România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)
1969-12-03 / nr. 7814
Proletari "din toate ţările, unîți-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7 814 Miercuri 3 decembrie 1969 6 pagini 30 bani Folosirea raţională a metalului, problemă importantă a economiei naţionale Economisirea oţelului începe chiar de la siderurgie Recenta întîlnire de lucru dintre siderurgişti şi constructori de maşini organizată la Centrala industrială Hunedoara din iniţiativa ziarului „România liberă“, a prilejuit realizarea unui amplu dialog menit să întărească colaborarea între cele două sectoare, colaborare îndreptată cu precădere spre înfăptuirea unei sarcini de mare însemnătate , asigurarea unei cit mai judicioase utilizări a metalului Complexitatea aspectelor pe care le incumbă rezolvarea acestui obiectiv de seamă al economiei naţionale, ne determină să revenim asupra unora dintre problemele reieşite în cadrul consfătuirii de la Hunedoara. înainte de toate ne-am gîndit să aruncăm o privire chiar în curtea celor ce produc metalul, căci este absolut firesc ca sporirea contribuţiei siderurgiştilor la satisfacerea mai bună a cerinţelor economiei naţionale să pornească în primul rînd de la economisirea oţelului la cei ce îl realizează. Lucrurile trebuie judecate deci prin prisma triplei funcţii pe care o îndeplineşte industria metalurgică : producător, furnizor şi în acelaşi timp important consumator de metal. In această lumină industria siderurgică trebuie să devină primul mare gospodar al metalului, asigurînd pe întreaga filieră, de la elaborare şi pînă la laminare, o reducere a consumurilor specifice. In ciuda însemnătăţii pe care o prerzintă, ri am am văzut, buna gospodărire a metalului chiar în sectorul care îl produce, rezultatele din acest an sînt departe atît de cerinţele existente,, cît şi de posibilităţile create. Chiar colegiul Ministerului Industriei Metalurgice în se-' Toamnă tîrzie la Bucureşti... Plouă dens, cu stropi grei şi reci. Iarna este undeva pe aproape I dinţa din 31 octombrie a.c., care a dezbătut problemele reieşite din adunările generale ale salariaţilor a fost nevoit să constate că din punct de vedere al consumurilor de metal situaţia este complet nesatisfăcătoare. Şi poate că acest calificativ a fost încă prea blind pentru o activitate care deşi a avut ca punct de pornire planuri concrete de măsuri şi a fost coordonată de colective de specialişti din întreprinderi, minister şi propriile institute de proiectări şi cercetări, se soldează pînă , la urmă fără o îmbunătăţire a situaţiei anterioare acţiunii. Cifrele sunt în acest sens neîngăduitoare. In trei trimestre din acest an, consumul de metal (exprimat în oţel lingou) pentru producţia de semi fabricate şi laminate finite a fost depăşit cu circa 14 609 tone. Calculele arată astfel că practic normele de consum revizuite pentru 1969 nu au fost respectate, lucrîndu-se la acelaşi nivel ca anul trecut- In ordinea valorilor la aceas-TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) Pe toată filiera de la elaborare pînă la laminare, pe întregul parcurs al ciclului tehnologic, există mari rezerve pentru reducerea consumului specific DILEMA... Ion Dodu Bălan Omul nehotărit, şovăielnic, incapabil să-şi decidă atitudinea sau să-şi exprime preferinţa faţă de situaţii contradictorii, omul lipsit de capacitatea şi curajul de a alege in numele gustului său propriu şi al convingerilor sale intime, este comparat adesea — de cîteva sute de ani încoace — sau poate din vremuri mult mai îndepărtate, cum vom vedea îndată, cu măgarul lui Buridan. Omul nevrednic a opta ferm pentru o poziţie sau mita, omul care stă curbat ca un semn de ,întrebare la întretăierea a două drumuri cu direcţii opuse, este asimilat firesc, in vorbirea şi etica populară, cu măgarul lui Buridan. Cind şi in ce împrejurări a apărut această comparaţie, e greu de spus. Am solicitat opinia diverşilor specialişti, dar am primit răspunsuri echivoce similare cu situaţia blindului patruped. Evident, rezonanţele fonice ale numelui propriu sună destul de româneşte şi tocmai de aceea sunt înşelătoare. Buridan — răspund foarte mulţi — trebuie să fi fost vreun cioban, sau ţăran de pe la noi către şi-a surprins animalul în greaua dilemă, de a alege între paie şi fin. Şi, totuşi,,nu ! Lucrurile stau altfel. Măgarul acesta simbolic vine dintr-un alt spaţiu geografic şi spiritual şi a fost atribuit unui alt proprietar. Este vorba de filozoful francez Jean Buridan, născut, probabil, la Béthune prin 1295 şi decedat in jurul anului 1356, in condiţii tragice dacă ar fi să credem legenda imortalizată de Frangois Villon care scria : „Vhistoire dit que Buridan I Fut jeu en un sac en Seine“. (Istoria zice că Buridan