România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-26 / nr. 7959

V Proletari din toate tarile, unifi-va­­ COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE I Anul XXVIII nr. 7 959 Marţi 26 mai 1970 8 pagini 30 bani P Un nou val de inundaţii a lovit unele părţi din ţară EROISMUL ACESTOR ZILE ŞI ACESTOR NOPŢI BRĂILA: Membrii gărzilor patriotice au fost mobilizaţi în apărarea Insulei Mari a Brăilei. GALAŢI: Zi şi noapte, oamenii lucrează la îndiguiri. SIGHIŞOARA: Apele care au inundat a doua oară oraşul, se retrag. FĂGĂRAŞ: Tensiunea în lupta cu apele Oltului, intrate în oraş, continuă. BLAJ: Viiturile de pe Tîrnave au ajuns în Mureş, fără să inunde oraşul.­ entru a doua oară, fora este lovită de un val de inundaţii. A nins — zăpada pe Omul a depăşit un metru —, a plouat neîntrerupt, apele au crescut şi s-au năpustit iar, neaşteptat. Peste durerea dezastrelor suferite de aproape doua săptămîni încoace, s-a abătut valul noilor calamităţi. Oraşe şi sate care abia au ieşit de sub apă, au fost inundate a doua oară. Buletinul hidrologic a devenit o lectură dramatică. Tîrnava Mare, Prutul, Oltul, Bîrladul au ieşit din dlbii şi au trecut peste tot ce-au întîlnit în cale. Pe cursul Dunării, veghea a crescut. în împrejurări cînd am fi vrut să publicăm în primul rind ştiri despre eforturile pen­tru normalizare în zonele ca­lamitate, atenţia a fost solici­tată brusc spre Mediaş, Sighi­şoara, Blaj, Făgăraş, Brăila, Galaţi, Tecuci, localităţi care au devenit în ultimele 48 de ore FRONTUL PRINCIPAL IN LUPTA CU APELE. Corespon­denţii noştri şi trimişii speciali ai ziarului — martori ai dra­maticelor evenimente din ulti­mele două zile — au transmi­s de la faţa locului, în tot cursul zilei, reportaje şi ştiri. BRĂILA. Transmite cores­pondentul nostru V. CHIUR­­TU . Norii grei, plumburii,­­care au slobozit asupra terito­riului judeţului Brăila dumini­că toată ziua şi toată noaptea cite 40 litri apă pe metru pă­trat, mai stăruie şi azi. Apă şi iar apă, cit vezi cu ochii. Pămîntul este suprasaturat şi nu mai primeşte nici un strop. Vintul, care azi noapte bătea cu 70 km pe oră, continuă, a­­ducînd şi el nenumărate pa­gube. Pomii cu roadele lor bo­gate se pleacă dureros sub bă­taia nemiloasă a vintului. In ciuda atîtor vitregii, via­ţa rezistă eroic în lupta cu stihiile naturii dezlănţuite. Oamenii sunt la posturi. Ziua de lucru nu mai are program. Toate privirile locuitorilor judeţului Brăila sunt aţintite către Insula Mare a Brăilei, care trebuie apărată cu orice preţ de furia apelor. Azi dimineaţă, 2 400 de membri ai gărzilor patriotice, muncitori, cooperatori, au ple­cat în insulă, în frunte cu se­cretarul comitetului judeţean de partid,Marinache Ilieş, la punctele Filipoiu şi Lunca. S-au luat măsuri ca toate bunurile aflate în insulă, in caz de pericol, să poată fi sal­vate în cel mai scurt timp. In diferite puncte din insulă stau acostate 12 şlepuri, dormitoare plutitoare, remorchere şi şalu­pe, gata oricînd să intervină. Trimisul nostru special la GALAŢI, C. SIRBU comunică: Prutul a marcat la punctul Oancea o creştere de 28 cm. Apele Bîrladului au crescut cu 7 cm, inundînd noi suprafeţe de teren. In oraşul TECUCI, apa a încercuit 45 de case. Trei străzi au fost inundate. în sec­torul Ghidigeni-Tutova, linia ferată Tecuci-Birlad a fost în­treruptă pe o distanţă de 700 m. Este inundat, de asemenea, drumul naţional Tecuci-Birlad, între Iacome-Ghidigeni-Cri­­veşti. In oraşul Galaţi au fost afişate duminică după-amiază apeluri în care se cere popu­laţiei să participe operativ la efectuarea lucrărilor de apăra­re a oraşului. Ecoul acestui a­­pel este puternic. ZI ŞI NOAP­TE OAMENII LUCREAZĂ LA Îndiguiri. Este consolidat digul pe Prut pe o porţiune de 19,5 km, în zona Brateşului de Jos şi de 6,5 km, în cea a Brateşului de