România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-26 / nr. 7909

„Románia libera“ nr. 7m — 26.111.mo — pag. a 2-a LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ... * """ 'rrTO—— ■— ■■ « . Expunerea la Proiectul de Lege a organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat, prezentată de tovarăşul Petre Lupu, ministrul muncii Din însărcinarea Consiliului da Miniştri am onoarea să prezint Marii Adunări Naţionale, spre dezbatere şi aprobare, proiectul de lege cu privire la organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat. Victoria socialismului în ţara noastră, proprietatea poporului asupra mijloacelor de producţie, instaurarea relaţiilor de colaborare şi ajutor reciproc între oamenii muncii, crearea unei industrii puternice înzestrate cu tehnica nouă, perfecţionarea proceselor de producţie, existenţa unei economii planificate, au creat condiţiile obiective favorabile şi în acelaşi timp au impus ca o cerinţă obligatorie o tot mai bună organizare şi întărirea disciplinei în muncă pentru asigurarea unui ritm înalt al dezvoltării forţelor de producţie şi asigurarea unei eficienţa sporite a întregii activităţi sociale. Totodată experienţa a demonstrat că o bună organizare a muncii, presupunînd folosirea la întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, repartizarea riguroasă a forţei de muncă, crearea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru utilizarea ei deplină şi raţională constituie un element determinant pentru întărirea disciplinei şi ordinii în întreprinderi cu toate consecinţele favorabile ce decurg de aici pentru bunul mers al activităţii economice. Este semnificativ din acest punct de vedere faptul că noţiunea de organizare este asociată atît în titlul cit şi în conţinutul proiectului de lege de aceea de disciplină. Niciodată nu a putut exista — iar în condiţiile unei economii moderne, nici nu poate fi concepută — o bună organizare fără o disciplină desăvîrşită. In acelaşi timp este cunoscut că cel mai însemnat obiectiv economic sau de orice altă natură rămîne doar o dorinţă dacă nu se desfăşoară o muncă perseverentă de organizare a înfăptuirii sale. Tocmai datorită faptului că pe lingă ,vasta sa muncă crea- toare pentru elaborarea unei politici juste, partidul nostru a desfăşurat o uriaşă şi stăruitoare muncă de organizare şi mobilizare a maselor la înfăptuirea ei, poporul român a obţinut rezultate străluciteîn opera de construire şi desăvîrşire a socialismului în patria sa ! Făcînd bilanţul rezultatelor obţinute în această operă şi stabilind pentru etapa următoare obiectivul făuririi societăţii socialiste multilaterale dezvoltate, lucrările Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român au fost străbătute ca un fir roşu de preocuparea pentru perfecţionarea conducerii, planificării şi organizării pe baze ştiinţifice a activităţii economice, pentru perfecţionarea conducerii şi organizării întregii vieţi sociale. Din lucrările Congresului din cuvîntărîle tovarăşuluiNicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, se desprinde totodată clar o teză deosebit de importantă, izvorîtă din experienţa proprie ca şi din experienţa altor ţări socialiste, şi anume că numai existenţa condiţiilor obiective pentru asigurarea concordanţei între relaţiile de producţie şi nivelul dezvoltării forţelor de producţie nu înseamnă în mod automat şi înfăptuirea ei, că pentru aceasta este neapărat necesară perfecţionarea la timp a relaţiilor de producţie, a tuturor relaţiilor sociale, în raport cu cerinţele dezvoltări forţelor de producţie. Organizarea şi disciplina muncii constituie componente esenţiale ale perfecţionării relaţiilor de producţie, a relaţiilor sociale în genere, şi totodată — şi tocmai de aceea — condiţii deosebit de importante ale sporirii rodniciei muncii, ale fructificării maxime a potenţialului economic al ţării, în interesul ridicării bunăstării oamenilor muncii ,şi înfloririi patriei In decursul anilor, în ţara noastră în procesul construcţiei socialiste s-au obţinut rezultate însemnate în domeniul îmbunătăţirii organizării muncii, al întăririi disciplinei şi ordinei în întreprinderi şi instituţii. Trebuie spus, totodată că lipsurile existente încă în această direcţie au frînat obţinerea unor rezultate şi mai bune în acelaşi timp doresc să subliniez că