a fost zvîrlit in Sena, intr-un sac). Acest Jean Buridan studiase filozofia la Paris cu Occam, căruia ii va și succeda, de altfel, la catedră, ajungind chiar rectorul Universităţii. Buridan a fost unul din cei mai de seamă şi mai abili apărători ai nominalismului ai acelei doctrine filozofice ce susţinea că printre ideile oamenilor, unele au un obiect real, independent de gindirea lor, altele sunt pure concepţii formate de spirit şi fixate de limbaj, care nu au, insă, decit o existenţă virtuală în mintea noastră, sau, cum s-a zis nominală. Fireşte e o caracterizare foarte sumară a nominalismului, care în îndelungata sa istorie s-a prezentat mult mai complex şi, mai contradictoriu şi chiar in cazul lui Jean Buridan, mult mai (Continuare în pag. a 5-a) Noi capacităţi de producţie in industria constructoare de maşini In vederea creării unor noi capacităţi de producţie pentru industria constructoare de maşini, anul acesta au fost alocate fonduri aproape egale cu totalul investiţiilor repartizate acestei ramuri în anii 1960—1965. Cea mai importantă întreprindere aflată în construcţie este UZINA DE MAŞINI GRELE din BUCUREŞTI, unde se vor produce turboagregate mari. Noua unitate, care se întinde pe aproape 130 ha, a şi intrat parţial în funcţiune cu sectoarele calde, iar în curînd urmează să fie date în exploatare şi halele industriale pentru prelucrarea produselor de bază. In pragul intrării în funcţiune se află, de asemenea, două importante unităţi cu profil nou în ţara noastră: SECŢIA DE SEGMENŢI DE LA UZINA DE AUTOTURISME DIN PITEŞTI, cu o producţie anuală de 5 milioane bucăţi, care va asigura integral necesarul pentru construcţia de autovehicule româneşti, şi o FABRICA DE OSII ŞI BOGHIURI LA BALŞ, profilată pe producţia de material rulant. Alte mari capacităţi de producţie pentru această ramură au fost puse în funcţiune, în cursul acestui an, pe lingă grupul de uzine constructoare de autovehicule din Piteşti, uzinele „Electroputere" din Craiova, „Progresul Brăila", Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti, „Electronica" şi altele. In total, acest an va consemna intrarea în funcţiune pentru industria constructoare de maşini a 55 capacităţi de producţie. (Agerpres) Un apanaj al tinereţii: MANIFESTĂRI CULTURALE, DINAMICE, ATRACTIVE. • Cultura, educaţia, noţiuni în continuă evoluţie • între arta clasică şi cea contemporană — necesitatea unei orientări • Nu ajung deosebirile cantitative în activitatea culturală Există multiple criterii după care sunt apreciaţi oamenii, unele constante , de-a lungul vremurilor altele variabile de la o epocă la alta. S-a impus, in ultimul timp, o importantă valoare a omului contemporan, aceea a culturii, a asimilării unui bagaj de informaţii care, alături şi chiar depăşind sfera specializării sale profesionale, reflectă terenul, spiritual pe care oamenii se întîlnesc unii cu alţii, comunică, schimbă şi valorifică idei, concepţii despre viaţă şi societate. Ce este sub acest aspect, cultura generală ? Convenţional, ea reprezintă o unitate de concepţii şi principii, un orizont intelectual capabil să conducă la înţelegere nu numai a fenomenului artistic, dar şi a celui tehnic, social-politic. Cultura generală nu este o noţiune finită, ci, tocmai pentrucă reflectă nivelul de aspiraţii,calitatea şi cantitatea idealului de viaţa a unui om, este procesuală, într-o continuă evoluţie şi transformare, îmbogăţire şi esenţializare. Ea începe cu primele noţiuni sistematice despre lumea înconjurătoare şi nu se termină decât cu dispariţia omului, însoţindu-i evoluţia. Şi totuşi există perioade de mare receptivitate, cînd acumularea culturii generale nu este doar un deziderat organic legat de om, ci devine un scop, o finalitate a unui întreg proces educativ. Toate formele de învăţâmînt, începînd cu şcoala generală, sînt orientate spre acest scop. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea al partidului, „factorul principal de educaţie a cetăţenilor, a întregii societăţi în epoca noastră este şcoala — principalul canal de difuzare a ştiinţei şi culturii, de îmbogăţire a minţii, de modelare a caracterelor şi de formare cetăţenească a tinerelor generaţii“. A discerne între toate informaţiile pe care adolescentul şi tînărul le acumulează în şcoală pe acelea care jalonează in decursul anilor formaţia sa spirituală, îi imprimă cultura generală necesară, educaţia cetăţenească şi socială, înseamnă a discerne, de fapt, factorii care contribuie la acest proces. Cînd se precizează aceste coordonate? GALINA RADULESCU (Continuare lr» pag. a 2-a) ACCESIBILE Vedere parţială a staţiei de pompare a sistemului Filipoiu din Insula mare a Brăilei mrm ss? Ifî DELEGAŢIA DE PARTID ŞI DE STAT A SOCIALISTE REI CEAUŞESCIN A PEECAI IA Marţi la amiază a părăsit Capitala, pierind spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar, general al Partidului Comunist Român,, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară şi UiR.