România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-30 / nr. 7963
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 963 SâmbătA 30 mai 1970 6 pagini 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU in judeţul Ialomiţa Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu- Mizil şi Ilie Verdeţ au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta indiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi între Bărăgan , agricultură , industria prinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelie trainică viitorului cincinal. Aspect din timpul adunării populare din Slobozia Acum, cînd aşternem pe hîrtie reportajul acestei zile, cînd ne străduim să selecţionăm din nesfîrşitul şir al faptelor, al impresiilor pe cele mai grăitoare, ni se impune o puternică imagine : aceea care înfăţişează poporul nostru ca o unică şi trainică familie, sudată prin voinţa unanimă de a munci cu dăruire, cu abnegaţie pentru progresul neîntrerupt al patriei, prin dragostea profundă şi neţărmurita încredere în partidul nostru comunist, în secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-alunguldigurilor pe se ridică în calea apelor Dunării, în halele uzinelor moderne, care ridică la putere fertilitatea dintotdeauna a Bărăganului conferindu-i dimensiunea industrială, în fermele cooperativelor agricole de producţie şi a întreprinderilor Bărăganul, vatra de pline a ţării, ţinut al lanurilor nesfârşite, ipostază solară a pămîntului românesc, trece, în anii socialismului, prin spectaculoasă prefacere. Orizontala cîmpie şi-a cîştigat dreptul la cea de-a treia dimensiune, cea care îi conferă, alături de atributele roadelor pămîntului, şi pe acelea ale retortelor chimiei, ale halelor industriale. La Călăraşi, s-au ridicat noi întreprinderi ale industriei chimice, industriei uşoare şi materialelor de construcţii. La Feteşti, a intrat nu de mult în funcţiune o modernă fade stat, pe schelele şantierelor pe care se desenează cu peron şi oţel viitoarea hartă a judeţului Ialomiţa, pe tot traseul străbătut în timpul vizitei am simţit bătăile unei uriaşe şi generoase inimi, inima poporului român Inimă al cărei puls s-a simţit cu aceeaşi intensitate în Transilvania şi în Maramureş, în Moldova şi în Muntenia, în toate ţinuturile care, în ultimele săptămîni l-au primit pe conducătorul partidului şi statului nostru. Ţara întreagă asigură partidul, prin secretarul său general,— iar asigurarea poartă un nume concret : Munca —acă tot ceea ce ne-am propus înainte ca forţele oarbe ale naturii să se dezlănţuie, că tot ceea ce am vrut să înfăptuim în acest ultim an al cincinalului vom înfăptui, brică de conserve. La Slobozia pe lingă noua fabrică de ulei, care valorifică bogăţia de materii prime din judeţ, se ridică două noi întreprinderi : o filatură de bumbac care va produce 4 600 tone fire pe an şi Combinatul de îngrăşăminte chimice cu o capacitate de 600 000 tone anual, şi altele pentru care s-au investit an de an sume tot mai mari. Numai în acest an, pentru dezvoltarea economică a judeţului s-au investit peste 2 miliarde lei, sumă de aproape două ori mai mare decit cea investită în 1969. Realizarea acestor mari obiective industriale, la care se vor adăuga construcţiile viitorului cincinal, vor spori, în 1975, producţia globală a judeţului de 2,1 ori faţă de cea realizată la sfîrşitul anului trecut. Aceste moderne obiective industriale, de mare importanţă pentru economia naţională, ridicate în această zonă sunt expresia vie a preocupării partidului şi statului nostru de a asigura dezvoltarea multilaterală, armonioasă a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, de a repartiza proporţional forţele de producţie şi a valorifica plenar forţa de muncă pe întregul teritoriu, de a ridica din punct de vedere economic, social, cultural toate judeţele ţării. E o dimineaţă caldă, cu soare văratic, cum nu ne-a fost dat să mai avem în această lună mai. încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar ici-colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd (Continuare în pag. a 2-a) Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer,preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii dinainte stabilite a avut o întîlnire cu preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosighin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Maxim Bergmann, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Alexandru Roabă, miniştri, consilieri şi