Sus. ZIUA DE astAzi ESTE HOTARÎTOA­­RE IN LUPTA CU ACEST RIU. Se lucrează intens la di­gul de pe malul Dunării, pen­tru preîntîmpinarea pericolului care aşteaptă oraşul în jurul datei de 4—5 iunie, cînd aici vor fi înregistrate cotele maxi­me ale fluviului. Două din cele patru tronsoane ale centurii de apărare a oraşului sînt ter­minate. Se crede că ÎNTREA­GA LUCRARE VA FI ISPRĂ­VITĂ MÎINE. Cînd apele au năvălit a doua oară în SIGHIŞOARA, corespondentul nostru T. O. CEPRAGA era acolo. Transcriem din relatarea lui telefonică . Duminică la 4 dimineaţa, TÎRNAVA MARE a atins cota de 6­02 m. In ajun, la orele 20 în punctul Topa, nu avea de­cit 2,25 m. Tîrnava Mare s-a menţinut în jurul cotei de 6 m pînă seara tîrziu, apoi a început să scadă. Cota de inundaţie fiind de 3 m­, surplusul de apă a in­vadat Sighişoara. Ploile au căzut necontenit în ziua de 24 mai şi au produs um­flarea afluenţilor Tîrnavei Mari. In urma ploilor, DEALU­RILE PREZINTĂ PERICOL DE SURPARE, ameninţînd casele din vale şi unele o­­biective industriale. Luni dimineaţa, apele Tîr­navei Mari scăzuseră la 5,20 m. Sighişoara începe să iasă a doua oară de sub apă, cu străzile pline de nămol, cu oameni evacuaţi, după ce abia se reîntorseseră a­­casă şi se ocupau intens de normalizarea vieţii. Sîmbătă noaptea, după în­cheierea ziarului, coresponden­tul nostru din BRAŞOV ne a­­vertiza că s-a creat pericolul unor noi inundaţii, din cauza ploilor ce n-au contenit toată ziua. Azi, corespondentul nou­ (Continuare in pag. a 7-a) Mediaşul din nou sub ape : Uzina automecanica La Închiderea ediţiei ALBA IULIA. Mureşul a atins 5,17 m, depăşind cota de inundaţie. A crescut în cursul zilei cu 29 cm. După aprecierile comandamentului judeţean, nu se anunţă­ un pericol deosebit, deşi se impun măsuri preventive şi grijă. TÎRNAVENI. Tîrnava Mică inundă din nou oraşul şi aşa greu încercat în zilele de 13 şi 14 mai. Unda de viitură a atins cota de 4,60 m. Pe străzi apa se ridică 40—50 cm. In zona combinatului chimic, oamenii depun eforturi pentru întărirea digului, luptînd împotriva pericolului unei a doua inundări. O­­ ştire sosită din amonte de oraş, Tîrnava Mică este în scădere. TECUCI. Apa revărsată din rîul Birlad şi care a inundat 21 de străzi, a ajuns pînă la un metru. Au fost inundate 51 de case din comuna suburbană Munteni, iar 237 sînt ame­ninţate şi ele de inundaţie. Apele rîului Bîrlad sînt in scădere. Tovarăşului NICOLAE Secretar general al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI Profund impresionată de cumplita şi neaşteptata catastrofă care îndoliază poporul român, doresc să vă transmit dumnea­voastră. Partidului Comunist Român şi tuturor familiilor afec­tate condoleanţele mele frăţeşti şi afectuoase. Cu cordialitate. DOLORES IBARRURI Preşedintele Partidului Comunist din Spania INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, ziarului „L’Humanite“ După cum s-a anunţat, la 8 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziarista franceză Marie Rose Pineau, secretar general de redacţie la ziarul „L’Humanite", căreia i-a acordat un interviu. Interviul a fost publicat în ziarul „L’Humanite" din 25 mai a.c. ÎNTREBARE : România este o ţară în care ritmul de creştere a producţiei a fost deosebit de important in ultimii ani. Puţini contes­tă aceasta, chiar în ţările capitaliste. Ceea ce se uită să se menţioneze este sta­rea în care regimul capi­talist lăsase o ţară care, deşi înzestrată cu impor­tante bogăţii naturale, se caracteriza în ajunul celui de-al doilea război mondial printr-un ţel de statut se­­micolonial. RĂSPUNS: România era atunci o ţară care avea o eco­nomie slab dezvoltată. Indus­tria se afla într-o fază inci­pientă şi chiar agricultura — din care cea mai mare parte era în mîinile marilor proprie­tari funciari — se găsea într-o stare