legislaţia economică, legislaţia muncii, n-au tinct pasul cu cerinţele dezvoltării socio-economice pe care în mod firesc trebuie să nu infionc d Multe dintre pie au fost depăşite. Aşa se explică de ce a fost necesar să se adopte în ultimii ani o seamă de noi, reglementări legale, în aceste domenii , acesta este şi motivul pentru care a fost necesară elaborarea proiectului de lege supus astăzi, spre aprobare, Marii Adunări Naţionale. Desigur, s-ar putea pune întrebarea și s-a și pus: de ce reglementările prevăzute în acest proiect, sau cea mai mare parte dintre ele, nu se rezolvă cu prilejul elaborării noului cod al muncii ? Răspunsul este acela că noul cod fiind conceput ca o lege cadru, va cuprinde reglementări generale, de principiu, ale raporturilor de muncă în etapa pe care o străbatem, urmînd ca prin legi speciale să fie reglementate pe larg diferitele aspecte ale acestora — aşa cum a fost cazul cu legea protecţiei muncii, cu legea concediilor, aşa cum este cazul cu proiectul de faţă, cum va fi cu legea salarizării, legea de organizare a sindicatelor şi alteia. Proiectul ce vă este prezentat urmăreşte realizarea , în primul rînd a cadrului legal pentru perfecţionarea conducerii, a organizării muncii şi producţiei în întreprinderi, prin precizarea sarcinilor şi responsabilităţilor ce revin factorilor de conducere la diferite nivele — de la organele colective de conducere şi pînă la maiştri — pentru asigurarea condiţiilor tehnico-materiale şi organizatorice în vederea îndeplinirii sarcinilor de plan, pentru asigurarea unor condiţii normale de muncă, pentru bunul mers al întregii activităţi a întreprinderii. Este de remarcat accentul ce se pune în acest sens pe introducerea cuceririlor ştiinţifice şi tehnice, pe organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, pe aprovizionarea tehnico-materială ritmică,pe utilizarea intensivă a maşinilor şi utilajelor, asigurarea îndrumării şi asistenţei tehnice la fiecare loc de muncă, folosirea raţională a forţei de muncă, pe buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti şi îndeplinirea riguroasă a contractelor economice, probleme vitale şi deosebit de actuale, ale economiei noastre. Pe de altă parte, proiectul,îmbunătăţind, sistematizînd şi unificînd prevederile diferitelor acte normative, urmăreşte o mai bună precizare a raporturilor de muncă, a obligaţiilor organelor de conducere faţă de angajaţi şi a angajaţilor faţă de întreprindere,, precizîndu-se mai clar rolul contractului individual de muncă, prevăzîndu-se pentru prima dată obligaţia încheierii acestuia în formă scrisă, în vederea întăririi răspunderii ambelor părţi contractante, pentru îndeplinirea clauzelor prevăzute în contract. Sunt prevăzute şi puternic subliniate reglementările privind dezvoltarea democraţieisocialiste în viaţa întreprinderilor şi instituţiilor, reflectarea preocupării continue în acest sens a conducerii noastre de partid şi destat. Prin proiect capătă putere de lege atribuţiile largi acordate adunării generale a salariaţilor în problemele bunului mers al întregii activităţi, a unităţilor, responsabilitatea fiecărui angajat, pentru munca încredinţată, indiferent de funcţie, faţă de colectivul unităţii, dreptul fiecărui om al muncii de a-şi spune părerea asupra tuturor problemelor şi datoria conducerii de a ţine seama de ea. O problemă subliniată cu deosebită putere în proiectul de lege este aceea a întăririi disciplinei în muncă a tuturor salariaţilor, indiferent de locul pe care-l ocupă în ierarhia socială. Prevederile sale în acest sens sunt menite să contribuie la înlăturarea manifestărilor de indisciplină ce mai există in întreprinderile şi instituţiile noastre, cu consecinţe negative asupra activităţii economice. Iată doar cîteva date care ilustrează necesitatea unor astfel de măsuri. Indicele de utilizare a fondului de timp martim disponibil în industria de stat de circa 94 la sută care se menţine constant în ultimii ani, trebuie considerat încă drept nesatisfăcător. Absenţele nemotivate au crescut în perioada 1966—1969 de la 0,4 la 0,7 la sută. Din cauza diferitelor întreruperi, datorită unor lipsuri organizatorice, a învoirilor şi concediilor fără plată, a absenţelor nemotivate s-au pierdut, în industrie, în anul 1969, circa 40 milioane de om/ore. Este necesar să subliniem, de asemenea, că în