România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-26 / nr. 7909

COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL UNITĂȚII SOCIALISTE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei­­de a şasea legislaturi a Marii A­­dunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvolta­rea în continuare a Româ­niei­ socialiste. Mărturie eloc­ventă a democratismului pro­fund ce caracterizează în­treaga noastră­­viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul că­rora oameni ai muncii, spe­cialişti in diverse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activi­tăţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor mate­riale şi umane ale ţării. In actuala sesiune deputaţii vor dezbate, de asemenea, pro­bleme principale ale politicii externe promovate de Repu­blica Socialistă România. La lucrări iau parte depu­taţii Marii Adunări Naţio­nale, precum şi numeroşi in­vitaţi , conducători de in­stituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vie­ţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. în lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice a­­creditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei stră­ine. Ora 10. Deputaţii şi invita­ţii, au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii parti­dului şi statului. în loja din dreapta au luat loc tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălach­e, Constan­tin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheor­­ghe Stoica, Vasile Vîlcu. în loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale­. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate ur­mătoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organiză­rii şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul cali­tăţii produselor. 3. Proiectul de Lege pri­vind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Initrindu-se in ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil in presă şi am­plu dezbătut în organizaţiile sindicale cu, masele largi , de oameni ai muncii,­­ cu care prilej, li s-au adus îmbună­tăţiri. Deputatul Gheorghe Va­silichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezba­tere, în continuare s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul­­deputaţii : Ştefan Bobaş, prim-secretar al Co­mitetului judeţean­­­ Neamţ al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina Mecanică „Muscel“ din judeţul Argeş, Vasile Arde­­leanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Lbornyi, se­cretar al Comitetului jude­ţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Con­siliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Ve­ronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, direc­torul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din ju­deţul Constanţa, Marin Ena­­che, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 Au­gust“ din Capitală, Constan­tin Pitaru, maistru la Uzi­nele „înfrăţirea“ din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Cooperativei agricole de pro­ducţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, Nicolae Ro­­vinaru prim-secretar al Co­mitetului judeţean­­ Teleor­man al U.T.C. La amiază lucrările în şe­dinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi di­mineaţa. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcţii şi tran­sporturi ; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale; pentru consiliile populare şi administraţia de stat , pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură, s-au întrunit apoi pentru exa­minarea în continuare a pro­iectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Ieri au început LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE PPP -3 pW**1) în judeţul Sibiu NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE SIBIU (coresp. R.I.). — La fabricile de încălţăminte din cadrul Combinatului de pielărie şi încălţăminte Si­biu sunt in curs de execuţie două importante obiective : construcţia a două secţii de producţie la fabricile din Agnita şi Braşov. Realiza­rea primului obiectiv va duce în final (trimestrul III 1971) la sporirea capacită­ţii de producţie cu 1 230 000 perechi pantofi anual, iar realizarea celui de al doilea obiectiv va însemna creşte­rea capacităţii de producţie cu­ 600 000 perechi anual, (termen de dare în exploa­tare trimestrul III 1970). La fabrica de geamuri din Mediaş este în plină desfăşurare construcţia unei noi linii de fabricaţie a gea­murilor trase. Proletari din toate țările, uniți-vă !. în pag. a 2-a şi a 3-a. Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale LINIORII D­esigur ca noi care au putut vedea pe micul ecran un ex­celent film documentar, (din păcate neprogramat de prea multă vreme) îşi mai amintesc şi acum acea extraordinară lecţie de abnegaţie şi curaj pe care o imortalizase pelicula prilejuindu-ne astfel un con­tact prim cu munca celor care sunt­ denumiţi liniari. Dar poa­te că mulţi dintre noi conti­nuă să dovedească o vagă cu­noaştere a activităţii acestor oameni. Pînă nu de mult ne­cunoscută, profesia de liniar şi-a anexat cadre de nădejde din rindurile celor mai buni muncitori, tehnicieni şi ingi­neri din ramura energetică. Apariţia ei a fost determinată de către marile zidiri ale epo­cii noastre incandescente şi ca­re sunt desemnate prin cuvin- Reportaj de Titus Vîjcu­ te ce păstrează ele însele în­că, febra muncii intense, însu­fleţite : Bicaz, Argeş, Luduş. Hidrocentralele şi termocen­tralele, aceste uzine de lumină şi energie, au făcut imperios necesară geneza unei profesii pe care­­ nici un nomenclator de bresle de pînă la Eliberare nu ar fi putut-o­­ înregistra­­ meseria de linior. E cunoscută marea importanţă pe care so­cialismul a acordat-o electri­ficării patriei, precum şi efor­turile deosebite făcute în acest sens. Munca liniarilor se integrea­ză organic acestor eforturi co­lective. Muncitorii şi electri­cienii care înnobilează prin munca lor această, profesie au ales agitaţia şantierului, adică acel sector dinamic în care ca­pacităţile reale pe care le re­prezintă se pot dezvolta şi i­­lustra la nivelul superior al productivităţii. Linioru­l a de­venit, astfel, un om pe care prin metafora unui scriitor contemporan l-aş numi ca fi­ind mai „aproape de cer“, pentru că munca sa se desfă­şoară deasupra pămîntului, la înălţimea cablurilor de înaltă tensiune, care străbat în lung şi în lat solul patriei ca nişte paralele ale­­ noii geografii a ţării. Ştiam că aceşti oameni nu pot fi găsiţi la sediul între­prinderii de care aparţin. Ei sînt gata să răspundă oricărei (Continuare în pag. a 5-a) Anul XXVIII nr. 7 909 & Joi 26 martie 1970 • 6 pagini 30 bani La Timisoara IN CONSTRUCTS O FABRICĂ DE TRAMVAIE TIMIŞOARA (coresp. R.l.) In localitate, oraş care a in­trodus pentru prima dată in ţară tramvaiul cu mai bine de un secol în urmă, a început în aceste zile con­strucţia unei moderne fa­brici de tramvai menită să acopere treptat necesarul de tramvaie pentru toate oraşele ţării. Noua unitate, prevăzută cu o capacitate de pînă la 100 tramvaie pe an, va introduce în fabri­caţie un vagon modern, a cărui machetă funcţională a şi fost pregătită de specia­liştii de la întreprinderea de transporturi din Timi­şoara. Este vorba despre un vagon de mare capacitate, confortabil, elegant, cu sis­teme de amortizare a zgo­motelor (dispune de caro­serie izolată fonic, suspensie pe cauciuc, sistem de frî­­nare electric), cu ventilaţie naturală, bine încălzit, cu iluminat fluorescent şi cu alte caracteristici tehnico­­funcţionale superioare care îl vor situa printre cele mai moderne tramvaie care se fabrică la ora actuală in lume. Acest tip de tramvai românesc, realizat de un colectiv de specialişti de la întreprinderea de transpor­turi din Timişoara, va ieşi pe poarta fabricii amintite în 1972, cînd va fi încheiată prima etapă de construcție a întreprinderii. Prezentări de scrisori de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Mae Ceauşescu Ambasadorul Columbiei La 25 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat,al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în ca­litate de ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Columbia în Republica Socia­listă România. (Citiţi in pag. a 5-a: Cuvântările rostite cu acest prilej). La 25 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mathias Fassou Mariba, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în ca­litate de ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Guineea în Republica­ Socia­listă România. (Citiţi în pag. a 5-a: Cuvintările rostite cu acest prilej). Ambasadorul Republicii Guineea I In agricultura ju ZOOTEHNIA VA OCUPA I LOC PREMPĂfllil n ansamblul operei de construire a socialis­mului partidul şi statul nostru acordă o importanţă majoră dezvoltării şi moder­nizării agriculturii, pe drept cuvint, progresul general al ţârii, înaintarea sa fermă pe treptele civilizaţiei sunt indiso­lubil legate de înflorirea aces­tei ramuri a economiei naţio­nale. Aşa cum sublinia tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită la plena­ra C.C. al P.C.R. din 17—19 martie „în ţara noastră agri­cultura reprezintă o ramură de bază a economiei socialis­te , este limpede că fără o agricultură intensivă, moder­nă, de înaltă productivitate, organizată pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, nu se poate asigura nici făurirea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, nici edificarea comunismului în patria noas­tră“. Este evident — lucru care nu mai trebuie demonstrat — că, într-o agricultură moder­nă, intensivă, zootehnia tre­buie să ocupe locul precum­pănitor. Ţinînd seama de nea­ Nicolae Vereş prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R., preşedintele Consiliului popular al judeţului Mureş tunsurile şi greutăţile care există în acest domeniu, pro­gramul aprobat de plenara C.C. al P.C.R. prevede mă­suri de cea mai mare impor­tanţă­ pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii, pentru redresarea, în cel mai scurt timp a zootehniei, pentru im­primarea unui ritm rapid de dezvoltare a acestui sector. Din multitudinea măsurilor preconizate aş vrea să des­prind, în rindurile ce urmea­ză, importanţa, pentru zoo­tehnia judeţului nostru, a îmbunătăţirii şi exploatării raţionale a pajiştilor natura­le. In ansamblul judeţelor ţă­rii, judeţul Mureş ocupă un loc relativ privilegiat din punctul de vedere al suprafe­ţei pajiştilor naturale. Aproa­pe 100 000 ha de păşuni, că­rora li se adaugă 50 000­ ha fi­neţe naturale — situate cu deosebire în zone premon­­tane — constituie o bază dintre cele mai importante pentru asigurarea cantităţilor corespunzătoare de furaje­­ de volum. Din această suprafaţă, cea 25 000 ha sunt administra­te şi gospodărite de către con­siliile populare comunale, peste 50­0000 ha de păşuni, proprietate de stat, sunt încre­dinţate spre îngrijire coopera­tivelor agricole de producţie, cca 15 000 ha sunt proprietate a acestora, iar aproape 6000 ha aparţin fermelor I.A.S. şi sta­ţiunii experimentale de la Sîngeorgiu de Mureş. Desigur, simpla existenţă a păşunilor nu rezolvă de la si­ne problema furajelor. Stu­diul aprofundat care ne-a fost prezentat în cadrul plenarei relevă productivitatea încă slabă a pajiştilor naturale, producţiile medii pe ţară de masa verde la hectar situîn­­du-se în jurul cifrei de patru mii kg.Or, unul din obiective­le ce trebuiesc atinse pînă în 1975, în această privinţă, re­clamă obţinerea unei produc­ţii medii de masă verde la hectar de circa 12 000 kg. Practica dovedeşte că prin ac­ţiuni bine concepute şi execu­tate şi din punct de vedere teh­nic, prin preocupări sistematice se pot obţine de pe aceeaşi suprafaţă o producţie medie de masă verde la hectar de 2—3 ori mai mare. Am în vedere unele rezultate obţinu­te în judeţul nostru, urmare a unor acţiuni de refacere şi îmbunătăţire efectuate pe trupuri de păşune aflate în gospodărirea consiliilor popu­lare comunale. Cea mai importantă lucrare efectuată pe teritoriul jude­ţului a afectat un trup de pă­şune în suprafaţă de 1200 ha situat într-o zonă montană — la 700—800 metri altitudi­ne — aflat în administrarea consiliilor populare ale comu­nelor Eremitu şi Magherani. Pe acest trup de păşune s-au executat lucrări de defrişări, regenerări, fertilizări şi s-a început tarlalizarea. In ace­­laş timp, au fost construite adăposturi pentru animale, s-au făcut captări de izvoare amenajîndu-se platforme de beton pentru adăpat. Execu­tarea în complex a acestor lucrări a permis obţinerea în anul 1969 a unei producţii de 20 000 kg de masă verde la hectar, iar calitatea furajelor s-a îmbunătăţit mult prin a­­meliorarea compoziţiei flo­ristice. Totodată lucrările efectuate au condus la creş­­trea capacităţii de păşunat incit au putut fi dirijate spre această păşunre şi animale din ziine deficitare în pajişti na­turale. O altă lucrare a fost înce­pută pe un trup de păşune în zona Mocear, administrat de consiliile populare ale comu­nelor Gurghiu, Solovastru, Beica şi Oraş Reghin. Amena­jările afectează deocamdată patru sute fra dintr-o supra­faţă de cca 1 000 ha. Ca­racteristic acestei pajişti era gradul ridicat de umezeală, vegetaţia săracă, nevaloroasă, de tipul rogozului şi pipiri­gului. Acţiunea a început prin efectuarea de lucrări de dese­cări, desţeleniri, amendare cu spuma de var (deşeu al pro­cesului tehnologic la fabrica de zahăr Tg. Mureş) şi reîn­­ţelenire. Anul trecut a fost cosită prima recoltă de fura­ja de pe o suprafaţă de 40 ha obţinindu-se în medie în­tre 20 000—27 000 kg masă verde la ha. Lucrări de fertilizări au fost făcute şi pe 220 ha de păşune aparţinând comunei Suplac ca şi la Osoi, trup de păşuni naturale în suprafaţă (Continuare in pag. a 5-a) Cu 96 de zile înainte­ de termen A INTRAT