURALE, DINAMICE, ATRACTIVE. • Cultura, educa­ţia, noţiuni în conti­nuă evoluţie • între arta clasică şi cea contemporană — ne­cesitatea unei orien­tări • Nu ajung deo­sebirile cantitative în activitatea cultu­rală E­xistă multiple criterii după care sunt apreciaţi oame­nii, unele constante , de-a lungul vremurilor altele varia­bile de la o epocă la alta. S-a impus, in ultimul timp, o im­portantă valoare a omului con­temporan, aceea a culturii, a asimilării unui bagaj de infor­maţii care, alături şi chiar de­păşind sfera specializării sale profesionale, reflectă terenul, spiritual pe care oamenii se­­ întîlnesc unii cu alţii, comunică, schimbă şi valorifică idei, con­cepţii despre viaţă şi societate. Ce este sub acest aspect, cul­tura generală ? Convenţional, ea reprezintă o unitate de concepţii şi principii, un orizont intelec­tual capabil să conducă la înţe­legere nu numai a fenomenului artistic, dar şi a celui tehnic, social-politic. Cultura generală nu este o noţiune finită, ci, toc­mai pentru­­că reflectă nivelul de aspiraţii,calitatea şi cantita­tea idealului de viaţa a unui om, este procesuală, într-o con­tinuă­­ evoluţie şi transformare, îmbogăţire şi esenţializare. Ea începe cu primele noţiuni siste­matice despre lumea înconjură­toare şi nu se termină decât cu dispariţia omului, însoţindu-i e­­voluţia. Şi totuşi există perioade de mare receptivitate, cînd acumu­larea culturii generale nu este doar un deziderat organic legat de om, ci devine un scop, o fi­nalitate a unui întreg proces e­­ducativ. Toate formele de învă­­ţâmînt, începînd cu şcoala gene­rală, sînt orientate spre acest scop. Aşa cum a arătat tovară­şul Nicolae Ceauşescu la Con­gresul­ al X-lea­­ al partidului, „factorul principal de educaţie a cetăţenilor, a întregii societăţi în epoca noastră este şcoala — principalul canal de difuzare a ştiinţei şi culturii, de îmbogă­ţire a minţii, de modelare a ca­racterelor şi de­ formare cetă­ţenească a tinerelor generaţii“. A discerne între toate infor­maţiile pe care adolescentul şi tînărul le acumulează în şcoală pe acelea care jalonează in de­cursul anilor formaţia sa spiri­tuală, îi imprimă cultura gene­rală necesară, educaţia cetăţe­nească şi socială, înseamnă a discerne, de fapt, factorii care contribuie la acest proces. Cînd se precizează aceste coordonate? GALINA RADULESCU (Continuare lr» pag. a 2-a) ACCESIBILE Vedere parţială a staţiei de pompare a sistemului Filipoiu din Insula mare a Brăilei mrm ss? Ifî DELEGAŢIA DE PARTID ŞI DE STAT A SOCIALISTE RE­I CEAUŞESCI­­N­ A PEECAI IA Marţi la amiază a părăsit Capitala, pierind spre Mosco­va, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu, secretar, ge­neral al Partidului Comunist Român,, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, care va partici­pa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi UiR.S.S. Din delegaţie fac parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheor­ghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. • La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovară­şii Emil Bodnara­ş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitrec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumi­tru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al Uniunii­­ Sovietice la Bucureşti, şi membri ai­ amba­sadei. SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 2 — Corespon­dentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Delegaţia de partid şi de stat a Republicii ..Socia­liste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ca­re va participa la întîlnirea conducătorilor de partid­ şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socia­listă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. a sosit marţi seara la Moscova. . La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întimpinată de tovarăşii L. I.­­Brejnev, secre­tar general, al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Bi­roului Politic, al C.C. al P.C.