numeroase cazuri, deteriorarea unor importante utilaje şi instalaţii, a unor materii prime şi materiale, accidentele de muncă, uneori mortale, cu toate consecinţele economice şi sociale ce decurg din acestea se datoresc, în bună măsură manifestărilor de indisciplină în mun că. Vă este cunoscut că disciplina muncii este în prezent insuficient reglementată în legislaţia noastră. Prin proiectul ce vă este prezentat s-a urmărit înlăturarea acestei însemnate lacune, reglementîndu-se pentru prima dată la nivel de lege, conţinutul şi mijloacele de realizare a disciplinei în muncă, instituirea recompenselorşi sancţiunilor disciplinare, căile de apărare a celor în cauză împotriva sancţiunilor abuzive, răspunderea —— inclusiv penală — a celor ce aplică sancţiuni cu rea credinţă, precum şi posibilitatea şi condiţiile reabilitării celor sancţionaţi. Sunt prevăzute, de asemenea, normele care vor sta la baza întocmirii regulamentelor de ordine interioară a căror strictă respectare de către toţi salariaţii asigură acţiunea unită şi disciplinată a întregului colectiv pentru îndeplinirea sarcinilor. Problemele disciplinei în muncă sunt abordate în proiectul de lege tocmai ţinîndu-se seama de transformările profunde, social-economice, ce au avut loc în țara noastră, de identitatea obiectivă între interesele fundamentale ale societăţii şi ale fiecărui individ, în parte. Proiectul de lege se ocupă pe larg de reglementarea ■principalelor drepturi şi îndatoriri ale salariaţilor. Din lectura proiectului se poate constata că sunt legiferate drepturi şi îndatoriri mai largi şi mai diferite decit în reglementările actuale. Este firesc să fie aşa. Atît drepturile cit şi îndatoririle trebuie să corespundă posibilităţilor şi nevoilor concrete ale etapei actuale de dezvoltare a societăţii. In ce priveşte drepturile, una a însemnat —şi ca mărime şi ca structură — salariul, cînd a fost elaborat codul muncii acum 20 de ani şi altceva e salariul astăzi, mai ales după majorarea salariilor şi introducerea noului sistem de salarizare acelaşi lucru se poate spuie şi despre durata şi sistemul de ’acordare a concediilor... despre acordarea gratificaţiilor şi premiilor şi a altor drepturi materiale. Sunt prevăzute, totodată, drepturi largi ale salariaţilor ca membri ai colectivului de muncă, posibilitatea lor de a-şi afirma deplina iniţiativă, priceperea şi experienţa în eforturile de îmbunătăţire a întregii activităţi a întreprinderilor şi instituţiilor. îndatoririle salariaţilor apar mai bine conturate, luîndu-se în considerare calitatea lor dublă de proprietari şi de producători. Ele vizează în principal îndeplinirea sarcinilor de producţie, respectarea ordinii şi disciplinei în muncă şi a disciplinei tehnologice, perfecţionarea pregătirii profesionale, apărarea şi buna gospodărire a bunurilor proprietate socialistă ce le-au fost încredinţate. Este semnificativ pentru noile relaţii din societatea noastră faptul că se ridică la rang de lege îndatorirea salariaţilor de a avea o comportare corectă, de a promova raporturi de întrajutorare cu toţi membrii colectivului de lucru, de a combate orice fel de manifestări necorespunzătoare şi de a acţiona în spiritul atitudinii comuniste faţă de muncă şi societate. O importanţă deosebită acordă proiectul stabilităţii cadrelor, problemă economică şi socială majoră. Deşi indicele de fluctuaţii a salariaţilor din industria noastră a scăzut în anul 1969, faţă de 1968 de la 7,1 la 6,1 , ca urmare îndeosebi a primelor efecte ale stimulentelor pentru stabilitatea cadrelor, cuprinse în noul sistem de salarizare .— trebuie totuşi considerat că este încă destul de mare şi în industrie, dar mai ales în ramura construcţii-montaj unde se ridică, în trim. IV 1969, la 13,1 la sută. Se ştiecă de stabilitatea cadrelor depinde în mare măsură perfecţionarea profesională, sporirea experienţei în muncă, cunoaşterea specificului întreprinderii şi instituţiei, ataşarea de nevoile ei concrete, întărirea unităţii colectivului, cu consecinţe foarte importante asupra creşterii producţiei, productivităţii muncii, reducerii preţului de cost, îmbunătăţirii calităţii produselor şi, în final, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. De aceea proiectul de lege are în vedere stabilirea unor astfel de reglementări care să contribuie la întărirea stabilităţii