România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-28 / nr. 7911

COTIDIANUL oy. Tovarăşi, Plenara Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţi­at preocupările consiliilor ju­deţene, orăşeneşti şi comuna­le pentru rezolvarea propune­rilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organis­me ale statului. Trebuie să spunem, că, în­­tr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pen­tru rezolvarea acestor proble­me, pentru soluţionarea ches­tiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a proble­melor de ordin gospodăresc­­edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în do­meniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bu­ne , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comu­nele patriei să fie bine între­ţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest dome­niu mai persistă destule nea­junsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edili­­tar-gospodăresc al oraşelor şi comunelor, în crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi depu­taţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în întîlni­­rile avute cu cetăţenii­ Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor — atît celor ai Ma­rii Adunări Naţionale, cit şi ai consiliilor populare — să se preocupe în mai mare mă­sură de rezolvarea probleme­lor ridicate de alegători. De­sigur, sînt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetă­ţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţio­na, explicîndu-li-se cu ar­gumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că orga­nele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo un­de nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propuneri­lor făcute, sau cînd probleme­le ridicate sunt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; proce­­dind astfel vom avea de cîş­­tigat din toate punctele de ve­dere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţiona­rea problemelor ridicate de ce­­tăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organiza­ţiilor obşteşti—deci şi ai consi­liilor Frontului Unităţii Socia­liste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, intere­sele cetăţenilor. Numai în mă­sura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă a­­ceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Nu­mai astfel ei vor reuşi să uneas­că elanul şi energia tuturor ce­tăţenilor în înfăptuirea sarci­nilor privind dezvoltarea socie­tăţii, ridicarea nivelului de via­ţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socia­liste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesita­tea ca deputaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă in faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dez­bată atit problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ri­dicate de alegători, ci­, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, pre­cum și hotărîrile Marii Adu­nări Naţionale privind calita­tea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consi­liile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii men­ţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor ge­nerale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. în Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţii­le obşteşti ; de aceea este nece­sar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adop­tat in comun, a programului cu care ne-am prezentat în ale­geri în faţa poporului, la reali­zarea politicii partidului şi sta­tului. în această privinţă cred că atît Consiliul Naţional cit şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin, în planul de măsuri al Consiliului Na­ţional există unele prevederi în această privinţă , cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consilii­lor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor com­ponente. Aici s-a considerat că o pro­blemă importantă este creşte­rea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi com­pozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că U­­niunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a fă­cut — şi care constituie, poate o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod ne­justificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activita­tea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contac­tului cu cititorii, cu beneficia­rii operelor, cu cetăţenii. De­sigur, in cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţeni­lor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceas­ta va ieşi ceva util atît pentru public, cit şi pentru creatori, în felul acesta cititorii, ascul­tătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de crea­ţie sprijin, astfel incit să poa­tă înţelege mai bine operele, în acelaşi timp însă şi scri­itorii, artiştii, oamenii de cre­aţie în general vor înţelege mai bine aspiraţiile şi do­rinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi nă­zuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strîngerea a­­cestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noas­tră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activita­tea Uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Naţional trebu­ie să le facă Uniunii Arhitec­ţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe câţiva arhitecţi , oricîte efor­turi ar depune Uniunea Arhi­tecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi mun­cesc în judeţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze U­­niunii Arhitecţilor, urmînd ca aceasta să organizeze trimite­rea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţămînt şi din institu­te. Aceste echipe să ajute or­ganele locale în definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uni­unea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice; aces­te grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acor­­dînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nostru , cred că or­ganizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cit şi Biroul Executiv se vor gîn­­di să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine da­că la ordinea de zi s-ar pu­ne măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem in vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cinci­nal ; ţinînd seama că el pri­veşte toate sferele de activita­te ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi adu­că contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliu­lui, cu participarea reprezen­tanţilor tuturor categoriilor so­ciale, ai tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţio­nate în mai bune condiţiuni, corespunzător cerinţelor dez­voltării continue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiu­nile