specialişti. . La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu, şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. * La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care l-au însoţit, au fost * De la bordul avionului, preşedintele Consiliului de Miniştri, al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Alexei Nikolaevici Kosighin, o telegramă în care se spune : „Părăsind teritoriul Uniunii Sovietice vă transmitem mulţumiri cordiale pentru primirea prietenească şi ospitalitatea de care s-a bucurat delegaţia guvernamentală româconduşi de tovarăşii Alexei Kosighin, DmitriPoleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) ★ nă în timpul vizitei sale in ţara dumneavoastră. Folosim şi acest prilej pentru a adresa poporului frate sovietic cele mai sincere urări de noi succese în construcţia comunismului în patria sa. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie dintre poporul român şi poporul sovietic se vor dezvolta şi în viitor spre binele ţărilor noastre, al cauzei socialismului şi păcii în lume". TOVARĂŞUL ION GHEORGHE MAUREIs a Înapoiat de ea moscova în pag. a 6-a: TRATATIVELE ROMÂNO-SOVIETICE La I.A.S. Dragalina mM VOM REFACE TOT CEEA CE APELE AU DISTRUS • Beneficiarii Hotărîrii: „Fără ajutorul partidului şi statului nu ne am fi putut reclădi gospodăriile" • Opţiuni pentru apartament în bloc sau pentru reclădirea locuinţei : „Ne vom trage spre vatra satului" • Refacerea va începe grabnic sa fi o vară a refacerii. Apele încă nu s-au liniştit dar temeliile refacerii sunt aşezate. Societatea noastră, care a ridicat preţuirea omului la rangul de politică de stat, înconjoară, în împrejurările acestea tragice, cu cea mai înaltă grijă pe toţi cei care au suferit pagube grave, pierzîndu-şi avutul, în ore* cînd Hotărîrea privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole a devenit cunoscută pe întreg teritoriul ţării, ne-am amestecat printre cei îndreptăţiţi la ajutor şi am solicitat să ne răspundă la trei întrebări. O anchetă, prin însăşi natura ei, pune în circulaţie idei, stimulează opinii, schiţează soluţii şi n-are nevoie de comentarii suplimentare. Din toate răspunsurile primite s-a degajat însă, cu sinceritatea şi profunzimea momentului pe care îl parcurgem, recunoştinţa pentru partidul şi statul nostru, pentru grija simţită pînă în adîncul inimii, cu adevărat hotărîtoare în procesul de refacere a vieţii familiilor lovite atît de neaşteptat de inundaţiile catastrofale ce au traversat ţara dintr-o parte într-alta. Apoi sentimentul încrederii că nu sînt singuri, că drama pierderii avutului şi greutăţile refacerii nu apasă numai pe umerii lor, toate aceste concluzii aşteptate reieşite din convorbirile cu sinistraţii — iată un cuvînt ce va trebui să-şi piardă din intensitatea lui dramatică ! ’— au determinat cîteva sublinieri în aceste rînduri. Hotărîrea este un apel la acţiune şi actul esenţial al refacerii. Va fi o vară de eforturi mari, de rememorări dureroase, dar la capătul ei, şi încă mai devreme, mulţi dintre cei rămaşi fără adăpost vor fi iarăşi în casele lor. Acasă. Un cuvînt care îşi va recăpăta valoarea pentru toţi cetăţenii ţării. Cei cu care am stat de vorbă au rostit cuvinte emoţionante de mulţumire la adresa partidului şi a conducerii sale, la adresa statului nostru. „Tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal s-a ocupat de ajutorarea localităţilor sinistrate şi iată că Hotărirea de acum dovedeşte încă o dată grija întregului nostru partid şi a conducerii sale, personal a secretarului general al partidului, faţă de sinistraţi**, ne-a declarat VASILE BRUSTUR, din satul Cipău, judeţul Mureş. Apoi a ţinut să adauge : „Fără acest ajutor nu ne-am fi putut ridica gospodăriile. Durerea noastră este mare, dar sînteru datori s-o înfrînăm și să începem munca pentru a ridica alte case în locul celor luate de ape. Ne vom trage către vetrele de sat, ca să nu stricăm pămintul bun de agricultură“. .. CASA DUMNEAVOASTRĂ A FOST AVARIATA SAU DISTRUSA? întrebarea noastră a făcut să fie rememorate episoade ale distrugerii, să fie răscolite suferinţe. Dar toţi cei care ne-au răspuns aveau gîndurile îndreptate spre refacere. ION DOMŞA, muncitor la IMA Dej, str. Sălciilor nr. 10 : „Am avut o casă cu două camere şi dependinţe. Acum este doar o grămadă de moloz“. KOLOMAN SCHEBER, meseriaş la C.A.P. Radina, judeţul Arad : „Au rămas doar cei patru pereţi. Dar ni sunt buni de nimic". (Continuare în pag. a 3-a)