cadrelor. Sunt prevăzute condiţiile în care un salariat îşi păstrează vechimea neîntreruptă în muncă şi vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, îndeosebi ultima aducînd după sine avantaje materiale însemnate pentru salariaţii în cauză, iar cei care-şi întrerup vechimea pierzînd avantajele respective. Sunt mai bine conturate şi lămurite noţiunile de transfer în interesul serviciului şi la cerere, precum şi condiţiile în care pot avea loc. Proiectul legiferează acordarea sporului de salariu pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, care s-a aplicat pînă acum experimental, cu bune rezultate o dată cu introducerea noului sistem de salarizare. Totodată proiectul prevede introducerea unui act adiţional la contractul de muncă, prin care se stabileşte obligaţia de a lucra 5 ani în unitatea respectivă pentru acei care, pe cheltuiala unităţii, au urmat un curs de calificare, ridicare a calificării, perfecţionare sau specializare, iar în caz de nerespectare a acestor obligaţii contractuale, de a suporta prejudiciul material adus statului prin irosirea mijloacelor folosite pentru instruirea lor. Prevederile hotărîrii sînt menite să frîneze tendinţa unor salariaţi de a se plimba de la o unitate la alta, fără nici o preocupare deinteresele majore ale societăţii, încurcînd şi stînjenind munca majorităţii salariaţilor. Ele sunt menite, de asemenea, să stimuleze pe oamenii muncii ce-şi consacră cu perseverenţă priceperea şi depun continuu eforturi pentru a-şi mări contribuţia la bunul mers al unităţilor în care muncesc ani îndelungaţi. ■ Avînd în vedere importanţa problemelor pe care le tratează, proiectul de lege prevede importante stimulente materiale şi morale menite să cointereseze pe oamenii muncii şi să-i mobilizeze la îndeplinirea cu conştiinciozitate a sarcinilor de muncă, la o disciplină ireproşabilă, la o participare activă în lupta pentru îmbunătăţirea întregii activităţi a întreprinderilor şi instituţiilor. O bună parte dintre acestea avînd caracter material sunt preluate, căpătînd putere de lege, din prevederile noului sistem de salarizare care şi-a dovedit eficienţa. Totodată, aşa cum e şi firesc, proiectul de lege prevede sancţiuni morale şi materiale pentru eventuale încălcări şi abateri de la disciplină şi de la obligaţiile, de serviciu, menite in primul rrid să prevină săvîrşirea abaterilor şi încălcărilor şi în al doilea riod tragerea la răspundere pe măsura faptelor, a celor ce aduc daune, pe această cale intereselor societăţii. Atrage atenţia faptul că atît stimulentele cit şi sancţiunile sunt astfel concepute şi dozate incit vor constitui importante instrumente în miinile conducerilor unităţilor pentru asigurareaîndeplinirii sarcinilor de producţie la nivelul exigenţelor, pentru întărirea ordinei şi disciplinei socialiste în întreprinderi şi instituţii. Din întreaga construcţie a proiectului de lege, din conţinutul prevederilor, se desprinde şi de astă dată preocuparea constantă a conducerii noastre de partid şi de stat, privind creşterea răspunderii, colective şi individuale a oamenilor muncii în gospodărirea cu grijă a avutului obştesc, pentru dezvolltarea cnştiinţei lor de stăpîni ai mijloacelor de producţie şi ai produsului muncii lor, pentru desăvârşirea, în fapt — în viaţa de fiecare zi a întreprinderilor şi instituţiilor — a unităţii de interese, dintre stat şi cei ce muncesc. Aşa se explică des ce proiectul de lege, publicat şi dezbătut pe larg cu oamenii muncii — conform practicii democratice devenită curentă în ţara noastră — a stîrnit atîta interes în rîndurile maselor, s-a bucurat de aprobare unanimă. A produs o deosebită satisfacţie grija ce se degajă din proiect pentru întărirea disciplinei şi stabilităţii în muncă, a căror necesitate o simt atît de piuit cei ce muncesc nemijlocit în unităţile productive. Aşa cum vă este cunoscut numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari, au făcut propuneri de perfecţionare a proiectului de lege, cea mai mare parte urmărind întărirea principalelor obiective avute în vedere de iniţiatorii lui. • Este încă o dovadă grăitoare a unităţii de interese, degîndire, de năzuinţe şi de acţiune între partid, guvern şi popor. Propunerile au fost examinate cu atenţie, fiind reţinute la îmbunătăţirea proiectului acelea care aveau legătură cu obiectivele