creării Frontului Unităţii Socialiste Prin participarea mai activă, organizată, a tu­turor categoriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne şi externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român . Totodată, activitatea Fron­tului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi popu­lare la viaţa politică şi socia­lă a ţării. In felul acesta, de­mocraţia noastră socialistă de­vine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participa­rea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tu­turor categoriilor sociale, a maselor înseşi, la întreaga po­litică a partidului şi statului facem paşi înainte în perfec­ţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componen­tă, inseparabilă a edificării so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea mun­cii consiliilor Frontului Uni­tăţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. în ce priveşte problemele internaţionale, după cum a re­ieşit din informarea prezenta­tă aici, în perioada care a tre­cut, Biroul Executiv a desfă­şurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţă­rile socialiste, cu organizaţii (Continuare in pag. a 3-a) ora Consiliului Naţional al frontului Unităţii Socialiste Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ms libera NATIONAL AL FRONTULUI UNITAJN­onriAi iott OUUIHLIn I L In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut mo­dul în care s-au rezolvat propunerile făcute de că­tre cetăţeni in campania electorală din ianuarie­­martie 1969, precum şi ac­tivitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Uni­tăţii Socialiste şi principa­lele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în a­­ceste probleme şi progra­mul de activitate al Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea interna­ţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană", care se dă publicităţii. Plenara a hotărit cu to­varăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Con­siliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca re­prezentanţi ai Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, respectiv al Uni­unii Centrale a Cooperati­velor de Consum să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor inti­sfr­uite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca mem­bri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socia­liste pe tovarăşii, Virgil Trofin, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănă­­lache, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Po­­pescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Me­dicale şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Cen­trale a Cooperativelor de Con­suri . De asemenea, plenara a ales ca membru al Consi­liului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Me­hedinţi al Frontului Uni­tăţii Socialiste. La dezbaterile din plena­ră au luat cuvîntul tova­răşii : Nicolae Tăbîrcă, Co­­riolan Fop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu și Damian As­­t­anio. In încheierea lucrărilor form­arei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Anul XXVIII nr. 7­90 • Sâmbătă 28 martie 1970 • G naoini 30 bani Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste a exa­minat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. ac­tivitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Exe­cutiv, precum şi proiectul pla­nului pentru anul 1970 în do­meniul relaţiilor internaţiona­le. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele pro­bleme care preocupă astăzi popoarele Europei, este insta­urarea securităţii pe acest con­tinent. Opinia publică euro­peană, tot mai multe organi­zaţii politice, profesionale, per­sonalităţi de prestigiu ale vie­ţii publice, culturale, artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările conti­nentului, împărtăşesc mereu mai intens această convingere şi apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării co­operării multilaterale între popoarele europene. Soluţio­narea problemei securităţii eu­ropene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă, pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările pla­netei noastre. Consiliul Naţional dă o înal­tă preţuire acţiunilor între­prinse în această direcţie de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialis­te România, în spiritul Decla­raţiei Consfătuirii de la Bucu­reşti din anul 1966 şi a Apelu­lui de la Budapesta ale Comi­tetului Politic Consultativ al Statelor participante la Trata­tul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că secu­ritatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în faze­le pregătitoare ale conferinţei cit şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme, trebuie să participe cu drepturi deplin egale, re­prezentanţii autorizaţi ai tutu­ror ţărilor interesate, fie că a­­parţin sau nu unor blocuri mi­litare sau participă la alte aran­jamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este în­credinţat că atît în perioada premergătoare cit şi în cursul desfăşurării conferinţei vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei în­ţelegerii şi securităţii statelor europene, în temeiul concluziilor des­prinse din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obi­ectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru­ statornicirea securităţii in Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste : — însărcinează Biroul Exe­cutiv să acţioneze pentru sta­bilirea şi dezvoltarea de rela­ţii cu formaţii politice simila­re Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii so­ciale din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei gu­vernelor conti­nentului consacrată soluţionă­rii problemelor securităţii eu­ropene ; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesio­nale, uniunilor culturale şi şti­inţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste, să stabilească şi să intensifice re­laţiile lor cu organizaţiile, a­­sociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferin­ţei pentru securitatea euro­peană. Consiliul Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că Poporul Ro­mân, îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa, la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Eu­ropa, în întreaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA LUCRĂRILE SESIUNII MARI ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţio­nale a fost consacrată dezba­terii politicii internaţionale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, persona­lităţi ale vieţii economice, şti­inţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii parti­dului şi