de înapoiere. Monopolu­rile străine deţineau o parte importantă din bogăţiile ţă­rii, în industriile petrolieră, carboniferă, chimică, metalur­gică, precum şi în industria alimentară, îndeosebi, în rafi­năriile de zahăr. Toate acestea contribuiau la accentuarea ex­ploatării clasei muncitoare, a poporului român care, se poa­te afirma, avea în acel mo­ment unul din nivelurile de trai cele mai scăzute din Eu­ropa­­­. Această situaţie s-a agravat şi mai mult în cursul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului exercitat în economia ţării noastre de Germania hitleristă şi distru­gerilor cauzate de război. La sfîrşitul conflictului, produc­ţia scăzuse cu 50 la sută faţă de nivelul existent înain­te de dezlănţuirea lui. Plecînd de la această si­tuaţie, clasa muncitoare, pu­terea populară au trecut, după eliberare, la reorganizarea e­­conomiei şi la transformarea socialistă a ţării. ÎNTREBARE : Ce a între­prins partidul dumnea­voastră pentru ca bogăţiile naturale să fie exploatate in mod judicios ? RĂSPUNS : In anii care au trecut de la cucerirea puterii de către clasa muncitoare, Partidul Comunist Român, în colaborare cu celelalte forţe democratice şi progresiste din ţară, a pus pe primul plan pro­blema industrializării Româ­niei pe baze socialiste, pre­cum şi cea a transformării so­cialiste a agriculturii. Acum, producţia industrială globală este de peste 16 ori mai mare decât cea dinainte de război. România este as­tăzi în măsură să satisfacă din producţia sa proprie aproape 70 la sută din necesarul de maşini şi utilaje al întregii economii naţionale ; ea dez­voltă o întreagă serie de ra­r­muri moderne, ca electronica, folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice, chimia — în­deosebi producţia de fibre sin­tetice şi cea de materiale plastice; ea exportă în numeroase ţări o serie de ma­şini şi utilaje. La ora actuală, preocupa­rea esenţială a partidului nos­tru, în domeniul economiei este asigurarea unui ritm înalt de dezvoltare a industriei. In ultimii 20 de ani, ritmul, me­diu anual de creştere a fost de circa 14 la sută ; pentru cincinalul următor prevedem o creştere medie anuală de pes­te 10 la sută, accentul fiind pus îndeosebi pe introducerea tehnicii moderne în toate ra­murile economiei. ÎNTREBARE : Şi agri­cultura ? Ultima plenară a Comitetului Central şi-a consacrat lucrările acestei probleme. RĂSPUNS : Doresc să subli­niez în primul rind că, în ur­ma încheierii colectivizării, în 1962, agricultura română a reuşit nu numai să satisfacă necesităţile consumului intern, dar şi să permită o serie de exporturi de produse agro­­alimentare. Desigur, în ciuda progrese­lor evidente obținute, noi con­siderăm că avem încă mult de făcut pentru ca să se poată afirma că posedăm o agricul­tură modernă, avansată. Avem în vedere o serie de măsuri foarte importante, urmărind extinderea irigaţiilor, mecani­zării şi folosirii descoperirilor ştiinţei, măsuri care vor asi­gura un progres mai rapid al producţiei agricole. In acest scop, noi prevedem un volum important de investiţii; nu­mai din fondurile de stat se vor aloca pentru susţinerea acestui program de ridicare a agriculturii 80 miliarde lei. ÎNTREBARE: Nu este inutil să precizăm pentru cititorii francezi că Româ­nia, care a fost prezentată mult timp ca o ţară agrico­lă, întimpină, chiar in a­­gricultura sa, unele difi­cultăţi de ordin geografic. RĂSPUNS : Este un element de care noi ţinem seama în programul nostru. Deşi Româ­nia are o suprafaţă relativ re­dusă, există zone în care, in unele perioade, se înregistrea­ză un exces de umiditate, şi altele, destul de întinse, în care există, cîteva luni pe an, o secetă puternică. De aceea acordăm o atenţie specială lu­crărilor de asanare, de ame­liorare a fertilităţii solului, de irigaţii. Ne propunem, ca pînă