urmărite de proiectul de lege. Doresc să menţionez principalele propuneri introduse în proiect : — obligaţia conducerilor u unităţilor de a, asigura condiţii corespunzătoare de protecţie a muncii, de a respecta şi aduce la îndeplinire angajamentele asumate prin contractul colectiv, de a încunoştiinţa pe salariaţi asupra felului cum au fost rezolvate problemele pe care le-au ridicat în adunări şi în alte împrejurări : — dreptul salariaţilor de a lua cunoştinţă de caracterizarea activităţii lor profesionale făcute de către şefii ierarhici, de a beneficia de trepte sau gradaţii superioare la salariul tarifar, în conformitate cu prevederile legale dacă-şi îndeplinesc în bune condiţii sarcinile de muncă,şi au o comportare ireproşabilă ; majorarea de la 3 la 5 ani a obligaţiei prevăzute în contract de a lucra la unitatea respectivă , pentru salariaţii care au fost formaţi din punct de vedere profesional pe cheltuiala acesteia ; sublinierea faptului că sancţiunile prevăzute se aplică salariaţilor indiferent de funcţia ce o ocupă. Au fost făcute şi o seamă de propuneri de îmbunătăţire a formulării diferitelor prevederi ale legii de care s-a ţinut seama la redactarea proiectului în forma pe care o prezentăm. Celelalte propuneri urmează a fi studiate în continuare şi rezolvate — în măsura în care se justifică — prin hotărîri şi instrucţiuni de aplicare a legii sau prin alte acte normative, în funcţie de conţinutul şi natura acestor propuneri. Folosesc prilejul ca în numele Consiliului de Miniştri să mulţumesc de la această înaltă tribună oamenilor, muncii care prin propunerile lor şi-au adus contribuţia la îmbunătăţirea proiectului de lege. Prin conţinutul şi obiectivele lui, proiectul deege este un act juridic de mare însemnătate economică, politică, etică, o expresie a creşterii conştiinţei sociale, a echităţii socialiste. Fără îndoială că adoptarea proiectului de lege de către Marea Adunare Naţională va adăuga încă un instrument legislativ pentru mai buna reglementare a unor probleme deosebit de importante pentru activitatea noastră economică şi socială. Se ştie că legea este numai un izvor de drept nu şi dreptul înfăptuit.. Suntem cu toţii conştienţi, că deşi, insuficienţa unor reglementări legale a constituit o cauzăimportantă, nu numai aceasta poate fi invocată pentru a explica lipsurile pe care le-am avut şi le mai avem în domeniul organizării, a disciplinei, ordinei şi stabilităţii, în întreprinderi şi instituţii. De aceea, după adoptarea legii, revine ca sarcină ministerelor, organelor centrale ,de sinteză economică, conducerilor centralelor industriale, ale întreprinderilor şi instituţiilor, tuturor cadrelor de conducere, pînă la maistru inclusiv, de a respecta neabătut — în primul rînd ei înşişi — prevederile legii, fiecare la nivelul respectiv, precum şi de a asigura, aplicarea lor fermă în toate unităţile, la toate locurile de muncă — nu cu caracter de campanie — ci în mod sistematic şi cu perseverenţă. O vorbă răspindită în popor şi adine înrădăcinată în conştiinţa lui spune că acolo unde-i lege nu-i tocmeală. Aşa au privit oamenii lucrurile în trecut cînd legea n-o făcea poporul şi, de cele mai multe ori, era îndreptată împotriva lui. Este cu atît mai valabil acest principiu — simplu enunţat, dar deosebit de grăitor şi de convingător — astăzi cînd legile emană de la popor şi sînt menite să servească cauza,interesele lui vitale. Proiectul de lege punînd în evidenţă acest mare adevăr cheamă şi obligă la introducerea în toate sectoarele activităţii sociale a unei adevărate domnii a legii ; ea aminteşte celor care au uitat ori celor care nu ştiu sau nu vor să ..ştie aceasta, că democraţia socialistă cere cel mai deplin respect al legii, cea mai fermă disciplină, o ordine exemplară, că expresie a unităţii şi devotamentului poporului în lupta pentru cauza construcţiei socialiste şi ca semn de înaltă conştiinţă socială, de civilizaţie şi , cultură. Este deosebit de necesar să creăm o puternică opinie de masă în rîndurile tuturor oamenilor mdnicii pentru ca fie, care în parte să respecte şi totodată să vegheze la respectarea de către toţi a prevederilor legii, astfel ca preocuparea pentru o mai bună organizare, pentru întărirea disciplinei şi stabilităţii cadrelor în muncă să devină o trăsătură de bază a muncii şi vieţii de fiecare zi a colectivelor