­U.S., K. F. Katuşev, se­cretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromiko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor­ externe al U.R.Si S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de a­­semenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar şi, plenipotenţiar­­ al­ Republicii Socialiste România ..în'­ Uniu­nea Sovietică și,membri ai am­basadei. La sosire pe aeroportul Seremetievo Telefoto : AGERPRES Buna servire a cetăţenilor, un „sortiment“ care încă lipseşte I­n deprinderea de a comuni­ca redacţiei observaţii asu­pra vieţii sociale, in scri­sori cu un caracter mai larg sau care se restring la o singură pro­blemă, cetăţenii nu uită să sem­naleze şi anumite neajunsuri, să-şi exprime dezaprobarea faţă de conduita necorespunzătoare a unor lucrători din instituţiile pu­blice, să propună soluţii de co­rectare, de foarte multe ori gin­­dite pînă în cele mai mici amă­nunte. Opinia publică acţionează consecvent pentru perfecţionarea vieţii sociale, pentru creşterea priceperii şi exigenţei acelor or­ganisme care au în atribuţia lor servirea populaţiei, pe cele mai diverse căi. Am urmărit în municipiul Ga­laţi, la sugestia unor cititori, ca­pacitatea unor lucrători din do­meniul servirii populaţiei de a depune un efort constant pentru satisfacerea cerinţelor cetăţeni­lor. Am văzut, bunăoară, că­lători în staţia C.F.R. Ga­laţi, într-o zi cu trafic intens, alergind de la o casă de bilete la alta, sub presiunea pierderii tre­nului, pentru simplul motiv că la niciun­a din cele trei case in funcţiune nu era afişată vreo in­dicaţie privind trenurile pentru care se eliberează bilete, catego­ria biletelor etc. în schimb, se putea citi la loc vizibil numele casierilor, pentru eventuale re­clamaţii, ca şi cum cetăţeanul ar fi un maniac al reclamaţiei şi-i de-a­juns să-i oferi un nume, ca să aibă asupra cui arunca vina. Am intrat intr-o librărie cen­trală şi am ascultat dialogul ce­tăţenilor cu vînzătoarele, destu­le la număr, ocupînd toate cele trei laturi ale magazinului. Era atita plictiseală in răspunsuri la acea oră matinală, că oricit de arzătoare ar fi fost dorinţa să cumperi o carte, ea era nevoită să scadă sub apăsarea unei ase­menea indolenţe comerciale. La telefoane, intr-un oraş atit de animat, cu­ zeci de solicitatori dornici să obţină cit mai repede o convorbire, doar o singură funcţionară îndeplineşte­­ oficiul de a nota comenzile, de a le transmite, de a întocmi bonuri de plată etc.,­ toate făcute de-a valm­a, într-o criză vizibilă de timp. Numai pentru a obţine favoarea să-i adresezi trei cu­vinte, eşti nevoit sa aştepţi mult şi bine. Funcţionara, evident n-are nici o vină, deşi pînă la P. SOLCAN (Continuare in pag. a 2-a) • „Lucruri mărunte" — neglijenţe mari • Cum se face pregătirea celor care vor servi publicul • Sancţiuni aplicate după criterii arbitrare • Cîteva constatări la Galaţi ._________________________________________________________ O interesantă realizare la Institutul politehnic din Timişoara „Memorie“ complet tranzistorizată Prof. Alexandru Rogojan, şeful ca­tedrei de calcula­toare, electronică şi automatică, îm­preună cu tehni­cianul Constantin Manaşi, de la Fa­cultatea de elec­trotehnică a Insti­tuită politehnic din Timişoara, au realizat o memo­rie cu ferite com­plet tranzistoriza­tă pentru calcula­toare electronice, numerice. Con­struită pe princi­piul selecţiei, prin coincidenţă, me­moria are o capa­citate de 256 cuvin­te cu cele 24 de ran­guri de adrese, la un ciclu de funcţio­nare de 7 microse­­cunde. Supusă în­cercărilor de labo­rator, memoria cu ferite a dat bune rezultate. La reali­zarea memoriei cu ferite tranzistori­zată au fost folo­site ca elemente de c­o­­­s­truc­­ţ­i­e miezuri, de fe­rite produse, în ca­drul Institutului, politehnic şi piese electronice de pro­ducţie ,româneas­că. (Agerpres). In pag. a 6-a Corespondenţă din Haga de la trimisul nostru special, Nicolae Lupu DINCOLO DE GENERALITĂŢILE UNUI COMUNICAT COMUN • O.N.U. : Intervenţia reprezentantului român în Comitetul politic. • NOUA ZEELANDĂ: Semnificaţiile unui scrutin. • Noi dezvăluiri în legătură cu crima de la Los Angeles.

Next