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. • La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitrec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 2 — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Delegaţia de partid şi de stat a Republicii ..Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. a sosit marţi seara la Moscova. . La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întimpinată de tovarăşii L. I.Brejnev, secretar general, al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Politic, al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromiko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.Si S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar şi, plenipotenţiar al Republicii Socialiste România ..în' Uniunea Sovietică și,membri ai ambasadei. La sosire pe aeroportul Seremetievo Telefoto : AGERPRES Buna servire a cetăţenilor, un „sortiment“ care încă lipseşte In deprinderea de a comunica redacţiei observaţii asupra vieţii sociale, in scrisori cu un caracter mai larg sau care se restring la o singură problemă, cetăţenii nu uită să semnaleze şi anumite neajunsuri, să-şi exprime dezaprobarea faţă de conduita necorespunzătoare a unor lucrători din instituţiile publice, să propună soluţii de corectare, de foarte multe ori gindite pînă în cele mai mici amănunte. Opinia publică acţionează consecvent pentru perfecţionarea vieţii sociale, pentru creşterea priceperii şi exigenţei acelor organisme care au în atribuţia lor servirea populaţiei, pe cele mai diverse căi. Am urmărit în municipiul Galaţi, la sugestia unor cititori, capacitatea unor lucrători din domeniul servirii populaţiei de a depune un efort constant pentru satisfacerea cerinţelor cetăţenilor. Am văzut, bunăoară, călători în staţia C.F.R. Galaţi, într-o zi cu trafic intens, alergind de la o casă de bilete la alta, sub presiunea pierderii trenului, pentru simplul motiv că la niciuna din cele trei case in funcţiune nu era afişată vreo indicaţie privind trenurile pentru care se eliberează bilete, categoria biletelor etc. în schimb, se putea citi la loc vizibil numele casierilor, pentru eventuale reclamaţii, ca şi cum cetăţeanul ar fi un maniac al reclamaţiei şi-i de-ajuns să-i oferi un nume, ca să aibă asupra cui arunca vina. Am intrat intr-o librărie centrală şi am ascultat dialogul cetăţenilor cu vînzătoarele, destule la număr, ocupînd toate cele trei laturi ale magazinului. Era atita plictiseală in răspunsuri la acea oră matinală, că oricit de arzătoare ar fi fost dorinţa să cumperi o carte, ea era nevoită să scadă sub apăsarea unei asemenea indolenţe comerciale. La telefoane, intr-un oraş atit de animat, cu zeci de solicitatori dornici să obţină cit mai repede o convorbire, doar o singură funcţionară îndeplineşte oficiul de a nota comenzile, de a le transmite, de a întocmi bonuri de plată etc., toate făcute de-a valma, într-o criză vizibilă de timp. Numai pentru a obţine favoarea să-i adresezi trei cuvinte, eşti nevoit sa aştepţi mult şi bine. Funcţionara, evident n-are nici o vină, deşi pînă la P. SOLCAN (Continuare in pag. a 2-a) • „Lucruri mărunte" — neglijenţe mari • Cum se face pregătirea celor care vor servi publicul • Sancţiuni aplicate după criterii arbitrare • Cîteva constatări la Galaţi ._________________________________________________________ O interesantă realizare la Institutul politehnic din Timişoara „Memorie“ complet tranzistorizată Prof. Alexandru Rogojan, şeful catedrei de calculatoare, electronică şi automatică, împreună cu tehnicianul Constantin Manaşi, de la Facultatea de electrotehnică a Instituită politehnic din Timişoara, au realizat o memorie cu ferite complet tranzistorizată pentru calculatoare electronice, numerice. Construită pe principiul selecţiei, prin coincidenţă, memoria are o capacitate de 256 cuvinte cu cele 24 de ranguri de adrese, la un ciclu de funcţionare de 7 microsecunde. Supusă încercărilor de laborator, memoria cu ferite a dat bune rezultate. La realizarea memoriei cu ferite tranzistorizată au fost folosite ca elemente de costrucţie miezuri, de ferite produse, în cadrul Institutului, politehnic şi piese electronice de producţie ,românească. (Agerpres). In pag. a 6-a Corespondenţă din Haga de la trimisul nostru special, Nicolae Lupu DINCOLO DE GENERALITĂŢILE UNUI COMUNICAT COMUN • O.N.U. : Intervenţia reprezentantului român în Comitetul politic. • NOUA ZEELANDĂ: Semnificaţiile unui scrutin. • Noi dezvăluiri în legătură cu crima de la Los Angeles.