de muncă din întreprinderile şi instituţiile noastre. Avînd convingerea fermă că noile reglementări ce se propun şi stricta lor respectare vor aduce o mare contribuţie la îmbunătăţirea activităţii economice şi sociale, cu repercusiuni deosebit de însemnate pentru fructificarea superioara a tuturor eforturilor pe care le face poporul român pentru creşterea forţei economice, a patriei şi pentru ridicarea bunăstării şi civilizaţiei, rog Marea Adunare Naţională să adopte proiectul de lege cu privire la organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat Raportul Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale şi al Comisiei juridice, prezentat de deputatul Gheorghe Vasilichi Comisia pentru sănătate, muncăşi asigurări sociale împreună cu Comisia juridica, întrunite în şedinţă comună, cu participarea unor membri ai altor cormisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, au dezbătut proiectul de lege a organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. Comisiile au constatat că proiectul de lege se înscrie în ansamblul măsurilor elaborate de conducerea de partid pentru îndeplinirea amplului program de înflorire a patriei noastre socialiste, stabilit de Congresul al X-lea şi are o însemnată importanţă pentru dezvoltarea întregii noastre economii naţionale. Comisiile au considerat, ne-: cesar să sublinieze, în faţa Marii Adunări Naţionale, fap-tul deosebit de pozitiv că proiectul de lege a fost supus, din indicaţia conducerii partidului, dezbaterii maselor, largi populare,ceea ce dovedeşte adîncul democratism , al politicii partidului şi statului nostru. Numărul mare de participanţi — de peste un milion şi jumătate de munci ,tori, tehnicieni, ingineri, cadre de conducere, din care circa 64 000 au luat cuvîntul în cadrul celor 11 mii de adunări care au avut loc în întreaga ţară — este încă o mărturie a participării largi a oamenilor muncii la elaborarea legilor şi la conducerea statului. . Pornind de la ideea că procesul revoluţionar, care, a avut loc după cucerirea puterii de stat şi care a dus la făurirea economiei socialiste,, a schimbat esenţial poziţia oamenilor muncii în societate, proiectul introduce noi şi eficiente măsuri menite să ducă la stimularea tuturor laturilor activităţii umane în îndeplinirea atribuţiilor ce revin fiecărui salariat în procesul muncii, pentru sporirea întregului potenţial economic al ţării; întrucît îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, îmbunătăţirea calitativă a produselor şi reducerea cheltuielilor de producţie sunt obiective a căror realizare, este strîns legată de măsurile de organizare şi disciplină a muncii, prevederile proiectului de lege subliniază" importanţa organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, a aplicării cuceririlor ştiinţei şi tehnicii avansate, a utilizării intensive a tuturor mijloacelor de muncă, a aprovizionării cu materiale în timp util a fiecărui loc de producţie, a folosirii cit mai raţionale a forţei de muncă... In acelaşi timp şi în aceeaşi măsură, conducerile de întreprinderi şi instituţii, şefii de secţii, maiştrii au sarcina de ase ocupa de îmbunătăţirea protecţiei muncii,, de crearea, condiţiilor igienico-sanitare la locurile de muncă, de reali-,zarea angajamentelor luate prin contractul colectiv de muncă. Prevederile cuprinse în proiectul de lege, al căror caracter realist ne dau certitudinea îndeplinirii lor.. .urmăresc întărirea ordinii şi disciplinei, sunt cerinţe fundamentale ale procesului organizării producţiei şi a muncii, indispensabile pentru îndeplinirea, încondiţii cit mai bune,a sarcinilor de către fiecare unitate socialistă şi la fiecare loc de muncă in parte. Acest lucru se impune cu atit mai mult azi, în condiţiile economiei noastre socialiste, în plinădezvoltare, cînd tehnica nouă solicită, pe lingă competenţă profesională, si punctualitate, fermitate, exigenţă, întărirea ordinii şi disciplinei. Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează drepturile şi îndatoririle salariaţilor ■şi defineşte poziţia acestora în cadrul raporturilor de muncă, ţinînd seaima de dubla lor calitate : de proprietari ai mijloacelor de producţie şi de producători. In ansamblul lor,, prevederile înscrise în. proiectul de lege urmăresc Q, mai .njai;e. stabilitate a cadrelor:.