statului, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălach­e, Constan­tin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, pre­şedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. La dezbaterea generală, au luat cuvîntul deputaţii: Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean — Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar gene­ral al Ligii române de priete­nie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maiştri.; la Combinatul siderurgic din Reşiţa general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisen­burger, preşedintele Consiliu­lui oamenilor muncii de na­ţionalitate germană Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, pre­şedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, pre­şedintele Cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja“, judeţul Ialomiţa, Ion Dumi­trescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedinte al Marii A­­dunări Naţionale, vicepreşe­dintă a Consiliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec, a pro­pus apoi adoptarea unei hotă­­rîri a Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea in­ternaţională a Republicii S­­­­cialiste România în anul 1961 hotărîre care a fost examinată şi însuşită de Comisia pentru­ politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii socialiste România, a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu pri­vire la activitatea internaţio­nală a Republicii Socialiste România în anul 1969. Deputa­ţii supremului for ai ţării, in­vitaţii, aplaudă îndelung ma­nifestând aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporu­lui la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde pe de­plin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca ur­mătoarea şedinţă plenară a se­siunii a patra a celei de-31 şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie a­­nunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiu­lui sesiunilor deschise, lucră­rile vor continua în comisiile permanente. (Agerpres). în paginile 2, 4, 5. Desfăşurarea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale H­OTĂRIR­EA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor ex­terne cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România in anul 1969 .» HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste Româ­nia, desfăşurată în anul 1969; Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste Ro­mânia de a promova şi în viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toa­te statele, fără deosebire de orinduire socială — pe baza principiilor suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale, egalităţii în drepturi, ne­amestecului în treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pen­tru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solida­rităţii cu forţele antiimperialiste ale contem­poraneităţii; însărcinează Consiliul de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. Cele mai bune unităţi agricole cooperatiste primesc răsplata muncii lor Incepînd de ieri, în u­­nele judeţe au loc adu­nări de decernare a titlu­lui de fruntaşe pe ţară în întrecerea socialistă desfă­şurată în 1969 celor mai bune cooperative agricole de producţie. Prilej de trecere în revistă a rezul­tatelor obţinute, a meto­delor folosite şi a expe­rienţei cîştigate dar şi de analiză exigentă a stadiu­lui în care se află lucrări­le campaniei de primăva­ră, campanie care, aşa cum o confirmă fruntaşii, ho­tărăşte nivelul producţii­lor şi în aceeaşi măsură, a realizării angajamente­lor luate de lucrătorii o­­goarelor in însufleţită în­trecere socialistă din acest an. De la Salonta, corespon­dentul nostru din judeţul Bihor ne trimite amănunte de la adunarea ce a avut loc la C.A.P. „Drapelul roşu“. Sărbătoarea din Salonta „Drapelul roşu", cooperativă fruntaşă pe ţară, cîştigătoarea locului I la producţia de ouă Ieri, Salonta, orăşelul de pe Crişul Negru a cunoscut ani­maţia evenimentelor sărbăto­reşti, atmosferă prilejuită de acordarea drapelului de frun­taşă pe ţară pentru produc­ţia de ouă Cooperativei agri­cole de producţie „Drapelul roşu“, câştigătoarea locului I în întrecerea socialistă. Din informarea prezentată de pre­­şedintele unităţii, Alexan­dru Csege în cadrul adu­nării festive , la care au luat parte reprezentanţi ai UNCAP şi ai organelor lo­cale de partid şi de stat pre­cum şi numeroşi ţărani co­operatori din localitate — au reieşit realizările deosebite obţinute de această coopera­tivă în cursul anului 1969 în toate ramurile economice. Producţia mare înregistrată în sectorul avicol este expri­mată de media de 165 ouă de la fiecare pasăre din efecti­vul de peste 5 300 găini. A­­ceasta a permis unităţii valo­rificarea a 677 000 de ouă prin magazine intercooperatiste contribuind la buna aprovi­zionare a populaţiei. Dar, săr­bătoarea de ieri a avut şi alte semnificaţii, tot atît de mari, pentru membrii coope­rativei „Drapelul roşu“. Pe frontul luptei pentru produc­ţii sporite ei au mai obţinut diploma pentru locul II pe ţară la producţia medie de lapte de vacă unde au înre­gistrat 3 011 litri şi diploma pentru locul III la producţia de lină unde au înscris­­ 6,11 kg de la fiecare oaie tunsă, precum şi alte şase diplome acordate de organele judeţe­ne pentru producţii mari în cultura vegetală: 51 291 kg sfeclă de zahăr la hectar, 2 368 kg grîu la hectar etc. In încheierea adunării participanţii, în unanimita­te au adoptat o telegramă a­­dresată C.C­ al P.C.R., tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, în care se spune: „Membrii cooperativei agricole de pro­ducţie „Drapelul roşu“ din Salonta români, maghiari şi de alte naţionalităţi, urmînd neabătuţi chemarea P.C.R., politica sa clarvăzătoare po­trivit căreia numai pe calea marilor producţii socialiste se poate ajunge la belşug şi bu­năstare, au obţinut an de an, de la înfiinţare şi pînă în prezent succese considerabile pe linia dezvoltării şi conso­lidării economice şi organi­zatorice a unităţilor înfiinţate cu 20 de ani în urmă. Recenta Plenară a C.C. a P.C.R., programele adoptate în domeniul dezvoltării zoo­tehniei şi cele privitoare la folosirea mai raţională a re­surselor de apă ale ţării re­prezintă şi pentru cooperativa noastră un amplu şi concret domeniu de acţiune fiind ho­­tărîţi să dăm un aport consi­derabil la îndeplinirea şi de­păşirea obiectivelor prevăzute. în munca noastră de zi cu zi nu uităm nici un moment, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — îndrumările şi sfaturile preţioase pe care ni le-aţi dat cu prilejul vizitei făcute de dv. în cooperativa noastră pentru care vă mul­ţumim din toată inima şi cu acest prilej sărbătoresc pentru ţăranii cooperatori din Sa­lonta“. VIRGIL LAZAR -

Next