ÎN PRODUCŢIE LA ÎNTREAGA CAPACITATE CEA MAI MARE FILATURA DIN ŢARĂ OLTENIŢA. (Coresp. R. I.). — La Olteniţa a intrat în func­ţiune, la întreaga capacitate de producţie, cu 96 de zile înainte de termenul iniţial, filatura de fire din fibre chimice şi bum­bac, cea mai mare unitate de acest gen din ţară, unul din principalele obiective economi­ce prevăzute a intra in pro­ducţie în acest cincinal. Dotată cu utilaj românesc, în propor­ţie de 80 la sută, randamentul lor fiind la nivelul actual al tehnicii mondiale, moderna fi­latură de pe malurile Dunării are o capacitate de producţie de 7 410 tone fire anual, din care 5 600 tone de fire din ma­terie primă produsă în ţară. Aici se vor realiza totodată, pentru prima oară, fire extra­­fine, sortiment foarte solicitat de industria bunurilor de larg consum. • Cu prilejul intrării în func­ţiune, cu întreaga capacitate, a filaturii, colectivul de ingineri, muncitori şi tehnicieni ai în­treprinderii a adresat o­­tele­gramă Comitetului Central al I­. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care îşi exprimă hotărîrea de a-şi spori eforturile în vederea perfecţionării şi ridi­cării întregii activităţi a filaturii în aşa fel incit nivelul calitativ şi cantitativ proiectat să fie atins la termenul prevăzut. Renaşterea naturii întîlneşte la Arad şi o renaştere urbanistică. Spre exemplificare, iată acest fragment din bulevardul Republicii cu volu­mele sale moderne din beton şi sticlă, cu noile sale magazine şi co­fetării După un an de la darea in folosinţă RAFINĂRIA „CRIŞANA" DIN BIHOR LA PARAMETRII PROIECTATI ORADEA (Coresp. R. I.). La 1 aprilie 1970 se împlineşte un an de la darea în folosinţă a ra­finăriei „Crişana“ din Suplacul de Barcău, judeţul Bi­hor. In această pe­rioadă, relativ scurtă, tînărul co­lectiv al noii ra­muri economice a judeţului Bihor a obţinut succese deosebite, atît în ce priveşte pro­ducţia propriu-zisă cit şi în direcţia realizării parame­trilor. De remar­cat că parametrii productivi au fost atinşi încă la în­ceputul anului cu­rent, iar indicii e­­conomico - finan­ciari în aceste zile, ceea ce în­seamnă cîştigarea unui avans de şase luni faţă de pre­vederile proiectu­lui. La succesul respectiv a contri­buit îndeplinirea şi depăşirea lună de lună a tuturor indicatorilor de plan. Sarcinile pla­nului pe trimes­trul I al anului cu­rent, de pildă, au fost îndeplinite la data de 25 martie, obţinîndu-se în plus aproape 2 000 tone petrol disti­lat, 890 tone moto­rină şi 1 800 tone păcură. Prevederi­le trimestriale de beneficii au fost de asemenea de­păşite cu 400 000 lei. De remarcat că aici se realizea­ză mai mult de un sfert din producția de bitum a ţării, produs de cea mai bună calitate cu caracteristici com­petitive pe plan mondial. SE DUBLEAZĂ ARTERA DE CIRCULAŢIE DE LA MAMAIA CONSTANŢA (coresp. R.I.), — în staţiunea Ma­maia se lucrează intens la dublarea arterei de circula­ţie de pe malul lacului Siut­­ghiol. Astfel, perla litoralu­lui nostru va dispune, încă din acest an, de o autostra­dă de peste 4 km, cu 4 benzi de circulaţie, care va fi ac­cesibilă tuturor categoriilor de autovehicole. Autostra­da va dispune de 4 spaţii de parcare, pentru circa 100 autoturisme fiecare. TELEGRAMĂ CELUI DE AL XXII-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRALIA SYDNEY Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXII-lea Congres al Partidu­lui Comunist din Australia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului australian un cald salut frăţesc. Comuniştii români nutresc sentimente de caldă simpatie faţă de activitatea partidului dumneavoastră pusă în slujba intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale maselor muncitoare, împotriva acţiu­nilor agresive ale imperialismului, pentru independenţa şi liberta­tea popoarelor, pentru pace şi securitate internaţională. Subliniem şi cu acest prilej relaţiile de prietenie şi­ solidaritate frăţească statornicite între partidele noastre pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului socialist, egalităţii în drepturi, independenţei fiecărui partid. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea în continuare a legăturilor internaţionaliste dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Australia ser­veşte prieteniei dintre cele două partide şi popoare ale noastre, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Vă urăm succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Congresului, noi victorii în lupta pentru realizarea nobilelor ţeluri ale demo­craţiei, socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Next