^,jnj,, toate sectoarele de activitate^ creşterea spirituluide-răspundere individuală şi colectivă,, paralel cu crearea condiţiilor optime de muncă, în contextul noilorreglementări privind organizarea şi disciplina muncii, sunt create condiţii pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea continuă a procesului de producţie, creşterea productivităţii muncii şi, pe această bază,, ridicarea bunăstării intimului popor, obiectiv central , al politicii partidului şi statului nostru. Comisia pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale ,şi Comisia juridică roagă să se adopte proiectulde lege a "organizării şi disciplineimuncii în unităţile socialiste de stat, care ține seama de "propunerile ce le-au făcut și care, fiind acceptate de inițiator, au fost introduse în textul proiectului, așa cum vă este prezentat. Discuţii generale pe marginea Proiectului Legii organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat Proiectul de lege privind organizarea şi disciplina muncii a fost primit şi în judeţul Neamţ, cu deosebit interes, a arătat printre altele deputatul ŞTEFAN BOBOŞ, de oamenii muncii. Peste 60 de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari din toate domeniile de activitate au dezbătut cu înaltă responsabilitate acest, document, şi-au manifestat adeziunea deplină faţă de noile reglementări, formulînd totodată propuneri valoroase pentru îmbunătăţirea activităţii şi întărirea disciplinei în muncă. Susţinînd necesitatea şi oportunitatea prevederilor din proiectul de lege, participanţii la dezbaterea publică au exprimat în acelaşi timp şi o seamă de opinii critice privind unele deficienţe în organizarea şi desfăşurarea producţiei şi a muncii în anumite sectoare de activitate. Dacă m-aş referi numai la anul 1969 trebuie să arăt că în multe din unităţi din judeţul nostru, mai ales în chimie, industria uşoară, industria forestieră, construcţii, indicele de folosire a timpului de lucru nu a depăşit 95—96 la sută şi cu toate că acest procent este întrucîtva mai ridicat decit media pe ţară, faptul în sine exprimă o stare de lucruri nu tocmai satisfăcătoare. Numai din cauza întreruperilor, absenţelor nemotivate, învoirilor s-au pierdut anul trecut în unităţile industriale aproape 500 mii ore-om timp de lucru. La aceasta pot fi adăugate şi alte prejudicii economice determinate de gradul redus,de utilizare a unor maşini şi instalaţii, depăşirea unor consumuri specifice de materii prime, energie electrică, combustibil etc. Iată de ce consider că proiectul de lege aflat în discuție vine să întărească însemnătatea ce trebuie acordată disciplinei ca o condiţie de bază pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi. Subliniind eforturile pe care, statul le face, an de ani pentru continua dezvoltare, şi întărire a economiei naţionale, vorbitorul a insistat apoi asupra necesităţii folosirii cu maximum de eficienţă a potenţialului tehnic şi uman. Inscriindu-se în ansamblul de acte legislative elaborate pentru perfecţionarea vieţii economice şi sociale, a spus vorbitorul, proiectul noii legi reflectă transformările adinei petrecute în societatea noastră în ultimii ani, creează cadrul juridic adecvat pentru reglementarea raporturilor de muncă în etapa actuală. Prin aceasta clasa muncitoare, statul nostru intră în posesia unui instrument valoros cu ajutorul căruia pot asigura mai buna folosire a forţelor de producţie în interesulsocietăţii. Aş dori să subliniez şi acea prevedere din proiectul de lege care obligă conducerea fiecărei unităţi să examineze cu atenţie şi să ia în considerare toate observaţiile critice , sugestiile şi propunerile de măsuri formulate de salariaţi. De aici rezultă stimulentul pe care legea îl creează ,pentru dezvoltarea iniţiativei oamenilor muncii şi atragerea lor la activitatea de conducere colectivă — expresie a profundului democratism ce caracterizează societatea noastră. Dar pentru a exista acest climat stimulativ de care vorbim, consider necesar, ca aşa cum s-au exprimat şi alţi participanţi la dezbaterea publică, conducerile unităţilor să fie obligate să aducă la cunoştinţa salariaţilor în mod sistematic modul cum se rezolvă problemele ridicate de ei. Consider că și aici trebuie să manifestăm fermitate, să punem ordine, să înlăturăm formalismul. Pentru ca legea pe care o analizăm și o vom adopta astăzi să-și atingă pe deplin scopul, consider că este necesar ca sindicatele," U.T.C.