în anul 1975, suprafaţa tere­nurilor irigate să depăşească 2 milioane hectare, faţă de 230000 ha în 1965. Ceea ce repre­zintă în ultimă analiză esenţia­lul este omul, munca sa, pentru că toate condiţiile geografice, de climat, pot să fie îmbunătă­ţite, şi socialismul creează pre­mise de dezvoltare a agricul­turii în cele mai bune con­diţii. In acest domeniu, ca şi în altele, partidul nostru a acor­dat şi continuă să acorde o a­­tenţie deosebită folosirii cu­ceririlor ştiinţei. Plecăm de la faptul că construirea noii so­cietăţi nu ar putea fi reali­zată decit pe baza ultimelor cuceriri ale ştiinţei, realizări­lor celor mai preţioase ale gîndirii umane ; de aceea, noi veghem la organizarea activi­tăţii de cercetare ştiinţifică, la introducerea cuceririlor şti­inţei în producţie, în întreaga viaţă socială. Astfel am repur­tat succesele de care vorbeam. ÎNTREBARE : Deci, in această ţară, in care situa­ţia iniţială era de aseme­nea natură incit risca să meargă pe calea ţărilor slab dezvoltate, socialis­mul a permis transforma­rea radicală a orientării. RĂSPUNS : Explicaţiile date dovedesc aceasta. Doresc însă să menţionez, de asemenea, că paralel cu eforturile de­puse de poporul nostru pen­tru dezvoltarea economiei — aceste eforturi fiind ilustrate şi de faptul că noi alocăm a­­nual pentru acumulări peste 30 la sută din venitul naţio­nal —, un rol important îl au relaţiile de colaborare şi coo­perare cu ţările socialiste şi cu celelalte ţări din lume. De altfel, în condiţiile revo­luţiei tehnico-ştiinţifice, nu s-ar putea concepe dezvolta­rea unei ţări relativ mici, ca România, fără o largă colabo­rare şi cooperare cu alte state. Astfel, noi punem un accent deosebit pe dezvoltarea rela­ţiilor de colaborare şi coope­rare între statele socialiste, relaţii care sunt în măsură să asigure progresul rapid al fie­cărei ţări. Şi dezvoltarea fie­cărei ţări socialiste contri­buie la afirmarea socialismu­lui în lume, la creşterea forţei şi influenţei sale mondiale. ÎNTREBARE : Această dezvoltare economică se concentrează in unele re­­giuni-cheie ? Este o orien­tare care se conturează în Franţa, de pildă, unde u­­nele departamente sunt tot mai dezmoştenite, şi anu­me date uitării. RĂSPUNS: în trecut, în România, ca în toate ţările (Continuare in pag. a 2-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Regatului Maroc la Bucureşti Luni la amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul Regatului Maroc la Bucureşti, Hassan Raghad, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis președintelui Consiliului de Stat un mesaj, din partea rege­lui Hassan II, al Marocului. La primire, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă cordia­lă, a participat George Maco­­vescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe. Prezentări de scrisori de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu Ambasadorul Australiei La 25 mai 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Roy Ro­bert Fernandez, care şi-a pre­zentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador ex­traordinar şi plenipotențiar al Australiei in Republica So­cialistă România. (In pag. a 7-a cuvîntările rostite cu acest prilej). Ambasadorul Elveţiei La 25 mai 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Alfred William Rappard, care şi-a prezentat scrisorile de acredi­tare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Elveţiei în Republica Socia­listă România. (în pag. a 7-a cuvîntărire rostite cu acest pri­lej). Preşedintele Consiliului de Miniştri a primit pe ambasadorul­iunii Sovietice la Bucureşti Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni la amia­ză, pe ambasadorul Uniunii V. Sovietice la Bucureşti, A. Basov, la cererea acestuia. La convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres).

Next