-ul, celelalte organizaţii de masă să intensifice munca cultural-educativă în rîndul salariaţilor, al tuturor oamenilor muncii pentru creşterea conştiinţei şi răspunderii lor, pentru crearea unei opinii de masă împotriva celor care încalcă disciplina muncii, pentru statornicirea unui climat de emulaţie prielnic desfăşurării normale a procesului de producţie. In cuvîntul său deputatul CHEORGHE STOICA, maistru la uzina mecanică „Muscel“ judeţul Argeş, referindu-se la faptul că ansamblul actelor normative elaborate în ultimul timp consfinţesc prefacerile adinei petrecute i. România Socialistă, a subliniat, că pentru prima dată în sistemul legislaţiei noastre sunt stabilite la nivel de lege normele care trebuie să stea la baza asigurării ordinei şi disciplinei muncii, obligaţiile conducerii întreprinderilor, drepturile şi îndatoririle salariaţilor. întregul colectiv al Uzinei mecanice Muscel convins că una din cele mai mari rezerve in dobîndirea de noi succese în activitatea sa constă în îmbunătăţirea organizării producţiei şi a disciplinei muncii, a manifestat unadine interes faţă de acest proiect de lege, l-a dezbătut cu spirit de răspundere şi şi-a manifestat întreaga adeziune faţa de prevederile sale. Organizarea şi disciplina muncii, în condiţiile proiectului de lege, presupun în acelaşi timp creşterea exigenţei faţă de orice manifestare de indisciplină în producţie. Şi la noi în uzină, în cursul anului trecut, s-au înregistrat 6 500 om-zile absenţe nemotivate de la serviciu şi s-au acordat aproape 2 000 om-zile învoiri fără plată, timp în care se puteau fabrica in plus numeroase produse. Analizînd cauzele întîrzierilor, absenţelor sau nefolosirii întregului fond de timp de muncă, am constatat că acestea se datoresc în unele situaţii şi nepunerii de acord a programului unor întreprinderi, instituţii care deservesc salariaţii uzinei, astfel incit salariaţii să-şi poată rezolva diverse probleme în afara orelor de serviciu. In ultimul timp, cu sprijinul organelor de partid şi de stat, au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi întărirea disciplinei în producţie. Un rol de seamă în asigurarea ordinei şi disciplinei în producţie în realizarea ritmică a planului îl are aplicarea noului sistem de salarizare, care contribuie direct la sporirea răspunderii personale a tuturor angajaţilor în îndeplinirea sarcinilor. Efectele noii salarizări asupra disciplinei în producţie se concretizează, între altele, în uzinra noastră, şi prin reducerea absenţelor de la programul de lucru cu 85 la sută în 2 luni din 1970, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. După ce a arătat că prevederile proiectului de lege vin să întărească şi mai mult rolul şi autoritatea maistrului, răspunderea sa pentru rezultatele muncii colectivului pe care îl conduce, vorbitorul a exprimat hotărîrea maiştrilor din uzină, alături de care îşi desfăşoară activitatea, de a îndeplini aceste obligaţii, de a-şi exercita atribuţiile cu şi mai înalt spirit de răspundere. In cuvîntul său deputatul VASILE ARDELEANU, a spus : întregul conţinut al acestui proiect este pătruns ca de un fir roşu de preţioasele indicaţii date de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, atît cu prilejul lucrărilor plenarei Comitetului Central al partidului din decembrie 1969, cit şi larecenta plenară, de a se pune capăt cu hotărîre fluctuaţiei forţei de muncă, indisciplinei care se mai manifestă în unele sectoare de activitate. In cadrul amplei dezbateri publice care a avut loc, petroliştii schelei Boldeşti au primit cu deosebit interes prevederile proiectului. In mod deosebit, ei au apreciat prevederea referitoare la răspunderea pe care oamenii muncii o poartă în faţa societăţii, atît pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de serviciu, cit şi pentru contribuţia la îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii în ansamblu, în cadrul planului general de dezvoltare economică şi social-culturală a ţării.’ Totodată, au socotit că este pe deplin întemeiată prevederea ca organele de conducere ale unităţilor socialiste de stat să răspundă în faţa statului şi colectivului de salariaţi de organizarea judicioasă. a. întregii activităţi, de integritatea, avutului obştesc (Continuare in pag. a 3-a)